RO112301B1 - Element structural din foi metalice, procedeu de fabricare a panourilor de construcţii cuprinzând un astfel de element şi de realizare a elementului - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un element structural din foi metalice pentru utilizare la formarea unui panou turnat pentru construcţii, element care, la rândul lui, cuprinde o grindă din foi metalice (44), care constituie o margine lineară (40), de-a lungul unei părţi, şi o margine în zigzag (42), de-a lungul celeilalte părţi, marginea în zigzag determinând porţiuni mai late şi porţiuni mai înguste dispuse între porţiunile mai late, iar grinda extinzându-se, de regulă în formă triunghiulară, de la o porţiune mai îngustă, printr-o porţiune mai lată, până la următoarea porţiune îngustă, bordura de margini, în jurul porţiunilor de margine în zigzag şi mijloacele de prindere (70), la vârful fiecărei porţiuni mai late a grinzii, putând fi strânse şi fixate de un material de construcţie. Este descris, de asemenea, un panou pentru construcţii (22), ce încorporează astfel de elemente structurale, un procedeu de fabricare a unor asemenea elemente structurale în perechi, ca şi un procedeu de construcţ ie de clădiri folosind astfel de elemente structurale.

Description

Invenția se referă la un element structural din foi metalice pentru utilizare ca element portant în construcția de clădiri și, în particular, la un element de susținere din foi metalice care poate fi incorporat într-un panou turnat pentru construcții, precum și la un procedeu pentru fabricarea panoului cât și a elementului, utilizate pentru realizare de clădiri.

S-au făcut numeroase propuneri de realizare a panourilor prefabricate pentru utilizare în construcția de clădiri. Astfel de panouri prefabricate au avantajul că permit executarea zidurilor întrun mod mai economic și într-un timp mai scurt decât o fac materialele convenționale cum ar fi cărămizi, piatră etc.

în plus, panourile prefabricate permit obținerea clădirilor cu o largă varietate de suprafețe decorative sau alte elemente de decor turnate în panourile prefabricate. Mai mult, întrucât panourile prefabricate pot fi realizate departe de locul construcției, de preferință într-o fabrică, procesul de producție poate fi condus de obicei cu productivități mai mari și costuri de salarizare mai mici decât la locul construcției. în plus, în producerea acestor panouri este posibilă o mai mare acuratețe astfel, încât în final, construcția finisată, este pe de o parte, plăcută din punct de vedere estetic, iar pe de altă parte, este eficientă și efectivă.

Una din cele mai utilizate forme de panou prefabricat este panoul solid de beton, în care sunt incluse unul sau mai multe straturi de armătură din oțel. De regulă, asemenea panouri prefabricate au o grosime de cel puțin 7...8 cm.

Asemenea panouri sunt foarte grele. în plus, au o valoare foarte redusă a reținerii transmiterii temperaturii, aceasta înseamnă că izolarea termică realizată de un panou prefabricat de beton este foarte mică. Variațiile temperaturii exterioare se transmit cu repeziciune în interiorul clădirii.

Prin urmare, în această modalitate de construcție, folosind panouri prefabricate de beton, panourile sunt de obicei susținute de structura de rezistență a clădirii, care poate să fie formată din stâlpi de beton sau de oțel, iar apoi se montează pereți exteriori izolatori, astfel, încât climatul din interior să fie permanent sub control.

în plus, datorită greutății foarte mari a panourilor, sistemul de ancorare a lor de structura clădirii trebuie proiectată cu foarte mare grijă pentru a rezista la solicitările determinate de climă, de comportarea în timp a clădirii și dacă sunt folosite în zone seismice, trebuie să fie capabile să reziste la un anumit grad de șoc seismic.

Toți acești factori sunt de regulă foarte bine cunoscuți și înțeleși de către ingineri.

Cu toate dezavantajele evidente ale acestor panouri prefabricate solide, ele au rămas în uz mulți ani, deși au existat numeroase încercări de a le înlocui cu alternative mai economice.

De exemplu, în brevetul US 4602467 din 19.07.1986, inventator H. 8chilger, este descrisă o formă de panou prefabricat de beton armat cu profiluri simple de oțel cu caneluri C. Porțiunile din margini ale profilurilor cu caneluri C sunt realizate în diferite moduri pentru a fi incluse în beton. Folosind acest sistem, se pare că, este posibilă o scădere substanțială a grosimii betonului. Un sistem similar este prezentat în Brevetul canadian 1264957. Se pare că profilurile de oțel în formă de C adaugă rigiditate stratului subțire de beton care formează panoul exterior.

în fapt, s-au construit clădiri folosind acest tip de sistem, izolarea termică a clădirii fiind plasată între aceste profiluri de oțel în formă de C. Suprafața interioară a zidului clădirii, de obicei, prin diverse forme de placări, au fost atașate direct la marginile interioare ale profilurilor de oțel în formă de C.

în patentul US au fost enumerate numeroase exemple de propuneri similare celei anterioare.

Există totuși numeroase probleme ce rezultă din folosirea acestui gen, de

RO 112301 B propunere.

în primul rând betonul și oțelul au grade diferite de dilatare și concentrație, în consecință, când sunt supuse unor încălziri și răciri extreme oțelul tinde să se alungească sau să se contracte în lungime, într-o măsură mai mare decât betonul. Ca urmare, cu timpul va exista o funcționare sau o mișcare gradată între oțel și beton.

□ problemă suplimentară este faptul că în alte propuneri de tipul celei anterioare, porțiunea de oțel din margine constituie o “linie de rupere” ce se întinde de regulă vertical, de-a lungul panoului la intervale spațiale. Dacă avem în vedere că scopul acestui tip de panou în strat subțire a fost reducerea grosimii betonului sub 5 cm, sau ca în unele cazuri menționate, sub 3,7 cm, atunci existența unei linii de rupere continui la intervale regulate în fața panoului a constituit posibile linii de fractură, dacă panourile au fost expuse la șocuri neobișnuite.

în timp ce aceste dezavantaje particulare sau alte riscuri pot să nu apară cu frecvență mare, o problemă mult mai serioasă a fost aceea a transferului de căldură. Elementele cu profil în formă de C armate cu foi metalice, fiind incluse în panoul de beton exterior relativ îngust, au acționat ca punți de transfer la căldurii ideale, transferul căldurii realizându-se prin perete, într-un sens sau altul în funcție de anotimp.

