MD3519645T2 - Plafon de beton, ansamblu pentru fabricarea unui plafon de beton și procedeu pentru fabricarea unui plafon de beton - Google Patents

Abstract

Un plafon de beton (1) cuprinzând o plasă de armătură inferioară (5) şi o plasă de armătură superioară (2), între care sunt dispuse o multitudine de corpuri de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80), în care plasele de armătură inferioară şi superioară (2, 5) şi corpurile de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80) sunt încorporate în beton, şi fiecare corp de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80) înconjoară cel puţin parţial cel puţin un canal (11, 21, 31, 41, 51, 61, 71, 81) care stabileşte o legătură între betonul de la nivelul plasei de armătură inferioare (5) şi betonul de la nivelul plasei de armătură superioare (2), în care corpurile de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80) se sprijină unul de altul cel puţin pe porţiuni, pe cel puţin trei laturi, într-o zonă centrală a plafonului de beton. Invenţia se referă, de asemenea, la un procedeu pentru fabricarea unui plafon de beton (1) cu capacităţi portante definite.

Description

Prezenta invenţie se referă la un plafon de beton cu o plasă de armătură inferioară şi o plasă de armătură superioară, între care sunt dispuse o multitudine de corpuri de dezlocuire, în care plasele de armătură inferioară şi superioară şi corpurile de dezlocuire sunt încorporate în beton, şi fiecare corp de dezlocuire înconjoară cel puţin parţial cel puţin un canal care stabileşte o legătură între betonul de la nivelul plasei de armătură inferioare şi betonul de la nivelul plasei de armătură superioare, la un ansamblu pentru fabricarea unui plafon de beton şi la un procedeu pentru fabricarea unui plafon de beton.

DE 20 2006 002 540 U1 dezvăluie un modul pentru producerea de piese de beton, în care un număr mare de corpuri sferice de dezlocuire sunt dispuse într-o manieră captivă într-o grilă de bare. Drept urmare, corpurile sferice de dezlocuire pot reduce greutatea structurii plafonului atunci când betonul este turnat. Introducerea corpurilor de dezlocuire în grilă şi producerea unei astfel de grile sunt relativ complexe. În plus, distanţa dintre corpurile de dezlocuire poate varia, ceea ce face dificilă calcularea capacităţii portante.

US 2013/0036693 dezvăluie un corp de dezlocuire în formă de gogoaşă, care are în regiunea centrală un canal, care este umplut atunci când betonul este turnat. Acest lucru creează o legătură între partea inferioară şi partea superioară a unui plafon de beton. Cu toate acestea, corpurile de dezlocuire sunt dispuse la o distanţă unul de altul, astfel că între corpurile de dezlocuire sunt prevăzute la fel suporturi pentru conectarea părţii inferioare cu partea superioară. Pentru a asigura o distanţă definită între corpurile de dezlocuire, trebuie montate elemente de armătură, care sunt conectate la corpurile de dezlocuire. Montajul acestor grile de armătură pentru distanţarea corpurilor de dezlocuire este relativ complexă.

WO 2015/182817 A1 prezintă un plafon de beton conform preambulului revendicării 1. Prin urmare, obiectivul prezentei invenţii este furnizarea unui plafon de beton, a unui ansamblu pentru fabricarea unui plafon de beton şi a unui procedeu pentru fabricarea unui plafon de beton care să permită o fabricare simplă a plafonului de beton şi un calcul comparativ precis al capacităţii portante a plafonului de beton.

Acest obiectiv este realizat cu un plafon de beton cu caracteristicile revendicării 1, un ansamblu cu caracteristicile revendicării 11 şi un procedeu pentru fabricarea unui plafon de beton cu caracteristicile revendicării 12.

În plafonul de beton conform invenţiei, un număr mare de corpuri de dezlocuire sunt dispuse între o plasă de armătură superioară şi una inferioară, caz în care corpurile de dezlocuire se sprijină unul de altul pe cel puţin trei laturi, într-o zonă centrală a plafonului de beton. Ca rezultat, corpurile de dezlocuire sunt poziţionate direct unul lângă altul în timpul asamblării şi nu este necesar să se prevadă mijloace de poziţionare suplimentare între corpurile de dezlocuire. Legătura dintre betonul din zona plasei de armătură inferioare cu betonul din zona plasei de armătură superioare se stabileşte cel puţin prin canalul care este format pe sau în fiecare corp de dezlocuire. Canalul poate fi complet înconjurat de un singur corp de dezlocuire sau de mai multe corpuri de dezlocuire, fiecare corp de dezlocuire făcând parte atunci dintr-un perete al canalului. Deoarece dimensiunea canalului din corpul sau corpurile de dezlocuire este specificată, este posibil să se stabilească în mod comparativ cu precizie câte nervuri se extind de jos în sus în zona corpurilor de dezlocuire şi ce geometrie au ele. Ca urmare, capacitatea portantă a plafonului de beton poate fi determinată relativ cu precizie în avans.

