MD1232Y - Nutreţ combinat pentru tineretul porcin la îngrăşat - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la zootehnie, şi anume la un nutreţ combinat pentru tineretul porcin la îngrăşat.Nutreţul, conform invenţiei, conţine, în %: porumb 26,7, orz 18,5… 20,5, grâu 27,5, şrot de soia 17,5, turtă de seminţe de struguri 4,0…6,0, făină de peşte 1,0, cretă 0,8 şi un premix mineral vitaminic 2,0.

Description

Invenţia se referă la zootehnie, şi anume la un nutreţ combinat pentru tineretul porcin la îngrăşat.

Este bine cunoscut faptul că ponderea nutreţurilor pentru porcinele la îngrăşare constituie 60…70% din totalul furajului consumat la o fermă de creştere a acestor animale. De aici reiese interesul mare al specialiştilor în organizarea corectă a alimentaţiei animalelor din această grupă tehnologică prin utilizarea unor reţete bine echilibrate şi a unor noi ingrediente pentru nutreţurile combinate. Problema primordială constă în faptul că nutreţul utilizat trebuie să fie cât mai ieftin posibil şi totodată să îndestuleze cât mai deplin cerinţele animalelor în substanţe nutritive pentru a obţine o productivitate şi o calitate a carcaselor la un nivel dorit.

Este cunoscut că în prezent procesul de îngrăşare a porcinelor se împarte în câteva perioade: I perioadă se începe de la o greutate de 20 kg şi se finalizează la o greutate a animalelor de 40 kg, perioada II cuprinde masa corporală între 40…70 kg şi perioada a III se începe de la o greutate de 70 kg şi se finalizează când animalele ating masa corporală de 100….120 kg [1].

Actualmente sunt elaborate şi testate multiple reţete de nutreţ combinat pentru tineretul porcin la îngrăşat ce conţin amestecuri de cereale grăunţoase cu includerea de aditivi furajeri de origine sintetică.

Se cunoaşte nutreţul combinat ПК 55-13-89 care conţine, în % mas.: orz 21,5, grâu 20, porumb 30, mazăre extrudată 15, drojdii furajere 4, şrot de floarea-soarelui 3, făină de peşte 3, fosfat furajer 2, sare de bucătărie 0,5 şi premix (П 51-1) 1. Conţinutul de cerealiere în acest nutreţ combinat constituie 86,5%. În reţeta ПК 55-17-89 acest indice este şi mai înalt şi constituie 88,5% [2].

Pentru perioada de creştere şi îngrăşare au fost elaborate şi testate mai multe reţete de nutreţ combinat care conţin, în %:

- porumb 20,3, grâu 16,4, orz 37,9, şrot de soia 14,0, tărâţe de grâu 6,0, făină de peşte 3,0, cretă 1,4, premix 1,0;

- porumb 12,9, grâu 10,8, orz 45,0, mazăre 7,2, turtă de floarea-soarelui 7,6, tărâţe de grâu 11,9, cretă 1,7, sare 0,4, premix 2,5,

- porumb 32,0, orz 47,0, şrot de soia 9,6, tărâţe de grâu 8,0, cretă 0,5, sare 0,4, premix 2,5 [3].

Neajunsul principal al acestora constă în faptul că nutreţurile combinate conţin un nivel înalt (70…80%) de grăunţoase care sunt folosite în scop alimentar pentru om. Un alt moment constă în faptul că în nutreţurile combinate tradiţional utilizate în hrana porcinelor nu se utilizează la nivelul cuvenit ingrediente, aditivi furajeri naturali (în locul celor sintetici) care ar îndestula mai bine cerinţele animalelor în unele minerale, aminoacizi, antioxidanţi.

Din soluţiile apropiate de invenţie elaborate mai recent din 20 de variante de nutreţuri combinate propuse numai două variante conţin o cantitate mai mică de grăunţoase. De exemplu nutreţul combinat care conţine, în % mas.: porumb 28,3, grâu 12,5, orz 37,9, şrot soia 12,5, tărâţe grâu 6,0, premix 1, cretă 1,4, sare 0,4 are un nivel de grăunţoase de 78,7% [3].