Fenomenul a fost intens mai ales în anotimpurile mai reci. în aceste cazuri, când aerul dinafara clădirii este rece și interiorul clădirii este încălzit, căldura este transferată în afară prin perete, de-a lungul fiecărui profil în formă de C. Această pierdere de căldură creează zone reci în pereții interiori, dealungul profilurilor. Aceste zone reci, la rândul lor, se transformă în linii de condensare a umezelii, care condensează datorită aerului și se depune pe pereți. Efectul este de regulă cunoscut în industria de construcții ca fenomene de condens a zidurilor și este considerat inacceptabil de majoritatea standardelor pentru clădiri.

în Brevetul US 43D9D07, martie 1990, inventatorErnest R. Sodnar este prezentat un panou pentru construcții cu o formă mult îmbunătățită, ce depășește o parte din aceste deficiențe.

în acest brevet este descris un panou prefabricat armat cu elemente având stâlp de susținere din foi metalice. Elementele cu stâlp de susținere sunt formate din traverse diagonale la intervale spațiale, determinând orificii între ele. în acest fel puntea de transfer al temperaturii este redusă, ducând la o pierdere mai mică de căldură și reducând sau chiar eliminând fenomenul de “condens”.

în acest sistem, a fost posibilă atașarea panourilor interioare cu placări directe la sub-elemente, reducând prin aceasta costul global și sistemul de construcție.

Un avanataj suplimentar al acestui sistem a fost faptul că porțiunea din margine a stâlpului de susținere, destinată a fi inclusă în beton, a fost construită, atât ca o palee peste umerii stâlpului, cât și ca orificii perforate, astfel, încât o parte din beton să poată curge în orificii sau în jurul umerilor, prin aceasta reducând gradul de slăbire al stâlpului. Mai mult, problemele puse de gradele diferite de alungire și contracție au fost reduse.

Totuși, stâlpul de susținere descris în acel brevet implică producerea lui împreună cu o porție relativ mare de deșeuri de oțel, datorită tăierii porțiunilor de foi metalice dintre traverse. în plus, chiar dacă porțiunea din marginea stâlpului inclus în panou a avut orificii, au mai rămas încă porțiuni continui și au produs, în mică măsură, probleme de tipul celor întâlnite mai sus.

Creată în scopul depășirii diferitelor dezavantaje notate anterior, prezenta invenție se referă la un element structural din foi metalice pentru utilizare la formarea unui panou fabricat pentru construcții, element care, la rândul lui cuprinde o grindă din foi metalice care constituie o latură de margine, de regulă

RO 112301 B liniară, de-a lungul unei părți și o latură de margine de regulă în zig-zag de-a lungul celeilalte părți, latura în zig-zag menționată determinând porțiuni mai late și porțiuni mai înguste între acestea, 5 iar grinda menționată întinzându-se de regulă în secțiune triunghiulară, de la o porțiune mai îngustă, printr-o porțiune mai lată până la următoarea porțiune îngustă, bordura de margini în jurul 10 porțiunilor de margine în zig-zag și mijloace de prindere la vârful fiecărei porțiuni mai late a grinzii, la care mijloacele de prindere amintite pot fi strâns fixate la un material de construcție. 15

Invenția cuprinde un element structural la care mijloacele de prindere au formă de ansambluri de înglobare, formate la vârful fiecărei porțiuni mai late a grinzii și care pot fi înglobate într-un 20 material de turnare, pentru armarea lui, acest material nefiind prins de grinda menționată, în porțiunile dintre ansamblurile de înglobare.

Invenția cuprinde un element 25 structural la care, de-a lungul porțiunii de margine liniară, se formează o porțiune tubulară de armare, aceasta la rândul ei fiind formată prin îndoirea unei porțiuni din grindă ce determină o secțiune obiș- 30 nuită ovală tubulară incluzând și mijloace de alăturare a muchiei libere a grinzii la o porțiune intermediară a acestei muchii, pentru a include porțiunea tubulară amintită. 35

Invenția cuprinde un element structural la care sunt practicate orificii în grindă, între porțiunile mai înguste, prin această grindă formând, în zona porțiunilor mai late, două porțiuni de tra- 40 verse diagonale ce se întâlnesc la vârful porțiunilor mai late amintite.

Invenția cuprinde un element structural la care ansamblurile de înglobare cu orificii prin grindă în regiunea 45 vârfului, iar lamba (federul) se îndoaie superficial, de la grindă, adiacent orificiilor, această lambă putând fi înglobată în materialul de turnare, iar acesta putându-se scurge prin orificii. 50

Invenția cuprinde un element structural la care grinda, în regiunea fiecărui vârf, este îmbrăcată într-un material plastic sintetic, prin aceasta izolând-o de materialul de construcție.

Invenția cuprinde un element structural la care marginea liniară amintită determină un tronson de canelură de regulă în unghi drept.

Invenția cuprinde un element structural ce include o bandă continuă de prindere, strâns fixată la vârful fiecărui porțiuni mai late a grinzii care se întinde de regulă paralel dar la distanță de muchia liniară a acestui element, care mai include și mijloace de blocaj termic interpuse între fiecare vârf și element de prindere.

Invenția mai cuprinde un procedeu de construcție a unui panou pentru clădiri, cuprinzând etapele asamblării unui număr de elemente structurale, care are fiecare, o grindă din foi metalice care formează o porțiune de margine de regulă liniară de-a lungul unei părți și o porțiune de margine de regulă în zig-zag de-a lungul celeilalte părți, această margine în zig-zag definind porțiuni mai late și porțiuni mai înguste; grinda se întinde de o manieră unghiulară de la o porțiune îngustă, printr-o porțiune mai lată, până la următoarea porțiune mai îngustă, definind vârfuri în aceste regiuni mai late, formând o carcasă de armare.

Procedeul cuprinde și etapa turnării unui material de construcție apt pentru turnare într-o formă de adâncime predeterminată și plasarea carcasei de armare a elementului structural, cu vârfurile grinzii intrând parțial în materialul turnat, permițându-i întărirea și apoi îndepărtând panoul compozit din forma de turnare.

Invenția mai cuprinde un procedeu de construcție a unui etaj de clădire respectiv etapele ridicării unui număr de elemente structurale, conform cu prezenta invenție, de o manieră transversală orizontală, la distanțe determinate, plasării cofrajului între elementele structurale, susținerii acestui cofraj cu mijloace de fixare prinse de elementele structurale și concomitent, permițând trecerea porțiunilor elementelor

RO 112301 B structurale pe deasupra cofrajului turnării unui material de construcție apt pentru turnare în cofraj și permițând curgerea lui în jurul porțiunilor drepte ale grinzilor elementelor structurale, lăsării materialului să se întărească și apoi îndepărtării mijloacelor de fixare ale cofrajului și a cofrajului însuși de la nivelul construcției, prin aceasta formându-se un planșeu de etaj integral fabricat, odată cu elementul structural armat ce îl susține.

