MD1346Y - Procedeu de fabricare a vinului materie primă destinat distilării - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la industria vinicolă, şi anume la un procedeu de fabricare a vinului materie primă destinat distilării.Procedeul, conform invenţiei, prevede culesul manual sau mecanizat al strugurilor, zdrobirea acestora cu sau fără desciorchinare cu obţinerea mustuielii proaspete, amestecarea acesteia cu vinasă obţinută în acelaşi sezon de vinificaţie, după care urmează macerarea amestecului şi transvazarea la scurgere şi presare, fermentarea alcoolică a mustului obţinut, tragerea vinului tânăr de pe precipitatul de burbă şi drojdie cu păstrarea opţională ulterioară a vinului până la distilare.

Description

Invenţia se referă la industria vinicolă, şi anume la procedee de fabricare a vinurilor materie primă pentru distilare.

E cunoscut procedeul de fabricare a vinurilor materie primă pentru distilare, în particular utilizate pentru producerea băuturilor tari învechite (cognac, armaniac, divin, brandy etc.), care prevede recepţia strugurilor culeşi manual sau a mustuielii obţinute de la culesul mecanizat, opţional zdrobirea boabelor cu sau fără desciorchinare, scurgerea şi presarea mustuielii proaspete cu obţinerea mustului, opţional limpezirea mustului cu separarea precipitatului lichid de burbă, adiţionarea levurilor şi fermentarea mustului, separarea vinurilor tinere de burbă şi drojdie, opţional păstrarea vinurilor tinere seci şi dirijarea lor la distilare cu sau fără drojdie fină [1].

Procedeul cunoscut este universal şi prevede o mulţime de posibilităţi de fabricare a vinurilor pentru distilare în dependenţă de dotarea tehnică, calitatea materiei prime şi cerinţele subiective ale producătorilor etc.

În acelaşi timp procedeul cunoscut este exigent la calitatea materiei prime (prezenţa impurităţilor, starea sanitară etc.) şi la respectarea unui şir de prevederi tehnologice stricte (temperatura de fermentare, durata şi condiţiile de păstrare etc.), dar nu exclude folosirea mai raţională a potenţialului materiei prime şi a posibilităţilor aparatajului tehnologic existent.

În scopul folosirii mai raţionale a potenţialului materiei prime la fabricarea vinurilor materie primă pentru distilare, pentru succesiunea de elemente ale procedeului descris, care sunt: culesul manual sau mecanizat al strugurilor, opţional zdrobirea boabelor cu sau fără desciorchinare, scurgerea şi presarea acesteia cu obţinerea mustului, fermentarea alcoolică a mustului, separarea vinurilor tinere de precipitatul de burbă şi drojdie, opţional păstrarea vinurilor tinere seci şi dirijarea lor la distilare, în literatura de specialitate se recomandă macerarea mustuielii ( a mustului pe boştină) [2].

Procedeul cunoscut are potenţial de ameliorare a calităţii vinurilor materie primă şi a viitoarelor distilate, însă este mai îndelungat, necesită la implementarea lui utilizarea suplimentară în liniile de prelucrare a strugurilor a vaselor speciale de macerare, fapt care ridică preţul de cost al producerii.

Mai mult ca atât, procedeul rămâne exigent faţă de calitatea materiei prime (conţinut sporit al zaharurilor, aciditate scăzută, starea sanitară etc.) fapt ce limitează diapazonul lui de utilizare.

Este cunoscut şi procedeul, care prevede culesul manual sau mecanizat al strugurilor, opţional zdrobirea acestora cu sau fără desciorchinare, macerarea mustuielii proaspete obţinute, scurgerea şi presarea acesteia, fermentarea alcoolică a mustului, separarea vinurilor tinere de precipitatul de burbă şi drojdie, opţional păstrarea vinurilor tinere seci şi dirijarea lor la distilare, totodată în mustuiala proaspătă, înainte de macerare, este introdus precipitat lichid de burbă şi drojdie, separat din vinurile tinere cu aceeaşi destinaţie [3].

Procedeul propus permite eliminarea parţială a exigenţelor sporite faţă de starea sanitară a materiei prime, diminuarea pierderilor de producere şi chiar ameliorarea calităţii distilatelor fabricate ulterior.