Între corpuri de dezlocuire adiacente nu este prevăzut niciun distanţier suplimentar, astfel că poziţionarea corpurilor de dezlocuire adiacente are loc printr-o margine laterală sau un perete lateral, la care corpurile de dezlocuire adiacente se ating între ele. Corpurile de dezlocuire se pot rezema circumferenţial pe toate laturile lor în regiunea centrală a plafonului de beton, cel puţin în unele zone, putând fi prevăzute trei, patru sau mai multe suprafeţe de contact, în funcţie de forma corpurilor de dezlocuire.

Conform invenţiei, raportul secţiunii transversale a canalului în corpul de dezlocuire faţă de aria corpului de dezlocuire în vedere în plan este între 0,2 şi 0,45, în particular între 0,3 şi 0,4. Suprafaţa canalului este, aşadar, relativ mare în raport cu suprafaţa totală a corpului de dezlocuire în vedere în plan, ceea ce asigură că la turnarea betonului şi canalele vor fi umplute. Aceasta înseamnă că, pe baza suprafeţei canalelor, poate fi calculată capacitatea portantă. În vedere în plan, canalele pot fi circulare, pătrate, în formă de romb sau de o altă geometrie. Fiecare canal are, de preferinţă, un loc cel mai îngust, care este prevăzut într-o regiune centrală a corpului de dezlocuire. Diametrul unui canal într-un corp de dezlocuire poate fi, de exemplu, între 200 mm şi 450 mm, în particular între 250 mm şi 400 mm. În caz că respectivul canal are o geometrie diferită de forma circulară, această geometrie poate fi convertită în intervalul de diametre de mai sus dacă aria canalului corespunde ariei unui diametru calculat.

De preferinţă, corpurile de dezlocuire sunt aşezate liber pe plasa de armătură inferioară. Acest lucru simplifică montajul.

Corpurile de dezlocuire sunt realizate, de preferinţă, pătrate în plan, astfel încât aria unui plafon în care urmează să fie aranjate corpurile de dezlocuire poate fi uşor acoperită cu corpurile de dezlocuire.

Într-o altă variantă de realizare, între corpuri de dezlocuire adiacente sunt prevăzute spaţii libere, aria spaţiilor libere fiind mai mică decât aria canalelor în vedere în plan. Astfel de spaţii libere ar putea exista, de exemplu, în zona de colţ dintre corpurile de dezlocuire adiacente, dacă acestea au colţuri rotunjite sau teşite, astfel că acolo se formează şi spaţii libere sau canale mai mici, care permit o legătură a betonului în direcţie verticală. Alternativ, spaţiile libere pot fi proiectate şi ca nişte canale, care sunt formate între două sau mai multe corpuri de dezlocuire.

Un corp de dezlocuire cuprinde, de preferinţă, o multitudine de corpuri goale, care sunt conectate între ele prin distanţiere. De exemplu, pot fi prevăzute patru corpuri goale, care sunt conectate între ele prin nervuri separabile, astfel că, la nevoie, corpul de dezlocuire poate fi separat în zona nervurilor şi, în funcţie de spaţiul de construcţie al plafonului de beton, corpul de dezlocuire poate fi, de asemenea, înjumătăţit pentru a completa un plafon de beton. Corpurile goale individuale pot fi proiectate în esenţă închise, astfel încât să nu curgă beton în corpurile goale atunci când distanţierele sau nervurile sunt tăiate.

În cazul plafonului de beton conform invenţiei, plasele de armătură sunt realizate, de preferinţă, în mod substanţial plate. Prin urmare, plasele de armătură, de preferinţă, nu intră în planul corpurilor de dezlocuire şi pot fi formate din rigle care se extind într-un unghi, de preferinţă în unghi drept una faţă de alta.