Neajunsurile nutreţurilor combinate descrise mai sus sunt legate şi de faptul că conţin o cantitate înaltă de grăunţoase şi în componenţa lor nu se folosesc aditivi furajeri naturali (în schimbul celor sintetici) care ar îndestula mai bine cerinţele animalelor în unele substanţe biologic active.

Problema pe care o soluţionează invenţia constă în elaborarea unui nutreţ combinat pentru tineretul porcin la îngrăşat cu un conţinut redus de grăunţoase şi utilizarea aditivilor furajeri naturali, care îmbunătăţeşte productivitatea animalelor (masa corporală, sporul mediu zilnic în greutate), indicii cantitativi şi calitativi ai carcaselor obţinute de la aceste animale (randamentul la sacrificare, grosimea stratului de slănină, dezvoltarea muşchiului Longissimus dorsi, componenţa chimică a cărnii), micşorează cheltuielile specifice de nutreţuri şi este eficient din punct de vedere economic.

Invenţia soluţionează problema prin aceea că se propune un nutreţ combinat pentru tineretul porcin la îngrăşat, care conţine, în %: porumb 26,7, orz 18,5…20,5, grâu 27,5, şrot de soia 17,5, turtă de seminţe de struguri 4,0…6,0, făină de peşte 1,0, cretă 0,8 şi premix 2,0, totodată premixul conţine, la 1 kg: fier 2500 mg, cupru 1500 mg, zinc 45000 mg, mangan 2000 mg, cobalt 25 mg, iod 40 mg, seleniu 5 mg, calciu 150 g, vitamina A 500000 UI, vitamina D3 75000 UI, vitamina E 2500 mg, vitamina K3 150 mg, vitamina B1 100 mg, vitamina B2 300 mg, vitamina B4 8000 mg, vitamina B6 200 mg, vitamina B12 3 mg, acid folic 75 mg, niacină 1500 mg, acid pantoteic 900 mg, biotină 10 mg, preparat cu conţinut de xilanază şi glucanază 6 g, preparat cu conţinut de fitază 6 g, suport - restul.

În scopul diversificării şi utilizării mai depline a resurselor furajere pentru ţara noastră o importanţă deosebită o au reziduurile obţinute în urma prelucrării industriale a strugurilor - tescovina şi turta, care se obţin în rezultatul extragerii uleiului din seminţe de struguri. Turta din seminţe de poamă este considerată nu numai o sursă potenţială de substanţe nutritive, dar şi un puternic antioxidant natural, care a intrat în vizorul cercetătorilor de nutriţie animală relativ recent.

Nutreţul combinat propus rezolvă parţial aceste probleme prin includerea turtei de seminţe de poamă (care conţine un antioxidant natural puternic - resveratrolul ) în componenţa reţetei.

Literatura de specialitate menţionează faptul că tescovina, în ansamblu, şi turta din seminţe de struguri, în particular, sunt o sursă majoră de resveratrol - unul dintre cei mai puternici antioxidanţi naturali descoperiţi până în prezent. Resveratrolul din struguri la nivel de numai 10…15% trece în vin, restul 85…90% rămâne în tescovină. Acest antioxidant este considerat cel mai eficient protector cardiovascular care poate fi găsit în natură, fiind de 50 ori mai puternic decât vitamina E şi cu un efect de 20 de ori mai mare faţă de vitamina C. Cele mai importante minerale conţinute în turta din seminţele de poamă sunt fierul, manganul, zincul şi cuprul (tab.1), care ajută la o bună şi echilibrată funcţionare a organismului.

Tabelul 1

Conţinutul de minerale în turta de seminţe de poamă

Indici Conţinut Са, g/kg SU 6,39 Mg, g/kg SU 1,38 P, g/kg SU 2,98 Fe, mg/kg SU 163,8 Mn, mg/kg SU 26,2 Zn, mg/kg SU 20,5 Cu, mg/kg SU 14,5 Co, mg/kg SU <1,25 Cd, mg/kg SU <0,05 Pb, mg/kg SU <0,6

Proprietăţile turtei din seminţe de struguri permit de a îmbunătăţi activitatea tractului digestiv la porcine sporind în aşa mod digestia hranei şi productivitatea animalelor.