În acelaşi timp, procedeul cunoscut nu este lipsit de neajunsuri, principalul din care este faptul că utilizarea lui este limitată de componenţa fizico-chimică a strugurilor, îndeosebi de conţinutul sporit de zaharuri şi aciditatea scăzută, caracteristice pentru sfârşitul sezonului de recoltare, care din diferite considerente (primordial starea sanitară, amestecul de soiuri, alterare de condiţiile climaterice etc.) sunt utilizaţi la fabricarea vinurilor pentru distilare.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în folosirea mai raţională a potenţialului materiei prime, fapt ce permite majorarea randamentului de vin materie primă şi distilat de vin cu diminuarea preţului de cost şi ameliorarea calităţii acestora.

Problema enunţată este soluţionată prin acea că, procedeul propus prevede culesul manual sau mecanizat al strugurilor, zdrobirea acestora cu sau fără desciorchinare cu obţinerea mustuielii proaspete, amestecarea acesteia cu vinasă obţinută în acelaşi sezon de vinificaţie într-un raport care asigură o concentraţie a zaharurilor în amestec de 170…210 g/dm3, după care urmează macerarea de lungă sau de scurtă durată a amestecului şi transvazarea la scurgere şi presare, fermentarea alcoolică a mustului obţinut, tragerea vinului tânăr de pe precipitatul de burbă şi drojdie cu păstrarea opţională ulterioară a vinului până la distilare.

Compararea procedeului propus cu procedeul proxim permite de a trage concluzia că invenţia propusă are următoarele elemente de noutate:

- în mustuiala proaspătă, înainte de macerare, este introdusă vinasă obţinută de la distilarea vinurilor materie primă în acelaşi sezon de vinificaţie;

- vinasa este introdusă într-un raport care asigură o concentraţie a zaharurilor în amestec de 170…210 g/dm3.

Procedeul permite obţinerea efectului pozitiv preconizat, şi anume:

- excluderea sau diminuarea riscurilor de fermentaţie incompletă în mustuiala cu conţinut sporit de zaharuri (mai ales în partidele de struguri, culeşi la sfârşitul sezonului de vinificaţie), ca rezultat al creării prin adăugarea vinasei a condiţiilor optime pentru fermentarea alcoolică reglând concentraţia de zaharuri în must, fapt ce permite atât sporirea randamentului dintr-o unitate de materie primă, cât şi ameliorarea calităţii distilatelor;

- sporirea calităţii distilatelor, fabricate după acest procedeu, care rezultă din faptul introducerii în mustuială a vinasei, care datorită acidităţii sporite (care este, de regulă, de 1,3…1,5 ori mai mare decât în vinul iniţial) permite obţinerea mustului şi vinurilor materie primă destinate distilării, cu aciditatea optimală atât pentru formarea substanţelor volatile la fermentare, cât şi trecerea acestora în distilat;

Mai mult ca atât, vinasa este de aceeaşi natură ca şi vinul şi conţine o rezervă neutilizată complect de substanţe aromatice ale acestuia, fapt ce permite utilizarea mai completă a acestora la distilarea ulterioară. În afară de aceasta vinasa, datorită componenţei sale fizico-chimice, permite protejarea parţială a mustuielii atât de oxidare excesivă (prin inhibarea parţială a enzimelor oxidative), cât şi de activitatea microorganismelor indezirabile (prin limitarea activităţii acestora);

- excluderea necesităţii încălzirii mustuielii (pentru o macerare optimă) şi a mustului (pentru demararea fermentaţiei alcoolice) în anii cu un sfârşit de toamnă rece, prin posibilitatea introducerii în mustuială a vinasei fierbinţi direct de la distilare, fapt ce permite diminuarea cheltuielilor de producere;

- diminuarea cheltuielilor de producere, care rezultă din sporirea randamentului de distilat, produs din o tonă de struguri prelucraţi. Mărirea randamentului este bazată atât pe acţiunea enzimelor hidrolitice asupra mustuielii proaspete, care facilitează eliminarea mustului din aceasta la presare, cât şi pe efectul sporit de extracţie din părţile solide la o concentraţie mai scăzută a zaharurilor şi la un raport mai mare dintre faza lichidă şi faza solidă în amestecul de mustuială şi vinasă.

Limitele volumului de vinasă, care este introdus în mustuiala proaspătă din considerentele asigurării în amestec a concentraţiei zaharurilor de 170…210 g/dm3 au fost determinate optimal pentru asigurarea efectului pozitiv preconizat în termene şi condiţii rezonabile.