În procedeul conform invenţiei pentru fabricarea unui plafon de beton, mai întâi este poziţionată o plasă de armătură inferioară, pe care sunt aşezate apoi o multitudine de corpuri de dezlocuire, caz în care, într-o zonă centrală a plasei de armătură, corpurile de dezlocuire se sprijină unul de altul cel puţin pe porţiuni, pe cel puţin trei laturi, pentru a se poziţiona reciproc. După depunerea corpurilor de dezlocuire, o plasă de armătură superioară este aşezată apoi pe multitudinea de corpuri de dezlocuire şi, prin turnarea betonului o dată sau de mai multe ori, se obţine un plafon de beton. Amplasarea liberă a corpurilor de dezlocuire elimină necesitatea de a asigura o distanţare predeterminată a corpurilor de dezlocuire, de exemplu folosind cuşti de armătură sau distanţiere speciale. Acest lucru simplifică montajul, deoarece corpurile de dezlocuire pot fi poziţionate direct adiacente unele cu altele. Cu excepţia corpurilor de dezlocuire dispuse la margine, aceleaşi corpuri de dezlocuire din regiunea centrală sunt de preferinţă susţinute sau poziţionate pe toate laturile, în particular fără distanţiere suplimentare, de corpuri de dezlocuire adiacente.

Corpurile de dezlocuire pot fi pătrate sau dreptunghiulare în vedere în plan şi, într-o zonă centrală, sunt adiacente pe patru laturi unul cu altul. Corpurile de dezlocuire sunt astfel generatoare de structuri pentru un plafon, canalul dintr-un corp de dezlocuire specificând, de preferinţă, geometria unei rigle între partea inferioară şi partea superioară a unui corp de dezlocuire, lucru care permite un calcul relativ precis al capacităţii portante a plafonului de beton.

În continuare, invenţia este explicată mai detaliat pe baza mai multor exemple de realizare cu referire la desenele însoţitoare. Se arată în:

Figura 1 o vedere în secţiune printr-un plafon de beton conform invenţiei; Figura 2 o vedere în perspectivă a plafonului de beton din Figura 1, fără beton; Figura 3 o vedere în perspectivă a corpurilor de dezlocuire ale plafonului de beton din Figura 1; Figura 4 o vedere laterală a două corpuri de dezlocuire ale plafonului de beton din Figura 1; Figura 5 o vedere în perspectivă a unui corp de dezlocuire al plafonului de beton din Figura 1; Figurile 6A şi 6B două vederi ale jumătăţilor corpului de dezlocuire din Figura 5; Figura 7 o vedere în perspectivă a unui corp de dezlocuire cu un element de armătură opţional; Figura 8 o vedere a unui corp de dezlocuire cu un element de armătură modificat opţional; Figura 9 o vedere în perspectivă a unei multitudini de corpuri de dezlocuire în conformitate cu un al doilea exemplu de realizare; Figura 10 o vedere în perspectivă a unui corp de dezlocuire din Figura 9; Figurile 11A la 16 mai multe vederi ale corpului de dezlocuire din Figura 10, parţial în secţiune; Figura 17 mai multe corpuri de dezlocuire în conformitate cu un al treilea exemplu de realizare; Figura 18 o vedere în perspectivă a unui corp de dezlocuire din Figura 17; Figura 19 o vedere a unei jumătăţi a unui corp de dezlocuire din Figura 18; Figura 20 o vedere în perspectivă a unei multitudini de corpuri de dezlocuire în conformitate cu un al patrulea exemplu de realizare; Figura 21 o vedere a două corpuri de dezlocuire adiacente din Figură; Figura 22 o vedere în perspectivă a unui corp de dezlocuire din Figura 20; Figura 23 o vedere în perspectivă a mai multor corpuri de dezlocuire triunghiulare în vedere în plan; Figura 24 o vedere a unui corp de dezlocuire din Figura 23;

Figurile 25 A şi B două vederi ale unui alt exemplu de realizare;

Figura 26 o vedere a unui alt exemplu de realizare de corpuri de dezlocuire adiacente;

Figurile 27-30 mai multe vederi ale unui alt exemplu de realizare a unui corp de dezlocuire conform invenţiei;

Figura 31 o vedere în perspectivă a mai multor corpuri de dezlocuire din Figura 27; Figurile 32 şi 33 două vederi ale corpului de dezlocuire din Figura 31 cu plase de armătură; Figurile 34 şi 35 două vederi ale corpului de dezlocuire din Figura 27 cu elemente de armătură şi Figurile 36 la 38 mai multe vederi de corpuri de dezlocuire cu înălţimi diferite.

Un plafon de beton 1 cuprinde o plasă de armătură superioară 2, care are o multitudine de rigle longitudinale 3 şi rigle transversale 4, care sunt conectate între ele. În plus este prevăzută o plasă de armătură inferioară 5, care are, de asemenea, o multitudine de rigle longitudinale 6 şi rigle transversale 7 perpendiculare pe acestea, aşa cum se arată în Figurile 1 şi 2.

