RO127663B1 - Tricot din bătătură stratificat, procedeu de realizare a acestuia şi metodă de creştere a extensibilităţii în lăţime a tricotului - Google Patents

Description

Invenția se referă la un tricot din bătătură de tip stratificat, cu legare prin bucle, care conține ochiuri reținute și ochiuri duble/încrucișate, la un procedeu de realizare a acestuia pe mașini rectilinii de tricotat, folosind deplasarea fonturii, și la o metodă de creștere a extensibilității în lățime a tricotului.

Având în vedere că este un tricot stratificat, cu grosime, compactitate și voluminozitate sporite, și faptul că este realizat pe mașini rectilinii (în general, de finețe mică, 3...14 E), destinația recomandată este în principal pentru realizarea articolelor de îmbrăcăminte exterioară. Corespunzător materiilor prime utilizate pentru cele două straturi, destinația poate viza și aplicații din domeniul tehnic, valorificându-se în acest mod avantajele oferite de astfel de tricoturi.

Până în prezent, tricoturile din bătătură, stratificate, s-au constituit într-o categorie specială, ale cărei baze au fost conturate de Pospelov, E.P. (IIocnejioB, Ε.Π.) prin publicarea în 1982 a cărții “JțByXCJIOÎÎHblÎÎTPHKOTAJK”(Legkaia i dișcevaia promâșlennosti, Moskva), ce dezvoltă acest subiect. Tricoturile stratificate, cunoscute și sub denumirile de double face/integrate, se caracterizează prin evoluția independentă pentru formarea celor două părți, astfel încât distrugerea uneia să nu afecteze integritatea celeilalte părți a tricotului, unite prin diferite moduri: bucle, fire suplimentare, ochiuri vanisate. Primul exemplu de tricot stratificat îl reprezintă structura fang, formată numai din ochiuri duble, cele două evoluții din raport conținând în mod alternant ochiuri și bucle. Dintre avantajele tricoturilor stratificate se menționează: posibilitatea utilizării de fire cu caracteristici diferite (natură, finețe, culoare etc.), obținerea de tricoturi cu structură, parametri de structură, proprietăți/efecte de suprafață diferite, pe cele două părți.

Este cunoscut, din documentul R0122816 B1, un tricot cu două fețe, având caracteristici proprii atât ale unei structuri tricotate, cât și ale unei structuri țesute, ca și la un procedeu de realizare a acestuia pe mașini rectilinii automate. Tricotul prezintă pe o parte caracteristicile de structură ale unui tricot, cu legătura de bază glat spate, patent sau lincs, formată din ochiuri normale față și spate, iar pe cealaltă parte, caracteristicile unei structuri țesute, având ca bătătură bucle de platină mărite, care traversează șirurile de ochi, iar ca urzeală, flancurile ochiurilor de bază. Procedeul de realizare a tricotului prezintă intercalarea, între două etape de tricotare, a unor rânduri de ochiuri normale, cu aspect de față sau spate, a unor faze de transfer total al ochiurilor legăturilor de bază de pe o fontură pe alta, în ambele sensuri, sau cel puțin a unei faze de transfer parțial numai ale ochiurilor unei legături de bază, într-un singur sens. în cazul realizării tricotului cu aspect hibrid glat spate/pânză, între două rânduri succesive de tricotare, pe fontura spate, cu formarea legăturilor glat derivat, se intercalează câte o etapă de transfer în ambele sensuri. în cadrul primei etape de transfer, se transferă ochiurile legăturii de pe fontura spate pe fontura față, și ochiurile legăturii de pe fontura față pe fontura spate. A doua etapă de transfer constă în transferul ochiurilor celor două legături, însă în sens invers, respectiv, legătura de pe fontura față pe fontura spate, iar legătura de pe fontura spate pe fontura față. Transferul total al ochiurilor celor două legături, în ambele sensuri, este necesar, pe de o parte, pentru formarea ochiurilor evoluției următoare, iar pe de altă parte, pentru a plasa legătura anterioară pe fontura față, în vederea aducerii în prim plan a ochiurilor cu aspect spate.

