MD4305C1 - Procedeu de determinare a substanţelor humice solubile în apă din apele naturale şi din rocile solide - Google Patents

Procedeu de determinare a substanţelor humice solubile în apă din apele naturale şi din rocile solide Download PDF

Info

Publication number
MD4305C1
MD4305C1 MDA20130018A MD20130018A MD4305C1 MD 4305 C1 MD4305 C1 MD 4305C1 MD A20130018 A MDA20130018 A MD A20130018A MD 20130018 A MD20130018 A MD 20130018A MD 4305 C1 MD4305 C1 MD 4305C1
Authority
MD
Moldova
Prior art keywords
humic substances
methylene blue
substances
water
dry
Prior art date
Application number
MDA20130018A
Other languages
English (en)
Russian (ru)
Other versions
MD4305B1 (ro
Inventor
Диана ШЕПЕЛЬ
Мария РУСУ
Михаил ФИЛИППОВ
Тудор ЛУПАШКУ
Original Assignee
Институт Химии Академии Наук Молдовы
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Институт Химии Академии Наук Молдовы filed Critical Институт Химии Академии Наук Молдовы
Priority to MDA20130018A priority Critical patent/MD4305C1/ro
Publication of MD4305B1 publication Critical patent/MD4305B1/ro
Publication of MD4305C1 publication Critical patent/MD4305C1/ro

Links

Landscapes

  • Investigating Or Analysing Materials By Optical Means (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la chimia analitică, şi anume la un procedeu de determinare a substanţelor humice solubile în apă din apele naturale şi din rocile solide.Procedeul, conform invenţiei, include extracţia cu metanol a substanţelor humice din reziduul uscat al apei sau din rocile solide, separarea extractului metanolic răcit de faza solidă prin decantare, spălarea fazei solide cu metanol, amestecarea fazei lichide obţinute în urma spălării cu extractul metanolic primar, evaporarea amestecului obţinut până la substanţă uscată, adăugarea la substanţa uscată a unui volum exact de soluţie apoasă de albastru de metilen. Concentraţia substanţelor humice se determină după diferenţa absorbţiei luminii dintre soluţiile albastrului de metilen şi asociatului albastrului de metilen cu substanţele humice la lungimea de undă de 609…611 nm.