Totodată studiile îndreptate spre utilizarea eficientă a turtei şi tescovinei de struguri pot duce la creşterea indicilor economici în industria vinului, precum şi la soluţionarea problemelor ecologice apărute în rezultatul acumulării acestui reziduu.

Turta din seminţe de poamă a fost utilizat ca ingredient în nutreţul combinat pentru porcine la îngrăşat deoarece este un produs tehnologic cu umiditatea de 8,24%, iar în substanţa absolut uscată se conţin: 11,52% proteină brută, 4,64% grăsime brută, 53,28% celuloză brută, 19,28% substanţe extractive neazotate (SEN). Acest produs se caracterizează şi printr-un conţinut sporit de minerale şi unii aminoacizi (tab. 1,2).

Sporirea rezistenţei porcinelor la diverse infecţii permite în primul rând de a obţine animale sănătoase cu o productivitate înaltă, şi în al doilea rând de a micşora utilizarea antibioticelor la tratarea maladiilor, sporind în aşa mod profitul economic.

Tabelul 2

Conţinutul aminoacidic al turtei de seminţe de poamă

Indici Conţinut, g/kg SU Acid cisteinic 0,3534 Acid aspartic 6,3329 Treonină 2,581 Serină 4,1209 Acid glutamic 23,2589 Prolină 6,249 Glicină 6,7054 Alanină 4,6849 Valină 4,0392 Cistină 1,049 Metionină 0,0481 Izoleucină 3,2299 Leucină 5,6430 Tirozină 1,1172 Fenilalanină 3,2670 Acid aminobutiric 0,2001 Triptofan 0,2088 Ornitină 0,2781 Lizină 3,3168 Histidină 2,5983 Arginină 8,5869 ∑ aminoacizilor liberi 87,6602 ∑ aminoacizilor imunoactivi 46,2671 ∑ aminoacizilor glicogenici 28,4645 ∑ aminoacizilor cetogenici 16,5739 ∑ aminoacizilor proteinogenici 86,8286 ∑ aminoacizilor cu sulf 1,4505 ∑ aminoacizilor dispensabili 53,5184 ∑ aminpacizilor indispensabili 33,3103

Reţeta premixului mineral vitaminic „Porci la îngrăşat”, a fost elaborată de IŞPBZMV şi este destinată pentru includerea în raţiile de nutriţie a tineretului porcin la îngrăşat. Reţeta premixului este prezentată în tab. 3.

Tabelul 3

Compoziţia produsului pentru 1 kg:

Denumire Cantitate Denumire Cantitate Fier, mg 2500 Vitamina B1, mg 100 Cupru, mg 1500 Vitamina B2, mg 300 Zinc, mg 45000 Vitamina B3, mg 200 Mangan, mg 2000 Vitamina B12, mg 3 Cobalt, mg 25 Acid folic (Bc), mg 75 Iod, mg 40 Niacina, mg 1500 Selenium, mg 5 Acid pantotenic, mg 900 Calciu, % 15 Biotină, mg 10 Vitamina A, UI 500000 Vitamina B4, mg 8000 Vitamina D3, UI 75000 Preparat cu conţinut de xilanază şi glucanază (Ronozim MultiGrain), g 6 Vitamina E, mg 2500 Preparat cu conţinut de fitază (Ronozim NP (CT)), g 6 Vitamina K3, mg 150 Suport restul până la 1 kg

Premixul lichidează carenţa din raţiile porcinelor la îngrăşat după conţinutul de microelemente, vitamine şi enzime. Aceste substanţe joacă un rol important în metabolismul substanţelor din organism, fapt ce acţionează benefic asupra productivităţii animalelor şi rezistenţei la diverse maladii. Folosirea premixului asigură o creştere intensivă a animalelor, o reducere a cheltuielilor specifice de nutreţ şi o calitate înaltă a cărnii.

Nutreţul permite sporirea productivităţii suinelor: sporul mediu zilnic cu 9…12 g, micşorarea consumului specific de nutreţ combinat necesar pentru producerea unui kg de spor cu 0,59…0,77 UN (unitate nutritivă), mărirea randamentului la sacrificare cu 2,41…1,3%, cantitatea de proteină în muşchi fiind mai mare cu 0,25…0,54%, obţinându-se un profit net de la fiecare purcel realizat în mărime de 154,04…136,14 lei.