Volumul optimal de vinasă se află în aceste limite, în afara cărora rezultatele procedeului propus nu întotdeauna pot fi univoc apreciate: în condiţiile reale de producere, cantitatea de vinasă reprezintă, de regulă, 5…25 % din volumul amestecului (10…50% la volumul mustuielii proaspete) şi este determinată cu respectarea unor rigori tehnologice (temperatura, aciditatea, starea sanitară etc.).

La diminuarea concentraţiei zaharurilor în amestecul de mustuială şi vinasă (mai jos de 170 g/dm3) scade considerabil efectul pozitiv economic, primordial din contul creşterii cheltuielilor la distilarea vinurilor cu concentraţia alcoolică mai mică de 10% vol., fără creşterea calităţii distilatelor. La mărirea acestei concentraţii în amestec (mai sus de 210 g/dm3) efectul pozitiv, atât economic cât şi calitativ, se poate diminua (riscuri de fermentare alcoolică incompletă, diminuarea calităţii distilatelor obţinute din vinuri cu concentraţia alcoolică mai mare de 12,5% vol.).

Rezultatul final sumar obţinut în urma aplicării procedeului propus şi anume ridicarea calităţii distilatelor, diminuarea preţului de cost al acestora, sunt în legătură directă cu elementele esenţiale expuse în revindecări şi nu sunt evidente din cunoştinţele generale.

Efectuarea acestui procedeu nu necesită utilizarea altui tip de aparataj în afara celui folosit în liniile standard de fabricare a vinurilor materie primă, fapt ce confirmă aplicabilitatea industrială a procedeului propus.

Procedeul se efectuează în modul următor:

La fabricarea vinurilor materie primă pentru distilare conform procedeului propus sunt dirijaţi preponderent struguri culeşi la sfârşitul sezonului de vinificaţie, care, de regulă, se caracterizează prin conţinut sporit de zaharuri, aciditate scăzută, stare sanitară la limita exigenţelor. Struguri recepţionaţi sunt, de regulă, culeşi manual, însă nu se exclude şi mustuiala obţinută de la culesul mecanizat al strugurilor în unele cazuri (de exemplu - în cazul calamităţilor naturale).

După recepţionare, strugurii culeşi manual sunt supuşi zdrobirii cu sau fără desciorchinare cu obţinerea mustuielii proaspete.

În mustuiala proaspătă se introduce vinasă obţinută de la distilarea vinurilor materie primă în acelaşi sezon de vinificaţie din considerentele asigurării în amestec a concentraţiei zaharurilor de 170…210 g/dm3.

Introducerea vinasei în mustuiala proaspătă este efectuată, de regulă, la recepţionare sau zdrobire. Amestecul de mustuială proaspătă cu vinasă este omogenizat intens pe parcursul transvazării în vasele speciale (pentru cazul de macerare îndelungată) sau direct în aparatele de scurgere şi presare (pentru cazul de macerare de scurtă durată).

Amestecul de mustuială proaspătă cu vinasă în dependenţă de posibilităţile tehnice concrete şi condiţiile reale de producere (inclusiv calitatea şi particularităţile soiului de struguri, raportul de mustuială:vinasă, temperatură etc.), este supus macerării de la câteva zeci de minute (în comunicaţiile de transvazare, în scurgător, în presă), până la câteva ore (în vase speciale, inclusiv în vasele-tampon ale presurilor periodice). Scurgerea şi presarea amestecului omogenizat este efectuată cu aparataj periodic sau în flux continuu fără separarea fracţiilor, iar mustul obţinut (amestecul de must şi vinasă) este dirijat, cu adiţionarea maielei de levuri (sau must în fermentare) la fermentare.

Tescovina parţial extrasă este dirijată la utilizarea finală.

Exemplul 1

Pentru testări în condiţii de microvinificaţie au fost utilizate 60 kg de amestec struguri de soiuri tehnice (struguri culeşi târziu, rămaşi în vii după culesul strugurilor în masă) cu concentraţia zaharurilor de 248 g/dm3 şi a acizilor titrabili de 3,4 g/dm3.

Procedeul cunoscut (soluţia [2])

20 kg de struguri au fost supuşi zdrobirii cu desciorchinare, iar mustuială proaspătă a fost supusă macerării în decurs de 24 h cu adiţionarea enzimelor pectolitice în doza recomandată de producător.