Description

Invenţia se referă la chimia analitică, şi anume la un procedeu de determinare a substanţelor humice solubile în apă din apele naturale şi din rocile solide.
Este cunoscut faptul că substanţele humice (SH) sunt un amestec complex de substanţe organice, care se formează în soluri ca urmare a descompunerii chimice şi biologice a plantelor şi animalelor.
Fracţiile solubile în apă ale substanţelor humice nimeresc în apele naturale. Calitatea apei utilizate în industria alimentară depinde de conţinutul de substanţe humice în ea. De aceea, controlul conţinutului lor în apele naturale folosite în industria alimentară are un rol foarte important.
Este cunoscută metoda spectrofotometrică de determinare cantitativă a substanţelor humice prin spectrofotometria directă a apei. Metoda include măsurarea absorbţiei luminii în diapazonul spectral de 340…440 nm a extractului de reziduu uscat obţinut din apă [1].
Metoda propusă are cel puţin două dezavantaje:
- complexitatea şi durata de timp mare pentru extragerea substanţelor humice din reziduul uscat obţinut dintr-un volum exact de apă;
- datorită faptului că în intervalul spectral 300...500 nm substanţele humice nu posedă un maxim de absorbţie, nu sunt excluse nişte erori din cauza apariţiei în soluţie a unor compuşi, care în acest diapazon spectral au un spectru continuu (fig. 1, spectrul UV-Vis al substanţelor humice în soluţie de 0,5% NaOH, preparată conform [1], l = 1 mm).
În calitate de cea mai apropiată soluţie serveşte metoda de determinare a substanţelor humice cu un colorant bazic, în special cu albastru de toluidină (AT). Metoda se bazează pe formarea asociaţilor "substanţe humice-albastru de toluidină". Ca rezultat al aplicării acesteia se înregistrează o micşorare a absorbţiei luminii la maximul benzii de 630 nm a AT. Diferenţa absorbţiei luminii dintre soluţia iniţială de AT şi soluţia cu adaos de substanţe humice este proporţională cu cantitatea de substanţe humice ce se conţine în apă [2].
Dezavantajele metodei:
- măsurarea absorbţiei AT la maximul λ = 630 nm se efectuează în cuve cu grosimea stratului de absorbţie l = 10 mm. Pentru a nu depăşi valoarea măsurată A>2,0, autorii folosesc o soluţie de albastru de toluidină cu concentraţia de 1,5 × 10-4 M. Chiar şi atunci când conţinutul de substanţe humice din apă este mai mare de 40 mg/l, dependenţa liniară ΔA de concentraţia albastrului de toluidină nu este respectată din cauza concentraţiei mici (prin urmare, insuficiente) a albastrului de toluidină. Deci, în soluţie rămân substanţe humice nelegate în asociatul "substanţe humice-albastru de toluidină";
- asupra rezultatului determinării substanţelor humice din apă influenţează prezenţa în apă a cationilor de Ca2+, Mg2+, Fe3+, a polizaharidelor şi proteinelor, care denaturează rezultatul analizei; Cl-, Br-, SO4 2-, SO3 2- asupra rezultatelor analizei practic nu au niciun efect. Însă în apele naturale ale Republicii Moldova, care curg prin rocile sedimentare, se conţin CaCO3 şi SiO2 - influenţa acestora asupra rezultatelor analizei nu este studiată. Cu toate acestea, prezenţa lor în apă are un efect semnificativ asupra rezultatelor analizei. În special influenţează asupra rezultatelor SiO2, care este capabil de a forma un complex insolubil cu albastru de toluidină şi de metilen;
- la concentraţiile substanţelor humice mai mici de 10 mg/l în apă ΔA < 0,1, ceea ce majorează eroarea măsurării ΔA în analiza fotometrică.
Problema pe care o rezolvă invenţia propusă constă în excluderea extracţiei în multe etape (mai multe zile) a substanţelor humice din reziduul uscat al apei naturale, în efectuarea extracţiei rapide şi eficiente a substanţelor humice cu ajutorul metanolului. În acest caz în extractul de metanol nu trec sărurile anorganice, polizaharidele şi polipeptidele, care interferează.
Problema se rezolvă prin aceea că procedeul de determinare a substanţelor humice solubile în apă din apele naturale şi din rocile solide include extracţia cu metanol a substanţelor humice din reziduul uscat al apei sau din rocile solide la temperatura de 60…70°C timp de 1 oră, separarea extractului metanolic răcit de faza solidă prin decantare, spălarea fazei solide cu metanol, amestecarea fazei lichide obţinute în urma spălării cu extractul metanolic primar, evaporarea amestecului obţinut până la substanţă uscată, adăugarea la substanţa uscată a unui volum exact de soluţie apoasă de albastru de metilen de 5·10-4 М şi determinarea ulterioară a concentraţiei substanţelor humice după diferenţa absorbţiei luminii dintre soluţiile albastrului de metilen şi asociatului albastrului de metilen cu substanţele humice la lungimea de undă de 609…611 nm.