Exemplu de realizare a invenţiei

Pentru aprecierea eficienţei implementării noului nutreţ, la ferma de creştere a porcinelor a Filialei Petreşti FPC „Comfort” SRL,, a fost efectuată o experienţă complexă cu implicarea a trei loturi de porcine. Particularităţile alimentaţiei pe perioada experimentală a constat în faptul că lotul martor a fost alimentat cu un nutreţ de bază, iar animalele din loturile experimentale cu nutreţul propus (tab. 4).

Tabelul 4

Schema experienţei

Lotul Efectivul de animale (n) Greutatea medie a 1 cap (kg) Particularităţile de hrănire la începutul perioadei de nivelare la începutul perioadei de evidenţă Martor 11 34,64 42,18 NCB - (reţeta 1) I experimental 11 35,18 42,91 NCE - (reţeta 2) II experimental 11 35,27 43,00 NCE - (reţeta 3)

Notă :NCB - nutreţ combinat de bază, NCE - nutreţ combinat experimental.

În perioada experimentală au fost utilizate nutreţuri combinate preparate după trei reţete.

În structura reţetei de nutreţ combinat destinat suinelor din lotul martor a fost utilizat (NCB). În cazul lotulurilor experimentale, a fost utilizat nutreţ combinat, cu includerea în reţeta de bază a turtei din seminţe de poamă în diferite proporţii.

Diferenţa între aceste reţete constă în folosirea în reţeta nr. 2 a 4% turtă din seminţe de struguri şi 6% în reţeta nr. 3. Totodată în nutreţurile combinate din loturile experimentale, în aceleaşi proporţii, a fost micşorat conţinutul de orz.

Reţetele de nutreţ combinat, administrate scrofiţelor aflate în faza de creştere-finisare, au fost elaborate conform normelor de alimentaţie (Калашников А. П., Фисинин В.И., Щеглов В.В. Нормы и рационы кормления сельскохозяйственных животных. Справочное пособие. Москва, 2003, р. 456) utilizând programul software “HYBRIMIN”, soft destinat calculării reţetelor de nutreţ combinat.

Componenţa reţetelor de nutreţuri combinate folosite în experienţă este prezentată în tabelul 5.

Tabelul 5

Nr. Ingrediente Cantitatea, % Lot martor (Reţeta 1) Lot ex. I (Reţeta 2) Lot ex. II (Reţeta 3) 1 Porumb 26,7 26,7 26,7 2 Orz 24,5 20,5 18,5 3 Grâu 27,0 27,5 27,5 4 Turtă din seminţe de poamă - 4,0 6,0 5 Şrot de soia 42% 17,5 17,5 17,5 6 Făină de peşte 1,0 1,0 1,0 7 Cretă 0,8 0,8 0,8 8 Premix 2,5 - - 9 Premix „Porci la îngrăşat” - 2,0 2,0 Total 100 100 100

Compoziţia chimică a turtei de seminţe de struguri este redată în tabelul 6.

Tabelul 6

Indici Unităţi măsură Valori Umiditate totală % 8,24 Substanţă uscată % 91,76 Proteină brută % 11,52 Proteină digestibilă g/kg 31,75 Grăsime brută % 4,64 Celuloză brută % 53,28 Cenuşă brută % 3,03 SEN % 19,28 Unităţi nutritive % 0,56 Energie metabolizabilă % 6,00

Animalele selectate au fost hrănite de două ori pe zi cu nutreţuri combinate uscate corespunzător normelor recomandate, după tehnologia aprobată la întreprindere. Porcinele au avut acces liber la hrană şi apă.