Între plasele de armătură plate 2 şi 5 sunt dispuse mai multe corpuri de dezlocuire 10, care sunt fabricate, de exemplu, din plastic şi asigură o distanţare a plasei de armătură superioare 2 faţă de plasa de armătură inferioară 5. Corpurile de dezlocuire 10 se sprijină unul de altul într-o regiune de margine şi nu sunt menţinute la distanţă unul de altul prin mijloace de poziţionare suplimentare. În fiecare corp de dezlocuire 10 este realizat un canal 11, care creează o legătură între betonul de la nivelul plasei de armătură inferioare 5 şi betonul de la nivelul plasei de armătură superioară 2. Canalele 11 creează astfel o structură de susţinere în plafonul de beton 1, care este predeterminată de corpurile de dezlocuire 10.

Aşa cum se arată în Figura 3, fiecare corp de dezlocuire 10 are în jurul canalului 11 o porţiune inelară 12 cu proeminenţe şi depresiuni 15 dispuse între ele. Fiecare canal 11 este în formă de romb în vedere în plan, dar poate fi şi circular sau pătrat. Canalul 11 are cea mai îngustă secţiune transversală într-o regiune centrală a corpului de dezlocuire 10 şi apoi se lărgeşte spre exterior. Depresiunile 15 asigură faptul că la introducerea betonului canalele 11 pot fi umplute în mod fiabil, betonul formând nervuri de susţinere întinzându-se în interiorul depresiunilor 15.

Pe fiecare corp de dezlocuire 10 este formată la o înălţime medie o margine 14 ieşită în lateral, care serveşte la poziţionarea unui corp de dezlocuire adiacent 10.

În Figura 4 sunt prezentate două corpuri de dezlocuire 10, într-o vedere laterală. La proeminenţe sau porţiuni inelare 12 ies în afară nervurile 13, care înconjoară depresiunile 15. O înălţime h a corpului de dezlocuire este de preferinţă într-un interval cuprins între 40 mm şi 400 mm, în particular 80 mm până la 300 mm.

Corpurile de dezlocuire 10 sunt pătrate în vedere în plan, astfel că o lăţime L este aproximativ aceeaşi la cele două margini laterale, lăţimea fiind cuprinsă într-un interval de la 300 mm până la 700 mm, în particular de la 400 mm până la 600 mm.

Canalul 11 are în cel mai îngust loc o suprafaţă de cel puţin 100 cm2, în particular peste 150 cm2. Dacă cea mai îngustă secţiune transversală este proiectată să fie circulară, diametrul este de preferinţă în intervalul cuprins între 200 mm şi 450 mm, în particular de la 250 mm până la 400 mm.

Raportul dintre aria canalului 11 în zona celei mai înguste secţiuni transversale şi aria totală a corpului de dezlocuire 10 în vedere în plan este de preferinţă cel puţin 0,1, de exemplu între 0,2 şi 0,45, în particular de la 0,3 până la 0,4. Ca rezultat, prin canalul 11se formează în corpul de dezlocuire 10 o „coloană de beton», ale cărui dimensiuni geometrice sunt predeterminate şi care, prin urmare, permite un calcul relativ precis al capacităţii portante.

În Figura 5 este prezentat un corp de dezlocuire 10, care poate fi amplasat în mod liber pe o plasă de armătură inferioară 5, pentru producerea unui plafon de beton 1. Corpurile de dezlocuire adiacente 10 sunt poziţionate lipite unul lângă altul, cu excepţia acelor corpuri de dezlocuire 10 care sunt dispuse într-o regiune de margine a plafonului de beton 1, deoarece acestor corpuri de dezlocuire le lipseşte un corp de dezlocuire adiacent 10, cel puţin pe latura din exterior.

În exemplul de realizare ilustrat, fiecare corp de dezlocuire 10 este format din două jumătăţi 10A şi 10, care pot fi conectate împreună şi înconjura o cavitate. Cavitatea din corpul de dezlocuire 10 poate conţine opţional aer, dar şi un element de umplere, de exemplu un corp de spumă.

Pentru a creşte rezistenţa, poate fi util să se furnizeze elemente de armătură 16 cel puţin pe corpuri de dezlocuire individuale 10, aşa cum se arată în Figura 7. Un astfel de element de armătură 16 poate fi format dintr-un fir metalic îndoit care, de exemplu, cuprinde o buclă 17 care este introdusă în canalul 11. Elementul de armătură 16 este fixat la marginea 13 a corpului de dezlocuire 10 cu două bare.

Aşa cum se arată în Figura 8, pe banda 13 poate fi prevăzută o degajare 18, în care poate fi introdus un suport al unui element de armătură. Elementul de armătură 19 poate fi realizat, de asemenea, în formă de tijă, fără o buclă 17.