Mustuiala macerată a fost supusă scurgerii şi presării cu obţinerea aproximativ a 13,4 dm3 de must tulbure. Mustul după însămânţare cu maia de levuri a fost dirijat la fermentare. Fermentarea la temperatura de 18…24°C a durat 12 zile fără consumul total al zaharurilor.

După stoparea fermentării alcoolice şi limpezire, vinul tânăr a fost scos de pe precipitatul format. Precipitatul lichid a fost supus scurgerii multiple şi presării cu adiţionarea vinului scurs la vinul limpede. Precipitatul presat, în cantitate de 1,2 kg a fost dirijat la utilizare, iar vinul tânăr obţinut în cantitate sumară de 12,9 dm3 cu concentraţia alcoolului 13,8 % vol. şi a zaharului restant de 17 g/dm3 - la distilare fără separarea fracţiilor.

Procedeul cunoscut (soluţia proximă [3])

20 kg de struguri au fost supuşi zdrobirii cu desciorchinare cu obţinerea mustuielii proaspete în volum de aproximativ 17,5 dm3 cu concentraţia zaharurilor de 248 g/dm3 .

În mustuiala proaspătă a fost adăugat 8 dm3 de precipitat lichid de burbă şi drojdie (conţinutul calculat de burbă şi drojdie presată 1,2 kg, 6,9 dm3 de vin în fermentare cu potenţialul în alcool de 9,8 % vol.) ce constituie aproximativ 45% din volumul de mustuială.

După o macerare în decurs de 24 ore cu amestecare periodică amestecul a fost dirijat la scurgere şi presare cu obţinerea aproximativ a 21,5 dm3 de amestec tulbure din must şi vin, dirijat la fermentare, care a durat 8 zile.

După sfârşitul fermentării alcoolice şi limpezire vinul tânăr a fost scos de pe precipitatul format. Precipitatul lichid a fost supus scurgerii multiple şi presării cu adiţionarea vinului scurs la vinul limpede.

Precipitatul presat, în cantitate sumară de 2,1 kg, a fost dirijat la utilizare, iar vinul tânăr obţinut, în cantitate sumară de 20,8 dm3 cu concentraţia alcoolului 13,0 % vol. şi zaharului restant de 6 g/dm3 - la distilare.

Procedeul propus.

20 kg de struguri au fost procesaţi cu zdrobire şi desciorchinare cu obţinerea mustuielii proaspete în volum de aproximativ 17,5 dm3 cu concentraţia zaharurilor în must de 248 g/dm3.

În mustuiala proaspătă a fost introdusă cu omogenizare intensă vinasă în cantitate de 7 dm3 ce constituie 40% din volumul iniţial de mustuială proaspătă.

Amestecul de mustuială proaspătă şi vinasă cu concentraţia zaharurilor aproximativ de 175 g/dm3 a fost supus macerării în decurs de 24 ore, după care a fost transvazat în presă unde a fost supus scurgerii şi presării la aparatajul standard de laborator.

După scurgere şi presare au fost obţinuţi aproximativ 22 dm3 de amestec de must şi vinasă care a fost dirijat la fermentare cu însămânţare prealabilă cu drojdie, care a durat 6 zile.

La sfârşitul fermentării alcoolice şi limpezirii vinul tânăr a fost tras de pe precipitatul format. Precipitatul lichid a fost supus scurgerii multiple şi presării cu adiţionarea vinului scurs la vinul limpede. Precipitatul presat, în cantitate de aproximativ 0,8 kg, a fost dirijat la utilizare, iar vinul tânăr obţinut, în cantitate de 21,0 dm3 cu concentraţia alcoolului de 10,6 % vol. şi a zaharului restant de 2 g/dm 3- la distilare periodică fără fracţionare în condiţii de laborator.