Tabelul 7

Indicii analizei chimice a reţetelor de nutreţ combinat

Indicii şi starea de uscare a probei Lotul martor (Reţeta 1) experimental l (Reţeta 2) experimental II (Reţeta 3) Umiditatea, % primă 8,93 8,39 8,75 hidroscopică 3,94 4,29 3,88 totală 12,52 12,32 12,29 Substanţa uscată, % 87,48 87,68 87,71 Azot uscat 2,54 2,51 2,48 absolut uscat 2,64 2,62 2,58 natural 2,31 2,30 2,26 Proteină brută uscată 15,86 15,69 15,52 absolut uscată 16,50 16,39 16,15 naturală 14,44 14,37 14,16 g/kg 144,40 143,71 141,65 dgestibilă, g 89,54 89,10 87,82 Grăsime brută uscată 2,92 2,85 2,85 absolut uscată 3,03 2,97 2,96 naturală 2,65 2,61 2,60 g/kg 26,57 26,15 26,04 Celuloză brută uscată 4,89 6,53 7,16 absolut uscată 5,09 6,80 7,44 naturală 4,46 5,98 6,56 g/kg 44,56 59,83 65,62 Cenuşă brută uscată 4,82 4,73 4,65 absolut uscată 5,02 4,94 4,83 naturală 4,39 4,33 4,24 SEN, % uscată 67,57 65,92 65,95 absolut uscată 70,35 68,88 68,61 naturală 61,53 60,38 60,14 Unităţi nutritive 1,21 1,18 1,17 Energie metabolizabilă MJ 13,15 12,89 12,75

Valoarea nutritivă a unui kilogram de nutreţ combinat folosit pentru hrănirea porcinelor a variat de la: 13,15 MJ în lotul martor la 12,89, 12,75 MJ energie metabolizabilă; proteină brută de la 144,4 g/kg în lotul martor la 143,7, 141,7 g/kg; grăsimea de la 26,65 în lotul martor la 26,61, 26,0 g/kg, celuloză brută de la 44,66 g/kg în lotul martor la 59,8, 65,6 g/kg corespunzător loturilor (tab.7).

În timpul efectuării cercetărilor consumul de nutreţuri pentru toate loturile luate în studiu a variat puţin între loturi.

În baza observaţiilor şi calculelor efectuate s-a constatat că cantitatea de hrană consumată de un purcel în perioada experimentală a fost de 238 kg în lotul martor şi de 214...226 kg în loturile experimentale. Consumul a fost aproximativ unul şi acelaşi atât în lotul martor cât şi în loturile experimentale.

Cel mai mic consum specific de nutreţ combinat necesar pentru producerea unui kg de spor cu o bună conversie a furajelor a fost înregistrat în lotul II experimental 3,65 U.N., urmat de scrofiţele din lotul I experimental cu 3,83 U.N.

Greutatea corporală medie a unui purcel la începutul experienţei a fost de 42,18 kg în lotul martor şi de 42,91…43,0 kg în loturile experimentale (tab.8).

Tabelul 8

Evoluţia dinamicii masei corporale a tineretului suin, M±m

Specificare Lotul Martor I - experimental II- experimental Greutatea medie a unei scrofiţe, kg la începutul experienţei 42,18±0,28 42,91±0,49 43,00±0,24 la sfârşitul I perioade de creştere 64,36±1,84 68,27±1,78 69,36±1,76 la sfârşitul perioadei II de creştere 107,18±1,41 108,82±1,28 109,18±1,46 Spor mediu zilnic, g în I perioadă de creştere 633,18±49,61 724,55±45,38 753,27±50,84 în a II perioadă de creştere 752,50±32,96 710,00±31,14 698,55±27,00 pe perioada experimentală 707,35±16,89 716,09±13,12 719,18±15,86 Consum specific, la 1kg spor, U.N. 4,42 3,83 3,65

Pe parcursul primelor două luni, s-a manifestat o creştere intensivă a purceilor din loturile experimentale ce au avut caracteristici superioare de producţie.

S-a constatat o creştere şi dezvoltare mai intensivă a purceilor din lotul I şi II care au depăşit în greutate lotul martor.

În rezultat suinele din lotul II experimental în prima perioadă de îngrăşare au realizat un spor de creştere de 26,36 kg, urmaţi de tineretul suin din lotul I experimental, sporul cărora a constituit 25,36 kg, fiind mai mare decât în lotul martor. În această perioadă au fost înregistrate diferenţe semnificative între loturi după greutatea medie a unei scrofiţe de 3,91 kg între lotul martor şi I experimental şi de 5,0 kg dintre lotul martor şi lotul II experimental.