În Figura 9 este reprezentat un exemplu de realizare modificat al unei unităţi din corpuri de dezlocuire 20, care are în zona de mijloc un canal 21, care are o secţiune transversală circulară, fiecare canal 21 având o secţiune transversală cea mai îngustă într-o zonă centrală a corpului de dezlocuire 20. O porţiune inelară 22 a corpului de dezlocuire 20 este formată în jurul fiecărui canal 21. În zona de colţ a fiecărei porţiuni inelare 22 este prevăzută o adâncitură 23, care permite betonului să curgă în canalul 21. Corpurile de dezlocuire 20 au pe suprafeţele laterale exterioare margini sau muchii 24 care servesc la poziţionarea corpurilor de dezlocuire 20 adiacente.

Aşa cum se arată în Figurile 11A şi 11B, corpurile de dezlocuire 20 sunt formate din două jumătăţi 20A şi 20B, care pot fi fixate una de alta prin elemente de blocare sau de reţinere. Pe jumătatea inferioară 20B este format un locaş de blocare 26, în care o bandă de blocare 25 se angajează pe jumătatea superioară 20A, aşa cum se arată în Figura 11B. Pot fi prevăzute, distribuite pe circumferinţă, mai multe astfel de conexiuni de blocare, pentru a fixa una de alta jumătăţile 20A şi 20B.

În Figurile 12A şi 12B este arătată o secţiune prin corpul de dezlocuire 20 în regiunea elementelor de reţinere. La nivelul jumătăţii inferioare 20B, iese în sus o bandă de reţinere 27, care se cuplează într-un locaş 28 la nivelul jumătăţii superioare 20A, astfel încât aceasta să aibă loc în zona de margine dintre cele două jumătăţi 20A şi 20B.

În Figura 14 este prezentată jumătatea superioară 20A în interior, jumătatea inferioară 20B putând fi proiectată identic, caz în care jumătăţile 20A şi 20B pot fi introduse una în cealaltă decalată una faţă de cealaltă cu 180°. În zona de margine există benzi de blocare 25, locaşuri de blocare 26, benzi de reţinere 27 şi locaşuri 28 pentru întărirea zonei de margine. O margine 24 a corpului de dezlocuire 20 este astfel relativ stabilă dimensional şi poate fi utilizată pentru poziţionarea corpurilor de dezlocuire 20 adiacente.

În Figura 15, două jumătăţi 20A sunt prezentate într-o poziţie stivuită, iar în Figura 16, două jumătăţi 20B sunt prezentate într-o poziţie stivuită.

În Figurile 17 şi 18 este arătat un alt exemplu de realizare de corpuri de dezlocuire 30, care sunt pătrate în vedere în plan şi au în mijloc câte un canal 31, care este realizat circular în secţiune transversală. Fiecare canal 31 este înconjurat de o porţiune inelară 32 a corpului de dezlocuire, care are adâncituri 33 pe patru laturi. Adânciturile 33 nu sunt însă aranjate în zona de colţ, ci în mijloc pe o suprafaţă laterală a corpului de dezlocuire 30. Corpurile de dezlocuire 30 au o margine exterioară 34, care este utilizată pentru poziţionarea corpurilor de dezlocuire 30 adiacente, caz în care pe marginea 34 pot fi prevăzute benzi de blocare 35, benzi de reţinere 36 sau alte mijloace pentru poziţionare.

În Figura 19 este arătată o jumătate 30A a unui corp de dezlocuire 30, care are o margine circumferenţială, pe care sunt formate o bandă de blocare 35, un locaş de blocare 37 şi o bandă de reţinere 36 şi o bandă de reţinere 38.

În Figurile 20 şi 21 sunt arătate exemple de realizare de corpuri de dezlocuire 40, care sunt pătrate în vedere în plan şi includ în regiunea centrală un canal 41 cu o secţiune transversală circulară. Fiecare canal 41 este înconjurat de o porţiune inelară 42 pe corpul de dezlocuire 40, porţiunea inelară 42 fiind proiectată fără adâncituri. Fiecare corp de dezlocuire 40 cuprinde o porţiune de margine 43, care poate fi utilizată pentru poziţionarea unui corp de dezlocuire 40 adiacent, aşa cum este arătat în Figura 21.

În Figura 22 este reprezentată o jumătate 40A a unui corp de dezlocuire 40, iar corpurile de dezlocuire 40 pot fi realizate din două jumătăţi 40A.