Mai este cunoscut, din documentul RO 125608 A2, o metodă de realizare a unui tricot din bătătură folosind două fonturi, pe care se realizează elementele de structură ochi și buclă care sunt unite prin transfer pe același suport, din care se asamblează un ochi dublu, după ce firul se depune pe un ac liber, se formează mai întâi o buclă de început, care va evolua alături de bucla de ac a unui ochi reținut, din care se formează o buclă netransformată în ochi, rezultând un tricot cu ochiuri duble. Pentru realizarea ochiului dublu

RO 127663 Β1 de două șiruri, de tip glat, cu plasarea acelor celor două fonturi în poziția de transfer, sunt 1 parcurse trei cicluri de tricotare, urmate de alte două de transfer. Repetarea buclei de început, în cadrul ciclului trei de tricotare, face să se acumuleze pe ace încă o buclă de 3 început. în urma transferului buclelor de început pe ace, alături de buclele de ac ale ochiurilor formate în primul ciclu de tricotare și reținute, va rezulta un ochi dublu de două 5 șiruri, de indice doi. Obținerea ochiului dublu de un șir, de indice unu, este realizat prin mai multe etape, astfel: formarea unui ochi cu aspect față pe un ac; formarea buclei de început 7 pe acul opus, aparținând fonturii spate; transferul ochiului față-spate pe alt ac, alături de bucla de început. Tricotul obținut conform procedeului dezvăluit prezintă o creștere a corn- 9 pactității de suprafață și o reducere a grosimii, având o structură stabilă și extensibilitate după direcțiile principale. 11

Problema tehnică pe care invenția își propune să o rezolve constă în dezvoltarea gamei de tricoturi din bătătură de tip stratificat, ca și valorificarea capacităților specifice 13 mașinilor rectilinii de tricotat, în vederea creșterii extensibilității în lățime a tricotului.

Structura tricotului propus rezultă din combinarea a două legături care formează 15 ochiuri pe câte o fontură, iar una dintre acestea realizează bucle pe cealaltă fontură, în vederea îmbinării straturilor. Raportul este de două șiruri, unul cu aspect față, celălalt spate, 17 având în compunere un ochi reținut, respectiv, un ochi dublu, tip glat, ambele de indice 1, uniform distribuite. Având în vedere prezența ochiurilor reținute formate prin evoluția firului 19 numai pe o fontură, tip glat (semitubular), se poate aprecia că extensibilitatea tricotului în lățime este cu mult diminuată, în comparație cu tricotul patent normal. Din practica industrială 21 a rezultat ca posibilitate de creștere a alungirii tricotului din bătătură mărirea ecartamentului fonturilor, reglabil numai în cazul mașinilor circulare, ceea ce înseamnă o altă distribuire a 23 lungimii de fir în elementele ochiului, în sensul majorării lungimii buclei de platină, aspect care nu este pus în evidență de relațiile de calcul ale deformațiilor la tracțiune. 25

Invenția asigură stabilirea elementelor componente ale unei structuri din bătătură de tip stratificat, cu desen prin deplasare, la care buclele netransformate în ochiuri se încruci- 27 șează cu ochiurile reținute de pe partea opusă și, respectiv, a unor succesiuni de etape și operații care să permită realizarea lui pe mașini rectilinii, sau care să permită creșterea 29 extensibilității tricotului pe direcție transversală. Soluția propusă permite obținerea de tricoturi de tip stratificat pe oricare tip de mașină de tricotat, cu posibilitatea deplasării laterale a 31 fonturii (specifică mașinilor rectilinii), fără să necesite mecanisme și dispozitive speciale.