Invenția mai cuprinde și un procedeu de formare simultană a unei perechi de elemente structurale dintr-o singură foaie metalică de-a lungul unei traiectorii în zig-zag predeterminată, separării foii metalice în două bucăți egale în suprafață, de o parte și de cealaltă a traiectoriei în zig-zag, în acest fel obținându-se două bucăți de foaie având fiecare o margine în zig-zag, și fiind îmbinate, formării ansamblurilor de margini în lungul muchiilor în zig-zag ale fiecărei bucăți de foaie și formării marginilor liniare în lungul muchiilor bucăților de foaie, la distanță de marginile în zig-zag.

Invenția cuprinde procedeul compus din etapele: perforarea orificiilor în fiecare din cele două bucăți de foaie metalică, în părțile mai late ale muchiei, delimitate de marginile în zig-zag ale acesteia și formarea ansamblurilor de margini în jurul fiecărui orificiu.

Invenția mai cuprinde un procedeu în care bucățile de foaie metalică delimitează margini exterioare îndepărtate de marginile în zig-zag, procedeul incluzând etapele: îndoirea marginilor exterioare într-o alcătuire tubulară și fixarea marginii libere a bordurilor exterioare la o porțiune intermediară a fiecărei bucăți de foaie metalică în care marginile exterioare sunt fixate păstrându-și forma tubulară.

Invenția mai cuprinde un procedeu compus din etapele: formarea orificiilor în porțiunile mai late ale muchiilor în zigzag ale bucății de foaie metalică și îndoirea lambei grinzii, superficiale, de la nivelul orificiilor.

Diferitele caracteristici de noutate care definesc invenția sunt subliniate cu mai multe amănunte în revendicările anexate ce fac parte dina această descriere.

Pentru o mai bună înțelegere a invenției, a avantajelor utilizării sale și a obiectivelor atinse prin folosirea ei, se fac refriri la fig. 1...15, în prezentarea detaliată a obiectului invenției în care sunt ilustrate și detaliate alcătuiri preferate ale acesteia:

- fig. 1, reprezintă o vedere de perspectivă, schematizată a unei clădiri în prima etapă de construcție;

- fig. 2, reprezintă o vedere schematizată a aceleiași clădiri, într-o etapă mai avansată de construcție;

- fig. 3, reprezintă o vedere de perspectivă a panoului pentru construcții tipic, ce încorporează stâlpii de susținere din prezenta invenție, cu elementele parțial secționate pentru a dezvălui modul lor de construcție;

- fig. 4, reprezintă o vedere de perspectivă la o scară mai mare a unei părți din fig. 3;

- fig. 5, reprezintă o secțiune prin linia 5-5 a panoului din fig. 4;

- fig. 6, reprezintă o secțiune prin linia 6-6 din fig. 5;

- fig. 7, reprezintă o secțiune mărită prin linia 7-7 din fig. 5;

- fig. 8, reprezintă o vedere de perspectivă parțial secționată, mărită, a unei porțiuni din elementul structural;

- fig. 9, reprezintă o secțiune corespondentă cu fig. 6, ilustrând o altă alcătuire a elementului structural;

- fig. 10, reprezintă o secțiune corespondentă cu fig. 9, ilustrând o altă formă de element structural;

- fig. 11, reprezintă o secțiune corespondentă cu fig. 9, ilustrând un alt element structural;

- fig. 12, reprezintă o secțiune corespondentă cGfig. 6, ilustrând folosirea cofrajului pentru beton și un dispozitiv de reținere a cofrajului;

- fig. 13a , reprezintă o vedere în plan ilustrând un semifabricat de foaie metalică, într-o etapă din cursul formării unei perechi de elemente structurale

RO 112301 B s

conform invenției;

- fig. 13b, reprezintă o vedere în plan, corespondentă cu fig. 13a, într-o etapă mai avansată din cursul formării aceleiași perechi de elemente structurale.

- fig. 13c, reprezintă o porțiune schematizată a vederii parțial secționate, ilustrând o etapă și mai avansată din cursul formării perechii de elemente structurale din fig. 13a și 13b;

- fig. 14, reprezintă un profil longitudinal al unei alcătuiri alternative a invenției;

- fig. 15, reprezintă o vedere de perspectivă ilustrând un mod de atașare a două porțiuni ale elementului structural, una de cealaltă.

Făcându-se referire în primul rând la fig. 1 și 2, se va vedea că ceea ce este reprezentat într-o formă generală, schematizată, este o clădire tipică, relativ simplă, în curs de construcție. Fig. 1 ilustrează primul nivel al clădirii, notat global cu 10, cu niște pereții exteriori 12, 14, 16, 18 completat cu un planșeu 20 cu betonul turnat.

în fig. 2 este ilustrată o etapă parțială, în construirea celui de-al doilea nivel al clădirii din fig. 1.

Așa cum reiese din fig. 2, pereții 12, 14, 16, 18 ai clădirii sunt realizați din panouri compozite prefabricate, reperate la modul general prin 22-22 și așa mai departe.

Deși același număr de referință desemnează la modul general toate aceste panouri, trebuie reținut că panourile pot avea diferite forme și mărimi. Unele dintre panouri pot defini doar o suprafață de perete nefinisată. Alte panouri pot cuprinde goluri pentru ferestre, cum ar fi 24a, iar alte panouri pot cuprinde goluri pentru uși, cum ar fi 24b.

Trebuie reținut, de asemenea, că unele panouri, pentru anumite construcții, pot avea exteriorul finisat (nefigurat), cu diferite materiale ce variază de la sticlă, marmură, cărămidă aparentă, metal, pietriș și chiar material plastic sintetic, pentru a nu enumera decât câteva din variatele suprafețe finisate ce se pot aplica peste aceste panouri.

Detaliile despre aceste suprafețe finisate, ale acestor panouri, sunt cunoscute de către cei ce lucrează în domeniu, de aceea nu este necesară aici o descriere specifică a acestor finisaje sau modulul lor de realizare.

Făcându-se referire la fig.3, se va observa că aceasta reprezintă un panou tipic 22. Panoul 22 cuprinde un strat continuu 26 dintr-un material apt pentru turnare sau care poate face priză, în acest caz beton, ce este armat obișnuit cu un strat de rețea de armătură 28, după cum este cunoscut în domeniu. în mod obișnuit materialul de turnare poate varia între 2,5 cm...4 cm până la 5 cm în grosime, dar în orice caz de grosime mult mai mică decât un strat echivalent din beton simplu prefabricat, după cum este cunoscut în domeniu.