Avantajele procedeului: din reziduul uscat obţinut din apa naturală cu ajutorul metanolului se extrag substanţele humice solubile în apă, impurităţile care interferează rămân în reziduul solid. Extractul metanolic se supune evaporării până la substanţă uscată, la care ulterior s-a adăugat soluţie apoasă de albastru de metilen. În acest fel putem determina substanţele humice solubile în apă nu numai în apă, dar şi în orice alte roci solide, fără a le supune extragerii preliminare prin metoda clasică.
Invenţia se explică cu ajutorul fig. 1-9, care reprezintă:
- fig. 1, spectrul UV-Vis al substanţelor humice în soluţie de 0,5% NaOH, preparată conform [1], l = 1 mm;
- fig. 2, spectrul IR al substanţelor uscate extrase cu cloroform din reziduul uscat al apei din Hânceşti (peliculă pe cuva de KBr);
- fig. 3, spectrele UV-Vis al albastrului de metilen 0,0005 M (1) şi al amestecului substanţelor uscate extrase cu cloroform şi albastru de metilen (2);
- fig. 4, spectrul IR al reziduului uscat al apei (fântână din Hânceşti) după extracţia din el a substanţelor humice;
- fig. 5, spectrul IR al substanţelor uscate ale extractului metanolic, obţinut din reziduul uscat al apei;
- fig. 6, spectrul IR al reziduului uscat obţinut din extractul apos al bentonitei din Lărguţa;
- fig. 7, spectrul IR al substanţelor uscate ale extractului metanolic al bentonitei din Lărguţa;
- fig. 8, spectrele UV-Vis al soluţiei apoase de albastru de metilen 0,0005 M (1) şi al asociatului albastrului de metilen cu substanţele humice dizolvate în apă (2);
- fig. 9, spectrele UV-Vis al soluţiei apoase de albastru de metilen 0,0005 M (1) şi al asociatului albastrului de metilen cu substanţele uscate ale extractului metanolic al bentonitei din Lărguţa (2).
S-a studiat interacţiunea cu albastrul de metilen a substanţelor organice extrase cu cloroform din reziduul uscat al apei naturale din Hânceşti. Substanţele organice dizolvate în apa naturală sunt diferite. În afară de substanţele humice, în aceste substanţe organice se mai conţine o grupă de compuşi, care nu interacţionează cu albastru de metilen. Substanţele extrase cu cloroform sunt esteri polimerici ai acizilor graşi, care se formează la descompunerea organismelor, care nu conţin lignină (fig. 2).
La aceleaşi condiţii recomandate prin metoda respectivă s-a măsurat absorbţia la λ = 609...611 nm a reziduului uscat de cloroform, la care s-au adăugat 2 ml soluţie de 5·10-4 М albastru de metilen. În paralel s-a înregistrat şi absorbţia soluţiei iniţiale de albastru de metilen. Din fig. 3 se observă că A nu suferă nicio schimbare (asociat nu s-a format). O mică creştere ΔA (aproximativ 1%) se observă în intervalul de precizie (2%) a metodei fotometrice de analiză. Acest experiment confirmă caracterul specific al colorantului albastru de metilen faţă de substanţele humice.
Astfel, substanţele organice dizolvate (alte substanţe organice în afară de cele humice) în apele naturale nu afectează rezultatul determinării substanţelor humice cu albastru de metilen.
Din componenta minerală a reziduului solid al apei investigate cu albastru de metilen interacţionează în principal SiO2, formând un precipitat, care afectează rezultatul analizei. De aceea, la analiza apelor naturale este recomandabil de separat substanţele, care interferează. Aşa cum s-a arătat mai sus, aceasta se poate realiza prin extracţia substanţelor humice din reziduul uscat al apei cu metanol. În acest caz, în soluţie nu trec nici CaCO3 şi nici SiO2.
În fig. 4 este reprezentat spectrul IR al reziduului uscat al apei (fântână din Hânceşti), în fig. 5 - spectrul IR al substanţelor uscate ale extractului metanolic, obţinut din reziduul uscat al apei. În spectrul IR al reziduului uscat se observă benzile intensive νas(СО3 2-) = 1437 cm-1, νs(СО3 2-) = 865 cm-1 şi ν(SiO2) = 1111 cm-1 (fig. 4.). În spectrele substanţelor solide ale extractului metanolic aceste benzi sunt absente (fig. 5).
În fig. 6 este reprezentat spectrul IR al reziduului uscat obţinut din extractul apos al bentonitei din Lărguţa, în fig. 7 - spectrul IR al substanţelor uscate ale extractului metanolic al bentonitei din Lărguţa. În spectrul reziduului uscat al extractului apos intensitatea benzii νas(CO3 2-) = 1412 cm-1 în comparaţie cu banda ν(SiO2) = 1023 cm-1 creşte semnificativ. Din aceasta rezultă că din bentonită cu apa se extrage mai mult CaCO3 în comparaţie cu SiO2.
În spectrul extractului metanolic aceste benzi lipsesc. Benzile intensive ν(СН) = 2955, 2921, 2851 cm-1 indică la natura organică a substanţelor uscate ale extractului metanolic.