Dintre avantajele structurii propuse (pe lângă cele specifice unui tricot stratificat), în raport 33 cu cea cunoscută, se menționează realizarea unui desen datorat înclinării corpurilor ochiurilor, tricotate pe fontură opusă celei deplasate, și redistribuirea lungimii firului din ochi, cu 35 consecințe asupra majorării pasului ochiurilor (lățimii tricotului), odată cu diminuarea grosimii și creșterii extensibilității tricotului în lățime. Unghiurile mari de înfășurare, realizate între 37 elementele încrucișate, determină creșterea rezistențelor tricotului. Astfel, se poate aprecia că este modificat nu numai aspectul uneia dintre părți, dar și comportarea, în sensul îmbună- 39 tățirii unor caracteristici și creșterii productivității mașinii de tricotat, exprimată în m². Metoda de creștere a extensibilității tricotului prin redistribuirea firului în elementele ochiului, ca 41 urmare a unor deplasări succesive în sensuri opuse (cu circa 30%), poate suplini utilizarea firelor elastomere, destul de costisitoare. 43

Avantajele pe care le prezintă aplicarea metodei conform invenției sunt următoarele:

- permite realizarea unui desen datorat înclinării corpurilor ochiurilor, și redistribuirea 45 lungimii firului din ochi, cu consecințe asupra majorării pasului ochiurilor;

- se realizează diminuarea grosimii și creșterea extensibilității în lățime a tricotului; 47

- apare creșterea rezistenței tricotului, datorită unghiurilor mari de înfășurare, realizate între elementele încrucișate. 49

RO 127663 Β1

Se dă, în continuare, un exemplu de realizare a invenției pe mașini rectilinii de tricotat, în legătură și cu fig. 1...8, ce redau:

- fig. 1, reprezentare analitică a structurii de tip stratificat cu ochiuri duble OD pe partea de spate, și ochiuri reținute OR pe partea de față, formate din legăturile a și b, cu dimensiunile raportului, b = 2 șiruri 1/1', 2/2', h = 1 rând complet I, II, pentru a ilustra stadiul actual;

-fig. 2, reprezentare analitică a structurii, în varianta teoretică, folosită pentru descrierea tricotului stratificat cu legare prin bucle, caracterizat prin ochiuri duble cu bucle normale B și cu bucle deplasate B_d, plasate în rânduri succesive, h = 2;

- fig. 3, reprezentare analitică în varianta reală, folosită pentru descrierea tricotului cu bucle normale și bucle deplasate b = h = 2, caracterizat prin înclinarea în sensuri opuse a ochiurilor reținute înclinate ORj, de pe partea de față, care se încrucișează cu buclele de pe partea de spate, în sens opus celui de deplasare a buclei B_d;

- fig. 4, reprezentare analitică a structurii, în varianta teoretică, folosită pentru descrierea tricotului cu bucle deplasate succesiv în sensuri opuse, caracterizat prin orientarea buclelor B_d spre dreapta și, respectiv, spre stânga, în cadrul unui raport de desen format din patru evoluții, două câte două identice a și b, h = 4;

- fig. 5, reprezentare analitică în varianta reală, folosită pentru descrierea tricotului stratificat, h = 4, caracterizat prin înclinarea în sensuri opuse a ochiurilor reținute ORj de pe partea de față, încrucișate cu buclele B_d de pe partea de spate, deplasate succesiv în sensuri contrare;

-fig. 6, reprezentare a unui ciclu de lucru (succesiunea etapelor de tricotare și deplasare laterală a fonturii), corespunzător tricotului stratificat fără desen, b = h = 2, caracterizat prin intercalarea a două etape de deplasare laterală, în sensuri opuse, în scopul redistribuirii lungimii din elementele legăturii tip patent a, fixată prin formarea ochiurilor legăturii tip glat b, astfel încât migrează firul din corpul ochiului cu aspect față spre bucla deplasată, fenomen ce are loc și în sens invers, dar nu în totalitate, după cea de-a doua deplasare relativă a fonturii;

-fig. 7, reprezentare a unui ciclu de lucru (succesiunea etapelor de tricotare și deplasare) corespunzător tricotului stratificat cu bucle normale și cu bucle deplasate, h = 4, caracterizat prin executarea deplasării laterale cu câte un pas de ac 1T, înainte și după realizarea ochiurilor spate ale legăturii b, sau după depunerea buclelor legăturii a, astfel încât prima deplasare se anulează și are efect în tricot numai cea de-a doua, buclele din rândul II fiind orientate spre dreapta;

-fig. 8, reprezentare a unui ciclu de lucru (succesiunea etapelor de tricotare și deplasare) corespunzător tricotului stratificat cu bucle deplasate, h = 4, caracterizat prin executarea deplasării laterale cu câte un pas de ac 1T, înainte și după realizarea ochiurilor spate ale legăturii b, astfel încât ambele deplasări au efect în tricot, buclele din rânduri succesive I, II fiind orientate în sensuri opuse (stânga/dreapta), iar corpurile ochiurilor reținute, corespunzătoare, de pe partea de față, capătă o înclinare inversă.