Stratul 26 este apoi armat cu mai multe elemente structurale din oțel 30, plasate la distanțe determinate. De regulă, elementele structurale din oțel 30 vor fi plasate astfel, încât să determine cintre de 60 cm, deși sunt cazuri când pot fi necesare cintre de 40 cm. Nimic nu modifică distanțarea specifică cu excepția situațiilor când o anumită construcție o cere.

La elementele structurale verticale 30 sunt adăugate elemente plate transversale orizontale 32 și 34, la partea superioară și la bază, pentru a realiza o carcasă de armare completă pentru fiecare panou. Elementele orizontale 32 și 34 pot fi din același material ca și elementele structurale verticale 30 sau, dacă este necesar, pot fi realizate din materiale cu forme sau secțiuni diferite.

în cazul din fig. 3, elementele orizontale 32 și 34 sunt ilustrate sub forma unui profil cu secțiune simplă, cu laturi de grindă 32a, 34a și cu laturile 32b și 34b de muchie a panoului.

Așa cum va reieși din descrierea următoare, elementele structurale 30 și, de prefeerat și elementele orizontale

RO 112301 B și 34 sunt realizate toate din foi metalice ce pot fi fabricate avantajos prin tehnologiile de formare prin laminare la rece, care au productivități înalte și calitate bună, de o manieră 5 foarte avantajoasă. '' în continuare se face referire la fig.4, 5 și 6, în care realizarea elementului structural 30 este ilustrată mai detaliat. 10

Elementul structural 30 cuprinde o primă latură de margine lineară 40 și o altă porțiune de margine în zig-zag 42. între laturile de margine 40 și 42 se întinde o grindă 44, din foi metalice de 15 diferite lățimi, de la o margine la cealaltă, în formă de zig-zag, după cum este figurat.

Marginea lineară a elementului structural de susținere poate fi realizată 20 într-o varietate de forme, pentru a obține o varietate de rezultate. în exemplul ilustrat în fig. 4, 5 și 6, latura lineară 40 a grinzii 44 este formată în secțiune tubulară cu laturi de armare 45, 48 și 25 50 dispuse triunghiular și o bordură de margine 52. Bordura de margine 52 merge paralel cu grinda 44 și este fixată de aceasta prin orice mijloc adecvat, de exemplu, prin sudare electrică în puncte. 30 în exemplul particular ilustrat, metoda preferată de fixare este cea cunoscută sub numele de nituire în “pârghie cotită” 53 (fig. 6 și 7). în acest sistem în foaia metalică este ștanțată o matriță, iar 35 foaia metalică este extrudată într-o adâncitură de mărime mai mare a matriței, astfel, încât are loc un fel de “broșare” a celor două piese din foi metalice (vezi fig.7). 40

Acesta este însă doar unul din procedeele convenabile de fixare a bordurei laturei de armare la grindă.

Se va observa că în acest fel se realizează un ansamblu tubular triun- 45 ghiular continuu gol, ce are rezistență mare și rigiditate structurală.

□ astfel de formă de element structural sau de stâlp de susținere poate avea o capacitate portantă sub- 50 stanțială și poate fi folosit pentru pereții exteriori până la un număr considerabil de etaje de clădire.

Cu adaptări adecvate ale dimensiunilor și calibrului foii metalice, un ansamblu similar al stâlpului de susținere poate fi folosit ca traversă pentru susținerea platelajului și, de asemenea, în același fel poate fi realizat un element structural pentru plafon sau acoperiș.

Pentru capacități portante mai mici și pentru pereții interiori nu este întotdeauna necesar pentru ansamblul tubular triunghiular de-a lungul marginii lineare a elementului structural așa cum va reieși din descrierile ulterioare.

Grinda 44 are o formă triunghiulară, cu vârfuri 60 în punctele cele mai late și dolii 62 în punctele cele mai înguste. De-a lungul marginii libere a grinzii se formează o bordură de margine continuă 64, care are o traiectorie în zig-zag de la vârf la dolie, apoi înapoi la vârf și așa mai departe. în porțiunile mai late ale grinzilor, mai mult sau mai puțin înscris în vârfuri și între oricare două dolii, grinda este, de preferat și totuși neesențial, perforată sau prevăzută cu un gol 66. De preferat în jurul marginii golului se formează o bordură de margine 60.

în acest fel, fiecare fel _t fiecare grindă _k are o formă triunghiulară cu două, mai multe sau mai puține ansambluri diagonale asemănătoare suporturilor, ce se întâlnesc complet la vârfuri, în același timp efectul de punte termică ale grinzii este redus în măsura în care metalul este îndepărtat de la nivelul golurilor.

în fig. 5, 6 și 8 se va observa că fiecare din vârfurile 60 ale grinzilor este prevăzut cu o lambă întinsă 70, ce permite unui orificiu 72 să formeze un mijloc de atașare pentru panoul turnat ce se întinde de acolo spre exterior. De preferat, fiecare lambă 70 se întinde într-o parte a grinzii, opusă părții pe care bordura de margine 64 se întinde de la grindă.

în acest fel, lambele 70 și bordurile 64 se întind în părți opuse ale

RO 112301 B grinzii, ceea ce face ca mijloacele de atașare a panoului să aibă avantaje deosebite, descrise mai jos.

Când sunt încorporate cu scopul armării unui panou subțire de beton, ca 5 în fig.5, vârfurile sunt înglobate într-o parte a stratului de beton, la o adâncime suficientă pentru a acoperii golurile 66 formate la vârfurile grinzilor, tipic până la aproximativ 2 cm, în cazul unui panou de 10 4 cm.

în acest fel, fiecărui vârf al fiecărei grinzi este strâns înglobat în material, iar acesta curge în jurul mijloacelor de prindere, reprezentate de bor- 15 dura 64 a grinzii, pe de o parte și în jurul lambei 70 întinse de la grindă, pe de altă parte, ca și prin orificiul 72, prin aceasta realizând o legătură strânsă în jurul porțiunii de vârf a fiecărei grinzi. 20 Este de reținut însă că între vârfuri, elementele structurale nu sunt prinse de panoul turnat.

în consecință, diferențele dintre gradele de dilatare contracție dintre 25 foaia metalică și materialul de turnare vor avea un efect redus sau absent asupra siguranței prinderii materialului de elementele structurale.

Este reținut, desigur, că panourile 30 odată fabricate, conform prezentei invenții, pot fi prinse imediat la un cofraj de clădire, formată din beton sau din coloane de structuri din oțel, cu scopul realizării pereților exteriori ai unui astfel 35 de cofraj. în plus, dacă se dorește acest lucru, asemena panouri pot fi folosite pentru pereții interiori.

Asemenea panouri pot fi turnate cu variate finisaje exterioare efecte de 40 suprafață, detalii și ornamente, după cum este binecunoscut în domeniu.