Parametrii tehnologici şi datele analitice ale testării procedeelor sunt prezentate în tabelul 1

Tabelul 1

Parametrii Indicii Procedeul cunoscut 2 Procedeul proxim Procedeul propus Cantitatea de struguri procesaţi, kg 20 20 20 Durata procesării strugurilor (inclusiv macerării mustuielii), h 24 24 24 Randamentul de must nelimpezit din struguri, dm3 / (dm3/kg) 13,4/ 0,67 14,8∑21,5/ 0,675 14,0∑22/ 0,70 Durata fermentaţiei alcoolice, zile 12 8 6 Precipitat de burbă şi drojdie (umiditatea 50%), kg/ (%) 1,2/ 6,0 0,9∑2,1/ 4,5 0,8/ 4,0 Randamentul sumar de vin materie primă, dm3 / (dm3/kg) 12,9/ 0,65 13,9∑20,8/ 0,695 14,0∑21,0/ 0,70 Randamentul sumar de distilat de vin (după distilarea vinului), dm3 a.a./ (dm3 a.a. /kg) 1,69/ 0,0845 1,71∑2,36/ 0,086 1,96/ 0,098 Aprecierea organoleptică a distilatelor, bal 7,7* 8,2 8,3;* - distilatul a fost caracterizat ca atipic pentru distilatele de vin, cu redirecţionare la rectificare.

Datele din tabelul 1 confirmă obţinerea efectului pozitiv preconizat, şi anume folosirea mai raţională a potenţialului materiei prime cu majorarea randamentului de distilat (diminuarea preţului de cost), precum şi ridicarea calităţii distilatelor, fabricate din această materie primă.

Exemplul 2

Procedeul propus a fost testat în condiţii semiindustriale la o întreprindere vinicolă care a colectat la sfârşitul sezonul de vinificaţie, în scopul producerii vinurilor materie primă pentru distilare 30 tone de struguri cu grad sporit de maturare, preponderent afectaţi de secetă (semistafidiţi) şi boli (inclusiv afectaţi de îngheţurile premature). Lotul mai mult sau mai puţin omogen, cu conţinutul de zaharuri mediu de 276 g/dm3 şi aciditatea de 4,2 g/dm3 a fost divizat în două părţi, care au fost procesaţi diferit, inclusiv 12 tone - după procedeul propus.

Procesarea strugurilor a fost efectuată la linia de prelucrare compusă din buncăr de recepţie, zdrobitor-desciorcănitor, benă de recepţie a mustuielii proaspete, pompă volumetrică, comunicaţii de transvazare, vase-extractoare cu amestecător, pompă şi presă periodică pentru scurgerea şi presarea mustuielii.

Fermentarea mustului a fost efectuată în vase metalice verticale.

Distilarea vinurilor materie primă a fost efectuată fără separarea fracţiilor până la tăria de 62% vol., cu utilizarea unui aparat periodic cu coloană de întărire.

Procedeul cunoscut (soluţia proximă [3])

Strugurii recepţionaţi la întreprindere în cantitate totală de 18 tone au fost supuşi zdrobirii cu desciorchinare, iar în mustuială proaspătă obţinută în volum de aproximativ 1650 dal a fost introdus precipitat lichid de burbă şi drojdie separat la sfârşitul fermentării alcoolice din vinurile tinere fabricate în acelaşi sezon şi destinate distilării.

Precipitatul lichid de burbă şi drojdie în volum de 800 dal (conţinutul calculat de burbă şi drojdie presată 1520 kg şi 680 dal vin tânăr în fermentare cu potenţialul în alcool 8,9 % vol.) a constituit aproximativ 48% din volumul de mustuială.

Amestecul obţinut în volum de 2450 dal a fost supus macerării în decurs de 12 ore în vas-extractor cu amestecare periodică. În mustuiala proaspătă prealabil a fost administraţi fermenţi (enzime pectolitice) în doza recomandată de producători.

Amestecul a fost supus scurgerii şi presării periodice, iar mustul obţinut (amestecul de must şi vin) în fermentare în cantitate de aproximativ 2100 dal a fost transvazat în vase verticale pentru petrecerea şi finalizarea fermentării.

După sfârşitul fermentării alcoolice şi limpezirii, vinul tânăr a fost scos de pe precipitatul format. Precipitatul lichid a fost supus scurgerii multiple şi presării cu adiţionarea vinului scurs la vinul limpede.

După pritocirile finale a fost determinată cantitatea de 2420 kg de precipitat presat de burbe şi drojdie şi volumul total de vin materie primă limpede destinat distilării egal cu 1850 dal cu o concentraţie a alcoolului de 13,4%vol .

După distilare fără fracţionare până la tăria 62,8 % vol. au fost obţinuţi 233,74 dal a.a. de distilat de vin, inclusiv (calculat) 55,50 dal a.a. - din precipitatul lichid introdus şi 178,25 dal a.a, - din strugurii procesaţi după procedeul cunoscut (randamentul de 9,90 dal a.a. din o tonă de struguri cu concentraţia zaharurilor în must de 276 g/dm3).