În Figurile 23 şi 24 este arătat un alt exemplu de realizare de corpuri de dezlocuire 50, care în vedere în plan nu sunt pătrate, ci triunghiulare. În fiecare corp de dezlocuire 50 există un canal 51, care are o secţiune transversală circulară. Corpul de dezlocuire 50 are la cele trei vârfuri ale triunghiului zone 53 aplatizate, care formează spaţii libere 52 într-o poziţie asamblată a corpurilor de dezlocuire 50, astfel că o legătură a betonului din zona plasei de armătură inferioare 5 cu betonul din zona plasei de armătură superioare 2 nu se datorează numai canalelor 51, ci şi spaţiilor libere 52. Aria spaţiilor libere 52 este proiectată să fie mai mică decât aria canalelor 51 văzută în plan.

În Figurile 25A şi 25B este arătat un alt exemplu de realizare de corpuri de dezlocuire 60, fiecare având un canal central 61 care este înconjurat de o porţiune inelară a corpului de dezlocuire 60. În plus, corpul de dezlocuire are o zonă liberă semicirculară 62 pe fiecare suprafaţă laterală şi o zonă liberă sfert circulară 63 în zona colţului. Corpurile de dezlocuire 60 pot fi aşezate unul lângă altul în aşa fel încât reţelele 64 dintre zona liberă 62 şi zona liberă 63 să fie aplicate una la alta, aşa cum este arătat în Figura 25A.

Figura 26 arată un exemplu de realizare cu patru corpuri de dezlocuire 70 care înconjoară un canal 71. Canalul 71 este înconjurat de cele patru corpuri de dezlocuire 70. Fiecare corp de dezlocuire 70 are patru benzi 72 proeminente spre exterior, caz în care două feţe de capăt ale benzilor adiacente 72 se sprijină una de alta. Ca rezultat, dimensiunea canalului 71 este predeterminată de geometria benzilor 72 şi a corpului de dezlocuire 70, care este circulară în vedere în plan în exemplul de realizare ilustrat. Sunt posibile şi alte forme de secţiune transversală pentru canalul 71. La fel ca în primele exemple de realizare, înălţimea corpului de dezlocuire 70 poate fi selectată în funcţie de cerinţele de rezistenţă.

În exemplele de realizare ilustrate, canalele sunt circulare sau în formă de romb în secţiune transversală. Pot fi folosite şi alte geometrii pentru canale.

Corpurile de dezlocuire 10, 20, 30, 40, 50, 60 se pot sprijini unul de altul la suprafaţa lor de contact. Însă este de asemenea posibil să se furnizeze elemente de conectare, cum ar fi cârlige sau alte componente, care să permită o fixare a corpurilor de dezlocuire 10, 20, 30, 40, 50, 60 între ele.

În Figura 27 este arătat un alt exemplu de realizare a unui corp de dezlocuire 80 compus din două jumătăţi 80A şi 80B. Cele două jumătăţi 80A şi 80B sunt conectate între ele la o margine circumferenţială 86, care are în regiunea centrală a unei muchii laterale o treaptă 87. Jumătăţile 80A şi 80B sunt construite identic, în Figurile 28A şi 28B fiind arătată în detaliu, în două vederi, jumătatea superioară.

Corpul de dezlocuire 80 cuprinde patru corpuri goale 83 care, în plan, au forma unui segment de sfert de cerc. Fiecare corp gol 83 este conectat cu două corpuri goale 83 adiacente prin distanţiere sub formă de benzi 84. Pe fiecare bandă 84 este prevăzut un marcaj 85, care serveşte ca un ajutor atunci când corpul de dezlocuire 80 urmează să fie împărţit în două părţi, de exemplu pentru că o margine a unui plafon de beton nu mai oferă spaţiu pentru un corp de dezlocuire 80 întreg, dar poate fi încă umplut cu o jumătate de corp de dezlocuire 80 cu două corpuri goale 83.

Aşa cum este arătat în Figura 28B, în zona benzilor 84 pe partea dinspre corpurile goale 83 se află porţiuni de perete 88 în benzile 84, astfel că atunci când benzile 84 sunt tăiate, doar puţin beton sau deloc poate curge în corpurile goale 83. În interiorul fiecărui corp gol 83 sunt prevăzute nervurile de întărire 92, care conferă corpului de dezlocuire 80 o stabilitate dimensională mai mare.

Cele două jumătăţi 80A şi 80B pot fi poziţionate iniţial una deasupra celeilalte conform Figurii 29 şi apoi plasate una peste alta. În această poziţie, ştifturile de fixare 82 pot fi introduse opţional într-un orificiu 91 de pe o porţiune de margine pentru a fixa cele două jumătăţi 80A şi 80B una de cealaltă. Ştifturile de fixare 82 pătrund în cele două margini ale jumătăţilor 80A şi 80B, astfel încât acestea să nu mai poată aluneca una faţă de alta.