Este de reținut, de asemenea, că elementele structurale plasate de regulă în cintre de 60 cm și făcând parte dintr- 45 un cofraj integral rectangular (fig.3], reprezintă un procedeu excelent de fixare a panourilor în poziția de clădire, și în același timp permit doar un transfer minim de căldură din interior spre ex- 50 terior, în același timp, dilatarea și contracția oțelului față de panourile de beton, datorate forțelor termice, au un efect neglijabil asupra siguranței porțiunilor aplicate ale grinzilor în panouri.

De regulă, panourile pentru clădiri se realizează într-o fabrică, departe de locul construcției. □ formă orizontală (nefigurată) este așternută pe o suprafață orizontală. în formă se toarnă beton sau alt material de construcție apt pentru turnare, cu sau fără finisaj exterior (care se pune primul, la fundul formei). Cofrajul rectangular determinat de elementele structurale și profilurile laterale, așa cum apare în fig. 3, a fost asamblat în altă parte a fabricii. De regulă, rețeaua de armătură 28 este ancorată sau susținută de grinzi prin fire de prindere în X (fig.5).

Ansamblul format din elementele structurale cu profilurile laterale și rețeaua de armătură este apoi coborât în formă și cufundat în beton la o adâncime, de regulă, de aproximativ jumătate sau chiar mai puțin din grosimea betonului ce a fost turnat. Se lasă materialul să se întărească și apoi este îndepărtat din formă.

Este de reținut desigur, că în anumite cazuri se preferă izolarea și prefinisarea pereților în fabrică. Aceasta se realizează prin plasarea materialului de izolare (nefigurat) între elementele structurale și apoi prin fixarea panourilor interioare cum ar fi cele de placare p (fig.5), la marginile lineare ale grinzilor.

în plus, dacă panourile au goluri pentru ferestre, fixarea acestora în aceste goluri se poate realiza, de asemenea, în fabrică, înainte de transportul lor la locul construcției.

Este de reținut că greutatea globală a fiecărui panou realizat, conform prezentei invenții, este substanțial mai redusă față de greutatea globală a unui panou clasic monolit de beton preturnat. în consecință, prin orice procedeu de transport se poate deplasa un număr de panouri realizate, conform invenției. De regulă se folosește un tractor/camion cu platformă, astfel, încât cheltuielile de transport și de încărcare-descărcare sunt substanțial reduse.

RO 112301 B în plus, deoarece greutatea panoului este mult mai mică de cât a panourilor solide convenționale, sunt substanțial reduse si fundațiile si alte criterii tehnice speciale ale clădirii, iar portanța 5 planșeurilor crește. Dimpotrivă, pentru un proiect de clădire anume, este posibilă ridicarea mai multor etaje, folosind panourile realizate, conform invenției, întrucât greutatea totală a structurii este 10 mai mică decât în cazul folosirii betonului monolit.

în plus, mânuirea panourilor realizate, conform invenției, este mult mai ușoară, întrucât nu este necesară folo- 15 sirea macaralelor sau a altor utilaje ca în cazul betonului monolit preturnat cu greutate mare. Este de remarcat că, deoarece efectul de transfer termic al stâlpilor de susținere realizați, conform 20 invenției, este redusă ca și acolo unde sa folosit placări în interiorul sau pe marginile lineare ale elementelor structurale, transferul de căldură scade, iar fenomenul de “condens” este substanțial 25 îndepărtat, fără a necesita izolatori speciali suplimentari pe suprafața stâlpului și în interior, așa cum se întâmpla înainte.

Așa cum arată o construcție particulară, avantajoasă, a invenției, spa- 30 țiile dintre oricare două elemente structurale verticali dintr-un panou, pot fi, dacă se dorește acest lucru, folosite pentru turnarea de coloane verticale pentru susținerea structurii clădirii. Ast- 35 fel de coloane sunt reperate cu C în fig. 1 ?' ²·.

în scopul realizării acestor coloane C, la oricare pereche adiacentă de elemente structurale 30 se pot prinde 40 panouri-cofraj 73 (fig.3).

Golurile 73a și 73b, se formează în elementele orizontale, respectiv inferioară 32-34, înscrise în spațiul dintre perechea de elemente verticale 30 a- 45 leasă.Tijele de armătură din oțel sunt încorporate între cele două elemente verticale 30 într-un mod ce este cunoscut în domeniu.

Când un panou este asamblat în 50 acest fel și plasat în structura clădirii aflată în construcție (fig.2), coloanele pot fi pur și simplu turnate pe loc, folosind, de exemplu o pâlnie pentru turnat beton.

Când se ridică următorul etaj din panouri, în panoul cel mai de jos se montează un cofraj 73 și se execută goluri 73a și 73b similare, coloanelor, în așa fel, încât aceste coloane ce susțin clădirea să fie turnate continuu, de la un nivel la altul, în același timp cu poziționarea pereților și cu turnarea planșeului.

Ca rezultat, întreaga clădire este turnată nivel după nivel, fiecare din acestea împreună cu coloanele asociate lui formând o structură omogenă continuă ce străbate fiecare etaj al clădirii, de la un planșeu, prin panourile realizate, conform invenției, până la peretele următor și așa mai departe.

Cofrajul 73 este îndepărtat după ce s-a scurs un timp adecvat pentru întărire. Ca alternativă, în unele locuri cofrajul poate reprezenta o parte din elementele de finisare ale unui perete interior, fiind lăsat pe loc.

Este, de asemenea, evident, pentru cei ce lucrează în industria de construcții că, dacă se dorește, coloanele C pot fi turnate pe loc panourile peretelui cu elemente structurale 30, în timp ce acestea s-au turnat și întărit în formele lor orizontale, cu alte cuvinte, atât panourile, cât și coloanele pot fi prefabricate într-o uzină îndepărtată de locul construcției.

Este ușoară manevra de ridicare și poziționare a panourilor de perete 22, fixarea bazei fiecărei coloane prefabricate la planșeul 20 și turnarea următorului planșeu 20, după ridicarea traverselor și a cofrajului, în scopul turnării planșeurilor următorului nivel al clădirii, așa cum se va descrie mai departe.

Conform unei alte alcătuiri avantajoase a invenției, vârfurile 60 ale grinzilor 44 pot fi acoperite sau imersate în orice material plastic sintetic potrivit. De regulă, se folosește un material de tip epoxi, iar acoperirea sau imersarea se vor face ca și stratul de acoperire 74 din fig. 8. Rezultatul aplicării acestui strat de acoperire este dublarea struc

RO 112301 B turii.