La sfârşitul I perioade de îngrăşare, s-a înregistrat o tendinţă de creştere a sporului mediu zilnic la tineretul suin din lotul I şi II experimental, comparativ cu lotul martor.

În perioada II de îngrăşare s-a înregistrat un spor mediu zilnic de creştere mai mare la tineretul suin din lotul martor comparativ cu loturile experimentale. În ceea ce priveşte sporul absolut, au fost înregistrate rezultate bune în loturile experimentale, unde 4% şi 6% din orz au fost substituite cu aceeaşi cantitate de turtă din seminţe de struguri (reţeta nr.3. tab.5).

În loturile I şi II s-a remarcat o viteză de creştere superioară, comparativ cu lotul martor, fiind de 716 g şi, respectiv, 719 g cu o diferenţă faţă de lotul martor de 9 şi 12 g (tab. 8; figura 1).

Suinele în perioada experimentală au atins un spor de creştere în greutate egal cu 65,00 kg lotul martor, urmat de tineretul suin din lotul I experimental, masa cărora a constituit 65,91 kg, iar în lotul II experimental acest indice a avut valori de 66,18 kg.

Cu scopul stabilirii intensităţii proceselor metabolice, ce se petrec în organismul suinelor, precum şi a efectului utilizării în raţii a diferitor doze de turtă din seminţe de struguri la câte trei scrofiţe din fiecare lot au fost prelevate probe sangvine.

Conţinutul de albumină, din sângele prelevat de la suine, s-a încadrat în normele de rigoare, iar diferenţe semnificative nu s-au înregistrat între loturi.

Valoarea ei a variat între 35,00 g/l în lotul martor, 35,03 g/l în lotul I şi 32,97 în lotul II experimental, ceea ce confirmă o creştere şi dezvoltare normală a organismului tineretului suin din toate loturile luate în studiu.

După conţinutul de limfocite, nu au fost înregistrate diferenţe semnificative şi nici abateri de la normele existente. Aceasta demonstrează că organismul menţine constant nivelul lor în sânge şi în ţesuturile corpului, iar procesele vitale decurg şi funcţionează corect.

Rezultatele cercetărilor au demonstrat un conţinut mai sporit de eritrocite în sângele hibrizilor din lotul I de 8,80 mln/l şi lotul II de 7,53 mln/l şi mai redus de 6,90 mln/l la tineretul suin din lotul martor.

Rezultatele cercetărilor la sacrificarea de control au demonstrat că în condiţii identice de întreţinere, dar alimentaţie diferită calitatea carcaselor hibrizilor de carne s-a manifestat în mod diferit. Determinarea greutăţii carcaselor prin cântăriri individuale a înregistrat valori apropiate, fiind în strânsă legătură cu greutatea corporală la sacrificare, diferenţele între loturi fiind nesemnificative.

Datele obţinute în urma cercetărilor experimentale, demonstrează o tendinţă de creştere a randamentului la sacrificare în loturile experimentale. Un randament mai scăzut s-a înregistrat la tineretul suin din lotul martor având o valoare de 76,79%. După acest indice au fost stabilite diferenţe între lotul martor şi lotul I experimental de 2,41% şi între lotul martor şi lotul II experimental de 1,30% (tab.9).

Tabelul 9

Performanţele de dezvoltare a carcaselor de porcine sacrificate

Lot Greutatea medie a unei scrofiţe la sacrificare, kg Greutatea după sacrificare, kg Randamentul la sacrificare, % Greutatea semicarca- sei drepte, kg Greutatea semicarcasei stângi, kg Martor 105,33±0,50 93,03±1,20 76,79±1,18 37,40±0,95 37,37±0,72 I-experimental 107,00 ±0,71 98,06±1,41 79,20±0,91 38,73±0,60 38,40±1,00 II-experimental 105,67±1,50 96,13±2,67 78,09±1,14 37,50±1,04 38,30±0,79

Un indicator important este masa carcaselor. A fost obţinută o greutate mai mare a semicarcaselor la hibrizii din lotul I având o valoare de 77,13 kg, urmată de lotul II cu 75,80 kg. O masă inferioară a carcasei a fost marcată la tineretul suin din lotul martor cu o valoare medie de 74,77 kg.