Structurile propuse (fig. 1 ...5) conțin legături tip patent a, cu ochiuri pe o parte și bucle pe partea opusă, și tip glat b, pe toate acele, astfel încât se formează ochiuri reținute OR și ochiuri duble OD, de indice 1, uniform distribuite pe cele două părți ale tricotului; lățimea raportului cuprinde două șiruri de ochiuri 1/1', 2/2'. Desenul prin deplasare, cu înălțimea h = 4, poate conține atât bucle normale, cât și bucle deplasate (fig. 2 și 3), sau numai bucle deplasate (fig. 4 și 5). în dispunerea liberă a tricotului se observă o înclinare a ochiurilor

RO 127663 Β1 reținute, într-un sens și în celălalt, invers celui de deplasare a buclei B_d. Poziția modificată 1 a buclei induce o înclinare în sens opus a ochiului din vecinătate, ceea ce este specific tricotului cu ochiuri încrucișate. Pe acest considerent, șirurile de pe partea de față 1,2 conțin 3 ochiuri reținute ORj a căror axă nu mai este verticală, deși s-au efectuat modificări ale poziției buclelor de pe partea de spate, plasate între corpurile ochiurilor reținute față-spate. 5 în ambele situații menționate, în rânduri succesive I, II, corpurile ochiurilor față se înclină alternant, într-un sens și în celălalt sens. Deși aspectul celor două părți ale tricoturilor 7 este asemănător (fig. 3 și 5), comportarea lor diferă, fiind influențată atât de tipul buclei netransformate în ochi, normală verticală B sau deplasată B_d, cât și de înălțimea raportului 9 desenului prin deplasare, exemplificându-se cazul h = 4. Structuri similare se realizează și dacă se inversează legăturile a, b, astfel încât pe partea de față să se obțină ochiuri duble. 11

Metoda de creștere a extensibilității tricotului în lățime (fig. 6) presupune ca după fiecare legătură să se execute câte o deplasare laterală a fonturii, în sensuri opuse, cu 13 aceeași amplitudine, astfel încât să se majoreze lungimea de fir din elementul deplasat B, pe seama reducerii mărimii corpului ochiului reținut, cu consecințe asupra diminuării grosimii 15 tricotului și creșterii pasului ochiurilor/lățimii tricotului. După revenirea la poziția inițială 172', fenomenul migrării firului se produce în sens invers, dar nu în totalitate, fiind împiedicat de 17 ochiurile tip glat ale legăturii b, formate în poziția deplasată a fonturii respective.

Tehnica de realizare a tricotului stratificat cu desen prin deplasare (fig. 7 și 8) se 19 bazează pe intercalarea unor etape de deplasare relativă a fonturii, în sensuri opuse, cu aceeași amplitudine, conform săgeților, între etapele de tricotare. Pentru o înălțime a 21 raportului de desen formată din patru evoluții, prin repetarea legăturilor tip a și b, deplasarea fonturii se poate face înainte (fig. 8) sau după depunerea buclelor (fig. 7), ceea ce înseamnă 23 formarea fie numai de bucle deplasate B_d, fie de bucle deplasate și bucle verticale B, ca urmare a revenirii la poziția inițială a acului 2' și anulării în rândul II a deplasării. 25

Obținerea de ochiuri duble, la care toate buclele să-și păstreze poziția înclinată B_d, necesită fixarea lor în poziție deplasată, cu ajutorul legăturii tip glat b, ulterioară (rândul I) 27 și anterioară (rândul II) deplasării fonturii (fig. 8). Se constată astfel că efectul obținut în tricot este determinat de momentul intercalării deplasării laterale a fonturii, fiind necesară corelarea 29 etapelor de tricotare cu cele de deplasare relativă. Deși fontura spate execută deplasare laterală, șirurile cu ochiuri reținute T, 2', constituente ale ochiurilor duble formate în cadrul 31 legăturii b, își mențin poziția verticală, fiind de tip glat/semitubular.