în primul rând constituie o barieră termică suplimentară la transferul căldurii între panoul de beton și elementele structurale. în plus realizează o acoperire suplimentară a elementelor structurale ca stâlpi de susținere. Stâlpii de susținere ce sunt destinați armării panourilor de beton din acest tip, sunt aproape întotdeauna confecționați și din foi metalice galvanizate, pentru a rezista la coroziune. Se cunoaște însă că această galvanizare nu este întotdeauna o rezolvare permanentă a problemei coroziunii.

Conform prezentei invenții, prin acoperirea vârfurilor elementului structural cu stratul de acoperire 74, foaia metalică a stâlpilor este aproape complet izolată de beton și ca urmare, coroziunea produsă de umezeală sau alți compuși chimici din beton sau din alt material de turnare (când se folosesc), va fi aproape eliminată.

Reiese din descrierea anterioară că elementele structurale,sub forma stâlpilor de susținere și elementele orizontale pot fi realizate, conform prezentei invenții, într-o varietate de forme și pentru diverse specificații și destinații.

Fig. 9 redă un element structural pentru stâlpi de susținere pentru sarcini ușoare este reperat prin 80. Acest stâlp are o latură lineară 82 și o grindă 84 cu goluri 86 în ea.

Stâlpul 80 este prevăzut cu vârfuri 88, foarte asemănător cu elementul structural din panoul arătat în fig. 5.

Latura liniară 82 a stâlpului de susținere, având secțiune simplă în formă de “c” cuprinde porțiunea frontală 80 si flansa de armătură de întoarcere 82.

Deși aceste elemente structurale pentru stâlpi de susținere nu au o capacitate portantă așa de mare, precum cu cel ilustrat în fig. 5, ei pot fi folosiți de multe ori pentru placarea cu plăci a peretelui exterior atunci când acesta nu necesită susținerea unor sarcini mari. în plus, ei pot fi folosiți pentru ziduri interioare și pentru comparimentarea clădirii.

în fig. 10 este ilustrată o altă formă de element structural pentru stâlp de susținere. în acest caz, stâlpul desemnat și reperat prin 100, are un segment de grindă 102 cu o latură în zig-zag 103, ce are în ea orificii 104, o margine liniară 106 se formează în interiorul unui ansamblu tubular triunghiular la fel ca în cazul din fig. 5. Pe grindă 102 există vârfuri 108.

Totuși, în scopul realizării unei alte variante de prindere, în profil continuu 110 este fixat de-a lungul vârfurilor grinzii, prin legături de tip pârghie cotită” 112. în scopul realizării unui blocaj termic un strat de material plastic sintetic 114 este aplicat între vârfuri 108 și profilul 110.

Fig. 11 ilustrează încă o formă de element structural 120. în acest caz grinda 122 are o latură în zig-zag 123 și este prevăzută cu goluri 124 și margine lineară 128, și cu vârfuri 130. Marginea lineară 128 are de regulă secțiune în formă de c”, similar celei din fig. 9.La vârfurile 130 ale grinzilor este prins un profil 132. Blocajul termic este realizat prin intermediul unui panou de plastic de tip pârghie cotită” 136.

Trebuie remarcat că, datorită variatelor tipuri de secțiune reprezentate grafic, este posibilă proiectarea și fabricarea unui element structural pentru stâlp de susținere din oțel pentru construirea de pereți portanți și de panouri de perete cu greutate mică și, de asemenea, este posibilă creșterea specificației stâlpilor, respectiv realizarea lor de traverse portante și alte elemente structurale din oțel pentru sarcini mari, folosite pentru planșee, acoperișuri și altele, în orice tip de construcție.

Astfel, elementele structurale construite, conform prezentei invenții, de exemplu, așa cum arată fig. 12, pot fi folosite drept traverse 150-150 pentru susținerea unui planșeu. Planșeul este turnat din beton și pentru aceasta este necesar un cofraj orizontal, după cum

RO 112301 B este cunoscut în domeniu. Conform invenției, în această alcătuire particulară a ei, traversele 150 sunt confecționate în modul ilustrat în fig. 5, 6 și 8. Cu toate acestea, specificațiile grosimii foii metalice și dimensiunile grinzilor elementelor structurale vor fi ajustate după necesități, pentru a obține capacitatea pertantă adecvată deschiderii planșeului.

Se remarcă în fig. 12, că traversele 150, conform invenției, având vârfuri 152, pot fi înglobate în planșeu, care este turnat pe loc pentru a obține un planșeu dintr-o bucată, fără îmbinări, având înglobate propriile traverse, susținute într-un mod foarte avanatjos și economic.

în acest scop, traversele sunt susținute de-a curmezișul clădirii, la cintre potrivite de regulă la cintre de 60 cm sau orice distanță ar fi necesară pentru un anumit tip de clădire. Ulterior, între traverse se plasează panouri-cofraj 153, situate oarecum sub vârfurile traverselor 152 și lambelor lor corespunzătoare 154.

în scopul susținerii cofrajului la acest nivel s-a conceput un sistem de coliere de cofraj 160. Colierele 160 constau dintr-un element în formă de bară inferior 162 și o pereche de elemente în formă de bară superioare 164164. Barele 166 pun în legătură elementele superioare cu cele inferioare. Barele-foarfece 166 pun în legătură barele superioare 164 printr-un sistem operant șurub 168 și piuliță 169. Prin intermediul unei roți de mână 170 sau a altui ansamblu adecvat șurubul poate fi învârtit, prin aceasta scoțând barelefoarfece în afară și în sus. Această mișcare, la rândul ei va determina barele 166 să se rotească în sus, prin aceasta mișcând barele de strângere superioare față de bara inferioară. în acest fel, panourile-cofraj pot fi susținute la nivelul dorit, lăsând porțiunile aplicate 152 ale grinzilor să se extindă în sus, deasupra nivelului panourilor-cofraj 153.

Ulterior, când betonul este turnat în panourile-cofraj, el va curge în jurul vârfurilor grinzii, în același fel cu cel descris în legătură cu panourile din fig. 3 și 4.

Planșeul este lăsat apoi să se întărească, obținând o structură monolită, dintr-o singură bucată.

Apoi, cofrajul este îndepărtat prin simpla slăbire a șuruburilor și eliberarea colierelor și a cofrajului de sub planșeu.

Acest lucru este de fapt ilustrat schematic în fig. 2, în care este arătată o porțiune turnată din planșeul 20, precum și porțiuni de cofraj cu porțiuni aplicate 152 ale grinzilor și cu traverse 150 ieșind în sus din cofraj, redate schematic.

Desigur se va avea în vedere faptul că scara și dimensiunile relative ale diverselor componente din fig. 2 au fost oarecum modificate doar pentru avantajul ilustrării, în scopul explicării principiului invenției.