Astfel, din pregătirea în multe etape a probelor pentru determinarea spectrofotometrică prin această metodă, doar două operaţii necesită o măsurare exactă:
- din masa exactă "g" a reziduului uscat al apei sau a rocii solide cu metanol se extrag substanţele solide;
- la substanţa uscată a extractului metanolic se adaugă un volum exact de soluţie de 5·10-4 М de albastru de metilen.
Procedeul propus permite de a majora sensibilitatea analizei cel puţin cu un ordin. Astfel, în cea mai apropiată soluţie la apă se adaugă albastru de toluidină şi se măsoară absorbţia la λ = 630 nm, l = 10 mm. În procedeul propus în extractul metanolic substanţele humice se concentrează până la 500 ori, ceea ce permite majorarea sensibilităţii analizei fotometrice cu l = 1 mm, în comparaţie cu cea mai apropiată soluţie, de cel puţin 50 ori.
Etapele procedeului:
1. La o probă exactă de 300...500 mg de reziduu uscat al apei sau mineral s-au turnat 10...15 ml metanol. La t = 60...70°C, în prezenţa răcitorului cu reflux, substanţele humice solubile în apă se extrag timp de o oră.
2. După răcire extractul - faza lichidă este separată de substanţele nedizolvate ale fazei solide prin decantare. Faza solidă se spală cu 5...10 ml de metanol. Fiecare fază se separă prin decantare şi se amestecă ambele faze lichide.
3. Acest amestec se evaporă într-un pahar până la substanţă uscată la 60...70°C.
În paharul cu substanţe uscate se toarnă 2 ml soluţie apoasă de 5·10-4 М de albastru de metilen. După 2 ore cu amestecare periodică (de 3…4 ori) substanţele humice sunt legate complet în asociatul "substanţe humice-albastru de metilen".
4. Analiza fotometrică se efectuează la λ = 609...611 nm, grosimea stratului absorbant l = 1 mm, în comparaţie cu apa. Cantitatea de substanţe humice în probele analizate se calculează după diferenţa absorbţiei în maximul λ = 609...611 nm între soluţia de albastru de metilen şi cea a asociatului "substanţe humice-albastru de metilen", conform formulei:
CSH = ,
unde K = 9,4 ml·mg-1mm-1;
P - cantitatea de reziduu uscat în apă, mg/l;
g - greutatea probei pentru analiză, mg;
V - volumul de 5·10-4 М albastru de metilen turnat peste substanţa uscată, ml;
ΔA - diferenţa dintre absorbţia soluţiei de 5·10-4 М albastru de metilen şi absorbţia asociatului "substanţe humice-albastru de metilen".
Exemple de realizare a invenţiei
Exemplul 1. Determinarea substanţelor humice solubile în apă din reziduul uscat al apei de fântână de la Hânceşti.
Peste 341 mg de reziduu uscat al apei se toarnă 15 ml de metanol şi substanţele humice se extrag timp de o oră la 60...70°C în prezenţa răcitorului cu reflux. Extractul răcit (faza lichidă) se separă de partea insolubilă (faza solidă) prin decantare. Faza solidă se spală cu 5 ml de metanol şi faza lichidă obţinută în urma spălării se combină cu extractul metanolic primar. Fazele lichide combinate se evaporă la 60...70°C până la substanţe uscate. La substanţele uscate obţinute se adaugă 2 ml soluţie apoasă de albastru de metilen de 5·10-4 М. După 2 ore cu amestecare periodică (de 3…4 ori) se măsoară absorbţia la λ = 609…611 nm, grosimea stratului de absorbţie l = 1 mm, a asociatului format “substanţe humice-albastru de metilen" şi a albastrului de metilen de 5·10-4 М (fig. 8).
Concentraţia substanţelor humice în apa analizată este CSH = 0,267 mg/l.
Exemplul 2. Determinarea substanţelor humice solubile în apă în bentonită din cariera Lărguţa.
La 500 mg de bentonită se adaugă 15 ml de metanol şi substanţele humice se extrag timp de o oră la t = 60...70°C. Extractul răcit (faza lichidă) se separă de partea solidă prin decantare. Faza solidă se spală cu 5 ml metanol. Faza lichidă obţinută în urma spălării se combină cu extractul metanolic primar. Fazele lichide combinate se evaporă la 60...70°C până la substanţe uscate. La substanţele uscate obţinute se adaugă 2 ml soluţie apoasă de albastru de metilen de 5·10-4 М. După 2 ore cu amestecare periodică se măsoară absorbţia la λ = 609…611 nm, grosimea stratului de absorbţie l = 1 mm, a soluţiei asociatului format “substanţe humice-albastru de metilen" şi a albastrului de metilen de 5·10-4 М (fig. 9).
Concentraţia substanţelor humice în proba solidă analizată este CSH = 0,125 mg/l.
1. Семенов А., Ивлева И., Дацко В. Современные методы анализа природных вод. Москва, АН СССР, 1962, p. 102-103
2. Guo-Ping Sheng, Meng-Lin Zhang, Han-Qing Yu. A rapid quantitative method for humic substances determination in natural waters. Analytica Chimica Acta, vol.592, 2007, p. 162-167