Corpurile de dezlocuire 80 fabricate în acest mod pot fi amplasate unul lângă altul aşa cum se arată în Figura 31, nefiind necesar să se prevadă mijloace de fixare suplimentare. Fiecare corp de dezlocuire 80 dintr-o zonă centrală se sprijină de alte patru corpuri de dezlocuire 80. Între cele patru corpuri goale 83 ale unui corp de dezlocuire 80 este format un canal 81 care, atunci când betonul este turnat, conferă plafonului de beton o structură definită.

În Figura 32, corpurile de dezlocuire 80 sunt dispuse între o plasă de armătură inferioară 5 şi o plasă de armătură superioară 2, care au rigle longitudinale 3 şi 6 şi rigle transversale 4 şi 7, aşa cum se poate vedea şi din Figura 33. În această poziţie, betonul poate fi acum turnat, astfel încât un strat de beton inferior 9 va fi prevăzut sub plasa de armătură inferioară 5 şi un strat de beton superior 8 va fi prevăzut deasupra plasei de armătură superioare 2. Betonul curge prin canalele 81 în interiorul corpurilor de dezlocuire 80.

Conform Figurii 34, opţional este posibil să se furnizeze elemente de armătură 19' pentru fixarea corpurilor de dezlocuire 80 adiacente. În Figura 34 este prevăzut un element de armătură 19' sub formă de etrier, care este plasat peste benzile 84 adiacente pentru a conecta corpurile goale 83.

În Figura 35 este prevăzut un element de armătură 19 în formă de tijă, care este plasat pe corpul de dezlocuire 80, pe fiecare corp gol 83 fiind prevăzută o margine unghiulară proeminentă în sus 89, în care realizată o degajare 90 în zona colţului. Elementul de armătură 19 în formă de tijă poate fi introdus în degajarea 90 pentru a fixa în prealabil corpurile de dezlocuire 80. Un element de armătură în formă de tijă 19 se poate extinde astfel în diagonală pe o multitudine de corpuri de dezlocuire 80. Opţional, în locul elementului de armătură în formă de tijă 19, poate fi de asemenea utilizat un element de armătură conform Figurii 7 cu o buclă 17 sau o formă ondulată.

În Figurile 36A şi 36B este arătat corpul de dezlocuire 80 cu cele două jumătăţi 80A şi 80B. Este bineînţeles posibil să se facă înălţimea corpului de dezlocuire 80 şi a jumătăţilor mai mare sau mai mică, iar în Figura 37A este arătată o jumătate 80A' mai înaltă a unui corp de dezlocuire 80', care este format din două jumătăţi 80A' şi 80B' mai înalte. În cazul plafoanelor chiar mai înalte, pot fi utilizate şi corpuri de dezlocuire 80" conform Figurilor 38A şi 38B, care cuprind două jumătăţi 80A şi 80B" chiar mai înalte. Funcţionalitatea corpurilor de dezlocuire 80' şi 80" corespunde deja în rest celei din exemplul de realizare conform Figurilor 27 la 35.

Lista simbolurilor de referinţă

1 plafon de beton 2 plasă de armătură 3 riglă longitudinală 4 riglă transversală 5 plasă de armătură\tab 6 riglă longitudinală 7 riglă transversală 8 strat de beton 9 strat de beton 10 corp de dezlocuire 10A jumătate de corp 10B jumătate de corp 11 canal 12 porţiune 13 bandă 14 margine 15 adâncitură 16 element de armătură 17 buclă 18 degajare

19, 19' element de armătură

20 corp de dezlocuire 20A jumătate de corp 20B jumătate de corp 21 canal 22 porţiune 23 adâncitură 24 margine 25 bandă de blocare 26 locaş de blocare 27 bandă de reţinere 28 locaş 30 corp de dezlocuire 30A jumătate de corp 31 canal 32 porţiune 33 adâncitură 34 margine 35 bandă de blocare\tab 36 bandă de reţinere 37 locaş de blocare\tab 38 bandă de reţinere 40 corp de dezlocuire 40A jumătate de corp 41 canal 42 porţiune 43 porţiune de margine 50 corp de dezlocuire 51 canal 52 spaţiu liber 53 aplatizare 60 corp de dezlocuire 61 canal 62 suprafaţă liberă 63 suprafaţă liberă 64 bandă 70 corp de dezlocuire 71 canal 72 bandă 80, 80', 80" corp de dezlocuire 80A, 80A', 80A" jumătate de corp 80B, 80B', 80B" jumătate de corp 81 canal 82 ştift de fixare 83 corp gol 84 bandă 85 marcaj 86 margine 87 treaptă 88 porţiune de perete 89 margine 90 degajare 91 orificiu 92 nervuri de întărire L lăţime