Se va avea în vedere că, potrivit invenției, două astfel de elemente structurale se pot asocia pentru a forma un singur element structural compus, având rigiditate și capacitate portantă mai mari. Un astfel de element structural compus, este ilustrat în fig. 14 cu indicativul 184.

Se observă că este format dintrun prim element structural 182 și un alt element structural 184. Fiecare din cele două elemente structurale 182 și 184 are construcție identică, similară celei ilustrate în fig. 5.

în plus, cele două elemente structurale 182 și 184 sunt poziționate cu vârfurile 186 ale grinzilor practic în contact unul cu celălalt. Vârfurile sunt apoi unite sau fixate unul de celălalt prin orice mijloc adecvat, de exemplu, prin sudură în puncte.

Este de preferat, în scopul obțineri unei prinderi solide, sigure, ca vârfurile 186 să aibă regiuni aplatizate 188, pentru un mai mare grad de integritate și rezistență la joncțiunea dintre două elemente structurale.

Aceste elemente structurale compuse au drept caracteristică unică aceea

RO 112301 B că sunt fabricate din foi metalice, cu cost redus, dar totuși au rezistență mare și capacitate portantă crescută față de greutatea metalului la o anumită lungime a elementului structural. De asemenea, costul fabricării acestor elemente structurale compuse este considerabil mai mic decât costul producerii elementelor structurale cu rezistență echivalentă dar prin tehnici convenționale.

Conform cu o altă variantă avantajoasă a invenției, elementele structurale, conform invenției, vor fi fabricate prin laminare la rece și tehnici de profilare la rece, după cum este redat în fig. 13 a, 13 b și 13 c. în esență, conform cu exploatarea invenției este posibilă formarea a două elemente structurale separate dintr-o singură fâșie continuă de foaie metalică. Aceasta reduce mult deșeurile de foaie metalică, inerente în exploatarea elementelor structurale ca în brvetul US 49D9DD7 la care s-a făcut referire anterior. După cum apare în fig. 13 a, o fâșie 200 de foaie metalică, ce poate fi, dar nu absolut necesar, oțel galvanizat de grosime adecvată, este trecută printr-o linie de profilare la rece, în cursul căreia fâșia 200 este secționată de-a lungul liniei de separare în zigzag 202. Este de preferat, în scopul obținerii de grinzi cu goluri ca în exemplul din fig. 5, ca aceste goluri 204 să se realizeze în timpul aceluiași procedeu continuu de profilare la rece.

într-o etapă ulterioară în procedeul de profilare la rece, așa cum apare în fig. 13b, se formează ansamblurile de laturi de margine 206, de-a lungul marginilor în zig-zag ale celor două părți de fâșie 200A și 200B. Acestea vor forma ansamblurile de laturi de margine ale elementelor structurale finiste, așa cum s-au descris deja.

Se va remarca faptul că linia de separare 202 este mai aproape de marginea laturei 206 la nivelul vârfului 208 al fiecărei grinzi și mai departe de flanșă la nivelul doliei 210 a fiecărei grinzi.

în acest fel, laturile de margine 206-206, formate de-a lungul marginii în zig-zag a fiecăreia din cele două părți de fâșie 200A și 200B, variază de la o înălțime minimă la vârful 208 până la o înălțime maximă la dolia 210. Aceasta furnizează rezistență suplimentară elementului structural, în zonele unde este necesară.

în jurul golurilor 204 se formează laturi de margine 212 similare, ce sunt pliate în afară în aceeași etapă a operației.

Alte orificii 214 se formează la vârful 208 și 210 al fiecărei grinzi, iar materialul rezultat din aceste orificii 214 este folosit pentru formarea lambelor ilustrate în elementul structural din fig. 5.

De-a lungul ambelor margini ale fâșiei 200, se formează îndoituri 216 ale laturei de margine, pentru a forma primul ansamblu de flanșe de margine. Alte îndoituri 218-218 ale laturei de margine se formează la distanță de îndoiturile 216 și paralele cu acestea (a se vedea fig. 13 c). Fâșia este delimitată de cele două laturi libere ale sale 220²²⁰ în acest fel, de-a lungul muchiilor ambilor stâlpi de susținere există un ansamblu liniar continuu de flanșe de margine cu secțiune în C, similar alcătuirii ilustrate în fig. 9. Perechea de stâlpi de susținere astfel formată este ilustrată în secțiune verticală în fig. 13 c.

Aceste etape se desfășoară bineînțeles în matrițe de laminare pe suporturi, plasate în sensul de curgere al liniei de profilare la rece, de la porțiunile de separare ale liniei, astfel că secționarea și realizarea ansamblurilor de margine ale marginii în zig-zag și ale crificiilor să aibe loc primele, după care ansamblurile liniare de flanșe de margine sunt îndoite progresiv prin profilare longitudinală la rece, într-un mod ce este bine cunoscut.

Separarea continuă în zig-zag și perforarea golurilor pot fi realizate cu aparatul ilustrat în brevetul US 4732028 din 22 martie 1988, inven

RO 112301 B tator Ernest R. Bondar, care este în mod particular adaptat profilării, la rece a foii metalice, pentru secționarea acesteia și pentru realizarea ansamblurilor de flanșe ale acesteia, printr-o operațiune continuă.

Acest aparat nu este ilustrat în prezenta descriere întrucât este prezentat deja cu suficiente amănunte în brevetul menționat anterior.

Fig. 15 prezintă o modalitate alternativă de fixare a laturei libere a flanșelor lineare la porțiunea intermediară a grinzii. în acest caz, lambele 230 și 232 sunt perforate din ambele laturi libere ale grinzii și respectiv, din porțiunea intermediară. Lambele sunt îndoite în afară, după cum este figurat, pentru a fixa cele două porțiuni de grindă împreună.

Cele prezentate până acum constituie descrierea unei alcătuiri preferate a invenției, doar sub formă de exemplu. Invenția nu trebuie limitată la nici una din prezentările descrise ci presupune orice variație a acestora, așa cum este conținut în revendicări.