Claims (1)

  1. Procedeu de determinare a substanţelor humice solubile în apă din apele naturale şi din rocile solide, care include extracţia cu metanol a substanţelor humice din reziduul uscat al apei sau din rocile solide la temperatura de 60…70°C timp de 1 oră, separarea extractului metanolic răcit de faza solidă prin decantare, spălarea fazei solide cu metanol, amestecarea fazei lichide obţinute în urma spălării cu extractul metanolic primar, evaporarea amestecului obţinut până la substanţă uscată, adăugarea la substanţa uscată a unui volum exact de soluţie apoasă de albastru de metilen de 5·10-4 М şi determinarea ulterioară a concentraţiei substanţelor humice după diferenţa absorbţiei luminii dintre soluţiile albastrului de metilen şi asociatului albastrului de metilen cu substanţele humice la lungimea de undă de 609…611 nm.
MDA20130018A 2013-04-02 2013-04-02 Procedeu de determinare a substanţelor humice solubile în apă din apele naturale şi din rocile solide MD4305C1 (ro)

Priority Applications (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDA20130018A MD4305C1 (ro) 2013-04-02 2013-04-02 Procedeu de determinare a substanţelor humice solubile în apă din apele naturale şi din rocile solide

Applications Claiming Priority (1)

Application Number Priority Date Filing Date Title
MDA20130018A MD4305C1 (ro) 2013-04-02 2013-04-02 Procedeu de determinare a substanţelor humice solubile în apă din apele naturale şi din rocile solide

Publications (2)

Publication Number Publication Date
MD4305B1 MD4305B1 (ro) 2014-09-30
MD4305C1 true MD4305C1 (ro) 2015-04-30

Family

ID=51625702

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
MDA20130018A MD4305C1 (ro) 2013-04-02 2013-04-02 Procedeu de determinare a substanţelor humice solubile în apă din apele naturale şi din rocile solide

Country Status (1)

Country Link
MD (1) MD4305C1 (ro)

Citations (9)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
SU879416A1 (ru) * 1979-09-17 1981-11-07 Всесоюзный научно-исследовательский институт торфяной промышленности Способ определени гумусовых веществ
SU1385041A1 (ru) * 1986-05-19 1988-03-30 Научно-Исследовательский Гидрохимический Институт Способ определени гумусовых веществ в природных водах
SU1427298A1 (ru) * 1986-10-02 1988-09-30 Киргизский Государственный Университет Им.50-Летия Ссср Способ определени гуминовых кислот в природной воде
RO98831B1 (ro) * 1987-10-14 1990-04-30 Institutul Politehnic Metoda de determinare simultana a acizilor humici si fenolului din sursele de apa
SU1617329A1 (ru) * 1988-09-28 1990-12-30 Гидрохимический институт Способ определени гуминовых и фульвокислот в природных водах
JPH0579988A (ja) * 1991-09-24 1993-03-30 Kansai Sogo Kankyo Center:Kk 化学発光を用いたフミン酸定量法
RU2312343C2 (ru) * 2005-11-28 2007-12-10 ООО "Пелоид" Способ анализа гуминовых кислот пелоидов
CN101260124A (zh) * 2008-04-29 2008-09-10 湖南大学 好氧堆肥中提取纯化胡敏酸并测定其含碳量的方法
RU2338188C2 (ru) * 2006-09-20 2008-11-10 Надежда Петровна Аввакумова Способ анализа гиматомелановых кислот пелоидов

Patent Citations (9)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
SU879416A1 (ru) * 1979-09-17 1981-11-07 Всесоюзный научно-исследовательский институт торфяной промышленности Способ определени гумусовых веществ
SU1385041A1 (ru) * 1986-05-19 1988-03-30 Научно-Исследовательский Гидрохимический Институт Способ определени гумусовых веществ в природных водах
SU1427298A1 (ru) * 1986-10-02 1988-09-30 Киргизский Государственный Университет Им.50-Летия Ссср Способ определени гуминовых кислот в природной воде
RO98831B1 (ro) * 1987-10-14 1990-04-30 Institutul Politehnic Metoda de determinare simultana a acizilor humici si fenolului din sursele de apa
SU1617329A1 (ru) * 1988-09-28 1990-12-30 Гидрохимический институт Способ определени гуминовых и фульвокислот в природных водах
JPH0579988A (ja) * 1991-09-24 1993-03-30 Kansai Sogo Kankyo Center:Kk 化学発光を用いたフミン酸定量法
RU2312343C2 (ru) * 2005-11-28 2007-12-10 ООО "Пелоид" Способ анализа гуминовых кислот пелоидов
RU2338188C2 (ru) * 2006-09-20 2008-11-10 Надежда Петровна Аввакумова Способ анализа гиматомелановых кислот пелоидов
CN101260124A (zh) * 2008-04-29 2008-09-10 湖南大学 好氧堆肥中提取纯化胡敏酸并测定其含碳量的方法