Claims (13)

1. Plafon de beton (1) cu o plasă de armătură inferioară (5) şi o plasă de armătură superioară (2), între care sunt dispuse o multitudine de corpuri de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80), în care plasele de armătură inferioară şi superioară (2, 5) şi corpurile de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80) sunt încorporate în beton, şi fiecare corp de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80) înconjoară cel puţin parţial cel puţin un canal (11, 21, 31, 41, 51, 61, 71, 81) care stabileşte o legătură între betonul de la nivelul plasei de armătură inferioare (5) şi betonul de la nivelul plasei de armătură superioare (2), în care corpurile de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80) se sprijină unul de altul cel puţin pe porţiuni, pe cel puţin trei laturi, într-o zonă centrală a plafonului de beton, caracterizat prin aceea că între corpuri de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70) adiacente nu sunt prevăzute distanţiere suplimentare, astfel că poziţionarea corpurilor de dezlocuire adiacente are loc printr-o margine laterală sau un perete lateral, la care corpurile de dezlocuire adiacente se ating unul cu altul, şi raportul secţiunii transversale a canalului (11, 21, 31, 41, 51, 61) într-un corp de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60) faţă de suprafaţa corpurilor de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60) în vedere în plan este cel puţin între 0,2 şi 0,45.

2. Plafon de beton conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că corpurile de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70) dispuse într-o zonă centrală a plafonului de beton (1) se sprijină unul de altul cel puţin pe porţiuni, circumferenţial, pe toate laturile lor.

3. Plafon de beton conform revendicării 1 sau 2, caracterizat prin aceea că raportul secţiunii transversale a canalului (11, 21, 31, 41, 51, 61) într-un corp de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60) faţă de suprafaţa corpurilor de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60) în vedere în plan este între 0,3 şi 0,4.

4. Plafon de beton conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că diametrul canalului (11, 21, 31, 41, 51, 61, 71) într-un corp de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70) este între 200 mm şi 450 mm, în particular între 250 mm şi 400 mm.

5. Plafon de beton conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că corpurile de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70) stau liber pe plasa de armătură inferioară (5).

6. Plafon de beton conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că corpurile de dezlocuire (10, 20, 30, 40) sunt realizate în mod substanţial pătrate în vedere în plan.

7. Plafon de beton conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că între corpuri de dezlocuire adiacente (10, 20, 30, 40, 50, 60) sunt prevăzute spaţii libere, în care aria spaţiilor libere în vedere în plan este mai mică decât aria canalelor (11, 21, 31, 41, 51, 61).

8. Plafon de beton conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că cel puţin una dintre plasele de armătură (2, 5) este realizată în mod substanţial plată şi, de preferinţă, nu se angajează în planul corpurilor de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70).

9. Plafon de beton conform uneia dintre revendicările precedente, caracterizat prin aceea că corpul de dezlocuire (80) are o multitudine de corpuri goale (83), care sunt conectate între ele prin distanţiere (84).

10. Plafon de beton conform revendicării 9, caracterizat prin aceea că sunt prevăzute patru corpuri goale (83), care sunt conectate între ele prin nervuri separabile.

11. Ansamblu pentru fabricarea unui plafon de beton (1) conform uneia dintre revendicările precedente, având cel puţin două plase de armătură (2, 5) şi o multitudine de corpuri de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70).

12. Procedeu pentru fabricarea unui plafon de beton (1) conform uneia dintre revendicările 1 la 10, cu următoarele etape:

- poziţionarea unei plase de armătură inferioare (5);

- amplasarea mai multor corpuri de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80) pe plasa de armătură inferioară (5), în care, într-o zonă centrală a plasei de armătură (5), corpurile de dezlocuire (10 , 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80) se sprijină reciproc pe cel puţin trei laturi, cel puţin pe zone, pentru a se poziţiona unul faţă de altul, în care corpurile de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80) sunt poziţionate unul lângă altul fără distanţiere suplimentare, astfel că poziţionarea corpurilor de dezlocuire adiacente are loc printr-o margine laterală sau un perete lateral, la nivelul căruia corpurile de dezlocuire adiacente se ating unul cu altul,

- amplasarea unei plase de armătură superioare (2) pe multitudinea de corpuri de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80), şi

- turnarea betonului o dată sau de mai multe ori, pentru fabricarea unui plafon de beton (1).

13. Procedeu conform revendicării 12, caracterizat prin aceea că corpurile de dezlocuire (10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80) se sprijină unul de altul pe patru laturi într-o zonă centrală a plasei de armătură (2, 5).