Datele demonstrează că hibrizii din toate loturile luate în studiu au realizat carcase bune cu lungimea mare de 98,7…99,0 cm (tab.10). Datele experimentale obţinute sunt în concordanţă cu datele din literatura de specialitate, care confirmă că sunt preferate carcasele cu lungime mare, deoarece atribuie carcasei o calitate superioară prin cotletul şi antricotul ce conţine carne de calitatea I .

Greutatea jambonului a înregistrat valori apropiate în toate loturile, fiind în strânsă legătură cu greutatea corporală la sacrificare, diferenţele între loturi fiind nesemnificative, masa lor a variat de la 10,9 la 11,1 kg (tab. 10).

S-a observat o tendinţă de micşorare a grosimii stratului de slănină pe linia superioară a carcaselor la suinele din loturile experimentale, unde reţetele au fost suplimentate cu turtă din seminţe de poamă în diferite proporţii. Astfel, a fost stabilit un strat de slănină mai subţire la carcasele hibrizilor de carne din lotul II experimental, care a fost de 23,3 mm în regiunea vertebrelor 6-7 toracice.

Tabelul 10

Principalele măsurători ale carcaselor de porcine sacrificate, cm

Specificare Lot martor experimental I experimental II Lungimea mare, cm 98,67±1,88 98,33±1,12 99,00±1,01 Lungimea mică, cm 85,33±3,58 87,67±1,24 88,01±3,68 Lungimea jambonului, cm 41,00±1,50 41,67±0,50 42,33±1,12 Perimetru jambonului,cm 75,33±1,81 77,00±2,56 76,67±2,70 Greutatea jambonului, kg 10,92±0,11 10,96±0,61 11,06±0,74

O depunere de grăsime aproape identică a fost înregistrată la carcasele hibrizilor de carne în regiunea pieptului cu un strat de 11,7…12,0 mm (tab.11). Diferenţele după acest indice au fost nesemnificative.

Tabelul 11

Principalele măsurători ale stratului de slănină pe carcase de porcine sacrificate, mm

Specificare Lot martor experimental I experimental II Între vertebra 6-7 25,67±1,23 25,00±1,66 23,33±1,12 La spinare 20,33±1,50 19,66±1,23 18,67±1,23 La şale 19,33±2,18 18,67±1,23 18,33±0,50 La crupă 13,67±1,23 13,67±1,12 13,67±1,88 La piept 11,67±1,50 12,00±0,71 11,66±1,23 La abdomen 17,67±1,88 17,00±1,67 17,66±1,22

Grosimea medie a stratului de slănină în carcasele tineretului suin experimental la abdomen a variat de la 17,00 la 17,66 mm.

Suprafaţa ochiului de muşchi a avut valori apropiate în lotul martor şi lotul experimental I, constituind 41,2 cm² şi 41,8 cm² corespunzător loturilor (figura 2).

Rezultatele acestui experiment au demonstrat că cea mai mare suprafaţă a ochiului de muşchi a fost obţinută în lotul II experimental 42,7 cm², fiind cu 3,6% mai mare ca a scrofiţelor din lotul martor.

Turta obţinută din seminţe de poamă încorporată în nutreţul combinat a avut efecte pozitive asupra conţinutului de grăsime şi proteine, oferind o valoare nutritivă mai ridicată cărnii din muşchiul Longissimus dorsi (tab.12).

Tabelul 12

Compoziţia chimică a muşchiului Longisimus dorsi la animalele sacrificate,%

Specificare Lot martor experimental I experimental II Apă 77,68±1,04 78,39±1,77 79,87±0,202 Grăsime 2,19±0,655 1,82±0,842 1,77±0,688 Proteină 19,62±0,382 19,87±0,349 20,16±0,039 Colagen 1,85±0,156 1,93±0,089 1,933±0,042

S-a obţinut o cantitate mai mare de proteină în muşchii hibrizilor de carne din lotul II experimental, în valoare de 20,16%, urmată de 19,97% lotul I experimental şi 19,62% lotul martor.

În muşchiul lung dorsal conţinutul intramuscular de grăsime a variat între 2,19% în lotul martor şi 1,82…1,77% în loturile experimentale. Valoarea superioară fiind la scrofiţele din lotul II experimental, cu o diferenţă de 0,42%.