Procedeul propus

Strugurii recepţionaţi la întreprindere în cantitate de 12 tone au fost supuşi zdrobirii cu desciorchinare. În mustuiala proaspătă obţinută cu volumul de aproximativ de 980 dal transvazată în vasul de extracţie a fost introdusă vinasă în cantitate de 300 dal, obţinută la distilarea vinurilor tinere în acelaşi sezon de vinificaţie, din considerentele diminuării concentraţiei zaharurilor până la un conţinut mai mic de 210 g/dm3.

Amestecul de mustuială şi vinasă a fost supus macerării în decurs de 12 ore cu amestecare periodică după ce a fost transvazat la scurgere şi presare.

Amestecul de must de toate fracţiile şi vinasă în volum de aproximativ 1200 dal după însămânţare cu maia de levuri a fost dirijat la fermentare într-un vas metalic vertical.

După sfârşitul fermentării alcoolice şi limpezirii vinul tânăr a fost scos de pe precipitatul format. Precipitatul lichid a fost supus scurgerii multiple şi presării cu adiţionarea vinului scurs la vinul limpede.

Precipitatul presat în cantitate de aproximativ 450 kg a fost dirijat la utilizare, iar vinul tânăr obţinut în cantitate de 1165 dal, cu concentraţia alcoolică de 11, 8 % vol. - la distilare periodică fără fracţionare.

După distilare s-a obţinut distilat de vin cu concentraţia alcoolică 63,2% vol. în cantitate de 130,60 dal a.a. (randamentul de 10,88 dal a.a. din o tonă de struguri cu concentraţia zaharurilor în must de 276 g/dm3).

Parametrii tehnologici şi datele analitice ale testării procedeelor sunt prezentate în tabelul 2

Tabelul 2

Parametrii Indicii Procedeul proxim Procedeul propus Cantitatea de struguri procesaţi, tone 18 12 Durata procesării strugurilor (inclusiv macerării), h 12,0 12,0 Precipitat de burbă şi drojdie presat (umiditatea 50%), kg /(%) 900∑2420 /5,0 450 /3,75 Randamentul sumar de vin materie primă, dal, (dal/tonă) 1170∑1850 /65,0 865∑1165 /75,0 Randamentul sumar de distilat de vin (după distilarea vinului) dal a.a., (dal a.a./tonă) 178,25∑233,74 /9,90 130,6/10,9 Aprecierea organoleptică a distilatelor 8,0 8,0

Datele din tabelul 2 confirmă obţinerea efectului pozitiv preconizat în condiţiile reale de producere, şi anume folosirea mai raţională a potenţialului materiei prime cu majorarea randamentului de vin materie primă şi de distilat, fapt ce permite diminuarea preţului de cost al produsului finit.

1. Нягу И. Производство коньяка и кальвадоса в Молдавии. Картя Молдовеняскэ, Кишинев, 1978, р. 34-52

2. Кишковский З.Н., Мержаниан А.А. Технология вина. Москва, Легкая и пищевая промышленность, 1984, р. 404-405

3. MD 1328 Y 2019.03.31

Claims (3)

1. Procedeu de fabricare a vinului materie primă destinat distilării, care prevede culesul manual sau mecanizat al strugurilor, zdrobirea acestora cu sau fără desciorchinare cu obţinerea mustuielii proaspete, amestecarea acesteia cu vinasă obţinută în acelaşi sezon de vinificaţie într-un raport care asigură o concentraţie a zaharurilor în amestec de 170…210 g/dm3, după care urmează macerarea de lungă sau de scurtă durată a amestecului şi transvazarea la scurgere şi presare, fermentarea alcoolică a mustului obţinut, tragerea vinului tânăr de pe precipitatul de burbă şi drojdie cu păstrarea opţională ulterioară a vinului până la distilare.

2. Procedeu, conform revendicării 1, în care macerarea de lungă durată a amestecului de mustuială şi vinasă se efectuează prin menţinere în vase, timp de circa 12…24 ore, cu omogenizare periodică.

3. Procedeu, conform revendicării 1, în care macerarea de scurtă durată a amestecului de mustuială şi vinasă se efectuează în procesul transvazării, scurgerii şi presării acestuia.