Claims (5)

1. Revendicări

   1. Tricot din bătătură, stratificat, cu legare prin bucle și desen prin deplasare, caracterizat prin aceea că, în cadrul unei etape de tricotare delimitate de două șiruri de ochiuri (1/1', 2/2') și două legături, dintre care una tip patent (a), ce conține ochiuri pe o parte și bucle pe partea opusă, iar cealaltă tip glat (b), sunt intercalate pe o parte ochiuri reținute (ORJ în șirurile de ochiuri de pe partea de față (1, 2), și ochiuri duble (OD) în șirurile de ochiuri de pe partea din spate (Γ, 2'), ale căror bucle deplasate (B_d), netransformate în ochi, nu sunt dispuse vertical, ci ocupă o poziție înclinată, ceea ce induce o încrucișare cu ochiurile reținute (ORJ, conform unui desen.
2. 2. Tricot din bătătură, stratificat, cu legare prin bucle și desen prin deplasare, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, în cadrul unei etape de tricotare cu înălțimea h=4 rânduri, formată din două legături tip patent (a), ochi-buclă, și două legături tip glat (b), pe fontura spate sunt formate ochiuri reținute înclinate (ORJ în rânduri succesive (I, II), în sensuri opuse, încrucișate cu bucle normale verticale (B), netransformate în ochi, respectiv, cu bucle deplasate (B_d).
3. 3. Procedeu de realizare a tricotului din bătătură, stratificat, cu legare prin bucle și desen prin deplasare, de la revendicarea 1, pe o mașină de tricotat rectilinie cu două fonturi, caracterizat prin aceea că, în cadrul unui ciclu de lucru format din patru etape de tricotare, pentru realizarea rândurilor (I, II), se intercalează două etape de deplasare laterală a fonturii, înaintea formării legăturilor tip glat (b), astfel că se anulează efectul primei deplasări, buclele (B) dintr-un rând (I) având o dispunere verticală, și în tricot se percepe numai cea de a doua deplasare a fonturii, prin care buclele (B_d) sunt obligate să ocupe o poziție oblică.
4. 4. Procedeu de realizare a tricotului din bătătură, stratificat, cu legare prin bucle și desen prin deplasare, conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că în cadrul unui ciclu de lucru format din patru etape de tricotare, cu repetarea legăturilor tip patent (a) și tip glat (b), pentru realizarea ochiului reținutîncrucișat cu ochiul dublu, se intercalează două etape de deplasare laterală a fonturii având aceeași amplitudine (1T) și în sens contrar, înainte și după formarea ochiurilor legăturii tip glat (b), cu rol în menținerea poziției deplasate a buclei (B_d).
5. 5. Metodă de creștere a extensibilității în lățime a tricotului din bătătură, stratificat, de la revendicarea 1, produs pe o mașină de tricotat rectilinie, cu două fonturi, caracterizată prin aceea că între două etape de tricotare, formate dintr-o legătură tip patent (a), cealaltă legătură tip glat (b), se intercalează câte o etapă de deplasare laterală a fonturii, cu aceeași amplitudine (1T) și în sens contrar, astfel încât efectul în tricot se anulează, iar lungimea firului se redistribuie prin migrarea spre legătura tip patent (a), care se majorează pe seama reducerii lungimii firului din corpul ochiurilor reținute (ORJ, odată cu creșterea pasului ochiurilor, lățimii tricotului și reducerii grosimii tricotului, distribuție a firului menținută cu ajutorul legăturii tip glat (b), ce împiedică migrarea firului în sens invers, odată cu revenirea acelor în poziție inițială.