Non-Patent Citations (2)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Title
Guo-Ping Sheng, Meng-Lin Zhang, Han-Qing Yu. A rapid quantitative method for humic substances determination in natural waters. Analytica Chimica Acta, vol.592, 2007, p. 162-167 *
Семенов А., Ивлева И., Дацко В. Современные методы анализа природных вод. Москва, АН СССР, 1962, p. 102-103 *

Also Published As

Publication number Publication date
MD4305B1 (ro) 2014-09-30

Similar Documents

Publication Publication Date Title
Zhou et al. Multi-color fluorescence sensing platform for visual determination of norfloxacin based on a terbium (Ш) functionalized covalent organic framework
Erdemir Fluorometric dual sensing of Hg2+ and Al3+ by novel triphenylamine appended rhodamine derivative in aqueous media
Bhaskar et al. Colorimetric sensor for real-time detection of cyanide ion in water and food samples
Peng et al. A hybrid coumarin–thiazole fluorescent sensor for selective detection of bisulfite anions in vivo and in real samples
Jiang et al. An ultra-sensitive and ratiometric fluorescent probe based on the DTBET process for Hg2+ detection and imaging applications
Shi et al. A novel ratiometric fluorescent probe based on thienocoumarin and its application for the selective detection of hypochlorite in real water samples and in vivo
Choi et al. Dual signaling of hypochlorite in tap water by selective oxidation of phenylselenylated dichlorofluorescein
Li et al. Ratiometric and colorimetric fluorescent chemosensor for Ag+ based on tricarbocyanine
Hu et al. Colorimetric detection of trace Hg2+ with near-infrared absorbing squaraine functionalized by dibenzo-18-crown-6 and its mechanism
Shen et al. A phenothiazine-based ratiometric fluorescent probe for detecting hypochlorite (ClO−) and its application in foods and water samples
Gwon et al. Novel styrylbenzothiazolium dye-based sensor for mercury, cyanide and hydroxide ions
Dey et al. Femtomolar level sensing of inorganic arsenic (III) in water and in living-systems using a non-toxic fluorescent probe
Kaur et al. Aza crown ether appended hetarylazo dye—single molecular dual analyte chemosensor for Hg2+ and Pb2+
Zhang et al. A two-in-one fluorescent sensor with dual channels to detect Zn2+ and Cd2+
Guo et al. Ultra-sensitive determination of silver nanoparticles by surface-enhanced Raman spectroscopy (SERS) after hydrophobization-mediated extraction
CN102004100B (zh) 一种检测硫离子的方法
Maji et al. An indolium ion functionalized naphtha imide chemodosimeter for detection of cyanide in aqueous medium
Song et al. Highly selective Zn2+ near-infrared fluorescent probe and its application in biological imaging
Kumar et al. A new highly selective and sensitive chemodosimeter for dual-channel detection of cyanide in aquo-organic solutions–Solvent effects on photophysical and kinetic properties
Li et al. A high-performance colorimetric fluorescence sensor based on Michael addition reaction to detect HSO3− in real samples
Basan et al. Architecture of a novel NIR and switch-on fluorescent chemosensor based on mercapto propanehydrazide-functionalized chromenylium-cyanine for the quantification of mercury (II) in environment and living cells
Ncube et al. Fluorescent sensing and determination of mercury (II) ions in water
Li et al. A rhodamine B-based fluorescent probe for Hg2+ and its analytical applications
Liu et al. A V-shaped bis-coumarin based fluorescence probe for F-detection in tea infusions and potable water and bioimaging applications in living systems
CN107540681B (zh) 一种多目标离子检测所用的探针及其应用

Legal Events

Date Code Title Description
FG4A Patent for invention issued
KA4A Patent for invention lapsed due to non-payment of fees (with right of restoration)
MM4A Patent for invention definitely lapsed due to non-payment of fees