Claims (16)

1. Revendicări

   1. Element structural din foi metalice (30) pentru utilizare în producerea unui panou pentru construcții (22), format dintr-un material turnat, o grindă din foi metalice (44) întinsă într-un plan predeterminat și determinând în general o latură lineară (40) de o parte, caracterizat prin aceea că, numitul element mai cuprinde și în general o porțiune de margine în zig-zag (42) de cealaltă parte, această margine în zig-zag determinând porțiuni mai late (60) și regiuni mai înguste (62) între aceste regiuni mai late, grinda extinzându-se în general în zig-zag de la o regiune mai îngustă prin regiunea mai lată, până la următoarea regiune mai îngustă; o bordură de margine (64) realizată prin îndoire în jurul laturii zig-zag ale grinzii extinzându-se la un unghi față de planul determinat, și mijloace de prindere (70) a panoului turnat la vârful fiecărei regiuni mai late a grinzii (44), fiecare vârf al fiecărei grinzi (44) putând să fie fixat la panoul turnat (22) pentru construcții cu elementul structural care nu este prins de panoul turnat (22), între vârfurile grinzii.
2. 2. Element structural, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că mijloacele de prindere (70) au forma unor lambe de înglobare la vârful fiecărei porțiuni mai late (60) a grinzii și la care aceste lambe de înglobare pot fi în mod operativ înglobate în materialul de turnare a panoului (22) pentru armarea lui, materialul de turnare nefiind prins de elementul structural între ansamblurile de înglobare utilizate.
3. 3. Element structural, conform revendicării 1 sau 2, caracterizat prin aceea că o secțiune tubulară de armătură (46, 48, și 50) este formată dealungul laturii de margine liniară (40), secțiunea tubulară fiind obținută prin plierea înainte pe ea însăși a unei porțiuni de grindă, astfel, încât să contureze un tub longitudinal cu secțiune transversală regulată incluzând și niște mijloace (52) de alăturare a marginii libere a grinzii la o porțiune intermediară din grindă pentru a forma o secțiune tubulară.
4. 4. Element structural, conform revendicărilor 1, 2 sau 3»caracterizat prin aceea că în grindă sunt formate goluri (66) care prin regiunile mai înguste (62), și prin grinda (44) realizează în zona regiunilor mai late (60), două porțiuni diagonale de traverse ce se întâlnesc la vârful acestor regiuni mai late.
5. 5. Element structural, conform revendicării 2, caracterizat prin aceea că mijloacele de înglobare cuprind orificii (72) în grindă în regiunea mai lată și lambe (70) îndoite în afara planului grinzii, adiacente orificiilor, lambe care pot fi înglobate într-un material de turnare, acest material putând curge prin orificii.
6. 6. Element structural, conform cu oricare din revendicările precedente,

   RO 112301 B caracterizat prin aceea că, grinda (44) în regiunea fiecărui vârf, este învelită într-un material plastic sintetic prin aceasta izolând-o de materialul de construcție utilizat.
7. 7. Element structural, conform cu oricare din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că o bordură de margine liniară (40) definește o secțiune de canelură în general în unghi drept.
8. 8. Element structural, conform cu oricare din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, cuprinde o bandă de prindere continuă (110) fixată la vârful fiecărei porțiuni mai late (BO) a grinzii și care se întinde paralel dar la distantă de latura de margine lineară (40) a elementului, precum și mijloace de blocaj termic (114) interpuse între fiecare vârf și elementele de prindere.
9. 9. Procedeu de fabricare a unui panou pentru clădiri, ce cuprinde asamblarea unui număr de elemente structurale, fiecare cuprinzând o grindă din foi metalice definind o latură de margine lineară, pentru formarea unei carcase, turnarea unui material, caracterizat prin aceea că etapele de montaj prevăd asamblarea unui număr de elemente structurale (30) fiecare din acestea cuprinzând o latură în general lineară (40) de-a lungul unei părți și o latură de margine, în general, în zig-zag (42) de-a lungul celeilalte părți, marginea în zig-zag ce determină regiuni mai late (60) și regiuni mai înguste (62), grinda menționată întinzându-se, în general, în zigzag de la o regiune mai îngustă și determinând vârfuri în regiunile mai late, tot acest ansamblu devenind o carcasă de armătură, turnarea unui material de construcție apt pentru turnare într-un suport de adâncime predeterminată; plasarea carcasei de armătură din elemente structurale cu vârfurile grinzilor intrând parțial în materialul apt pentru turnare; lăsarea materialului să se întărească scoaterea panoului pentru clădire (22) din tipar.
10. 10. Procedeu, conform revendicării 9, caracterizat prin aceea că include și etapa de acoperire a vârfurilor (44) cu un material plastic sintetic înainte de introducerea lor în materialul apt pentru turnare.
11. 11. Procedeu, conform revendicărilor 9 sau 10, caracterizat prin aceea că elementele structurale (30) sunt asociate împreună în paralel, separat și la distanță și prin aceea că include elemente de suport superioare (34) fixate la capetele opuse ale elementelor structurale, transformându-le într-o carcasă în general rectangulară și la care există orificii (73) în elementele de suport superioare și inferioare, în legătură cu spațiul dintre elementele structurale ale cel puțin unei perechi predeterminate.
12. 12. Procedeu, conform revendicării 11, caracterizat prin aceea că include și etapa turnării unui material de construcție apt pentru turnare prin orificiile menționate (73) și în spațiul dintre elementele structurale ale perechii predeterminate, în scopul formării unei coloane de susținere a clădirii.
13. 13. Procedeu de formare simultană a unei perechi de elemente structurale din foi metalice, (30), conform revendicării 1, dintr-o singură fâșie longitudinală de foaie metalică caracterizat prin aceea că, cuprinde etapele; secționarea fâșiei de foaie metalică de-a lungul unei linii de separare în zig-zag predeterminate, împărțind astfel fâșia în două părți, de ambele părți ale liniei de separare în zig-zag, având fiecare porțiuni de margine în general în zig-zag (42) ce sunt în relație de îmbinare; formarea ansamblurilor de borduri de margine (64) de-a lungul marginii în zig-zag a fiecărei părți de fâșie și formarea ansamblurilor de borduri de margine lineară de-a lungul marginilor părților de fâșie îndepărtate de marginile în zig-zag.
14. 14. Procedeu, conform revendicării 13, caracterizat prin aceea că include și etapele de perforare a golurilor (66) în fiecare din părțile de fâșie, în regiunile mai late ale acestora, delimitate de laturile de margine în zig-zag (42) și

    RO 112301 B formarea bordurilor de margine (68) în jurul golurilor.
15. 15. Procedeu, conform revendicării 13 sau 14, caracerizat prin aceea că include etapele de îndoire a marginilor 5 lineare într-un ansamblu tubular (46, 48 și 50) și de unire a fiecărei margini exterioare la o porțiune intermediară a fiecărei părți de fâșie în care marginea

    28 exterioară este fixată într-o formă tubulară.
16. 16. Procedeu, conform revendicării 14, caracterizat prin aceea că include etapa formării altor orificii (72) în porțiunile mai late ale marginilor în zigzag ale părților de fâșie și a formării lambei (70) a părții de fâșie în afara orificiilor menționate.