O cantitate mai sporită de apă s-a depistat în ţesutul muscular al tineretului suin din lotul II experimental egală cu 79,87% şi una mai mică de 77,68% în lotul martor.

Tabelul 13

Eficienţa economică a utilizării turtei din seminţe de poamă în hrana tineretului porcin

Specificare Lotul martor experimental I experimental II Spor absolut la 1cap, kg 65,09 65,91 66,46 Costul sporului absolut, lei 1822,52 1845,48 1860,88 Consumul de nutreţ combinat, kg 238 214 226 Costul 1 kg nutreţ combinat, lei 4,57 4,47 4,38 Costul nutreţului combinat, lei 1087,66 956,58 989,88 Profit brut, lei 734,86 888,90 871,00 Profit net, lei - 154,04 136,14

*Notă: Costul 1 kg masă corporală - 28 lei

Costul 1 kg turtă din seminţe de poamă - 1,50 lei

Costul 1 kg orz - 3,50 lei

Costul 1 kg nutreţ combinat - 4 lei 57 bani

În perioada experimentală consumul de nutreţ combinat al unui purcel din lotul martor a fost în medie de 238,0 kg, cheltuind astfel 1087,66 lei, cel din lotul I experimental 214,0 kg sau 956,58 lei şi cel din lotul II experimental 226 kg sau 989,88 lei. Analizând rezultatele creşterii masei corporale, a sporului mediu zilnic, a preţului de realizare a animalelor, constatăm un avantaj al purceilor din loturile experimentale. Luând în consideraţie diferenţa dintre preţul de cost al nutreţului combinat consumat de către un purcel din lotul I experimental, care a fost mai mic cu 131,08 lei faţă de cel din lotul martor, şi diferenţa dintre costul masei corporale adăugătoare de 22,96 lei, obţinem la fiecare purcel realizat un profit net de 154,04 lei.

O variantă mai eficientă a reţetei a fost cea din lotul I experimental, care a realizat un spor mediu zilnic de creştere în perioada experimentală de 716 g, jamboane bine dezvoltate cu o greutate medie de 10,96 kg, suprafaţa ochiului de muşchi de 41,8 cm², cu un conţinut de proteină de 19,87%, grăsime de 1,82% şi un profit net la fiecare purcel realizat de 154,04 lei.

Considerăm că acest nutreţ, care prevede utilizarea în raţia porcinelor a unui ingredient deosebit (netradiţional), adaugă valoare biologică produselor obţinute datorită faptului că este un „antioxidant natural” foarte puternic, iar utilizarea în hrană reprezintă o soluţie nutriţională de perspectivă pentru creşterea suinelor.

1. Dinu I. şi al. Suinicultura - Tratat de creştere a suinelor. Bucureşti, Editura Coral Sahivet, 2002, p. 454-561

2. Крохина В.А. Справочник. Комбикорм, кормовые добавки для животных. Москва, 1990, р. 147-148

3. Tehnologia de furajare a suinelor în condiţiile Republicii Moldova. Chişinău, 2017, p. 76-77

Claims (1)

1. Nutreţ combinat pentru tineretul porcin la îngrăşat, care conţine, în %: porumb 26,7, orz 18,5…20,5, grâu 27,5, şrot de soia 17,5, turtă de seminţe de struguri 4,0…6,0, făină de peşte 1,0, cretă 0,8 şi premix 2,0, totodată premixul conţine, la 1 kg: fier 2500 mg, cupru 1500 mg, zinc 45000 mg, mangan 2000 mg, cobalt 25 mg, iod 40 mg, seleniu 5 mg, calciu 150 g, vitamina A 500000 UI, vitamina D3 75000 UI, vitamina E 2500 mg, vitamina K3 150 mg, vitamina B1 100 mg, Vitamina B2 300 mg, vitamina B4 8000 mg, vitamina B6 200 mg, vitamina B12 3 mg, acid folic 75 mg, niacină 1500 mg, acid pantoteic 900 mg, biotină 10 mg, preparat cu conţinut de xilanază şi glucanază 6 g, preparat cu conţinut de fitază 6 g, suport - restul.