RO128236A0

RO128236A0 - Senzor optic polarimetric dirijat, pe bază de niobat de litiu pentru măsurarea câmpurilor electrice ca şi cc

Info

Publication number: RO128236A0
Application number: ROA201200602A
Authority: RO
Inventors: Rudi Bratovich; Angelo Barberis
Original assignee: A.O.T. Advanced Optical Transducer Company S.R.L.
Priority date: 2012-08-16
Filing date: 2012-08-16
Publication date: 2013-03-29
Also published as: WO2014081326A3; WO2014081326A2

Abstract

Invenţia se referă la un senzor optic pentru măsurarea câmpului electric de curent alternativ şi de curent continuu. Senzorul conform invenţiei este alcătuit dintr-o sursă (1) de lumină care emite o lumină depolarizată de coerenţă, care se propagă, printr-o fibră (2) optică şi printr-un cuplaj (4), până la o sondă (6), intensitatea luminii modulate de sondă (6) fiind măsurată de o fotodiodă (5) cuplată la fibra (2) optică printr-o derivaţie (3) în Y, în care sonda (6) este alcătuită dintr-un cristal (10) electrooptic de LiNbOtip "z-cut", cu axe fizice paralele cu axele cristalografice, ale cărui caracteristici de birefringenţă sunt modulate de câmpul electric cu care intră în contact, cristalul (10) fiind încadrat, pe de o parte, de un polaroid (8) şi o placă (9) de întârziere λ/4, iar de cealaltă parte, de o placă (11) de întârziere λ/8 şi o oglindă (12) dielectrică, iar pentru alinierea razei de lumină cu ansamblul analizor care formează sonda (6), o lentilă (7) GRIN, care este cuplată la fibra (2) optică, este introdusă într-un bloc (14) aliniat cu polaroidul (8).

Description

SENZOR OPTIC, POLARIMETRIC, DIRIJAT, PE BAZA DE NlOBATDE LITIU

PENTRU MĂSURAREA CÂMPURILOR ELECTRICE CA Șl CC

Invenția se referă la un senzor optic pentru detectarea câmpului electric - de curent alternativ sau continuu - și măsurarea intensității lui prin folosirea efectuluii Pockels ce constă în producerea de birefringență variabilă de către un cristal electrooptic prin intermediul unui câmp electric variabil aplicat acestuia. Senzorul propus poate fi utilizat atât în aer cât și în diferite fluide fără a afecta parametrii respectivului câmp. Destinația industrială principală a senzorului este pentru măsurarea în timp real a sănătății componentei de înaltă tensiune utilizată în linia de transport a energiei electrice de înaltă tensiune CA și CC sau în substația de transport a energiei electrice.

Defectele liniei de transport a energiei electrice sunt, în general, cauzate de defectele componentei de înaltă tensiune, prin urmare acestea vor trebui verificate periodic. De-a lungul anilor s-au dezvoltat și se aplică mai multe tehnici pentru depistarea unui defect la componenta de înaltă tensiune a liniei de transport de energie electrică:

cea mai simplă și mai directă este detectarea vizuală și acustică, care în prezența descărcării electrice sau efectului corona detectează emisiile de unde electromagnetice IR / UV sau unde acustice;

cea de a doua tehnică este cea bazată pe măsurarea câmpului electric din jurul componentei de înaltă tensiune.

Detectarea vizuală și acustică a cmor defecte ale liniei de înaltă tensiune poate să depisteze doar stările avansate de deteriorare și nu permite depistarea semnelor inițiale de degradare, fapt de importană extremă, lucru ușor de înțeles.

Detectarea câmpului electric din jurul componentei de înaltă tensiune permite măsurarea, prevenirea evenimentului de descărcare și detectarea variației anormale a profilului câmpului electric datorită defectelor interne invizibile. Măsurarea câmpului electric se poate realiza prin intermediul unui senzor electric sau optic.

Senzorul electric prezintă dezavantajul că, datorită componentelor sale metalice, modifică distribuția câmpului electric măsurat, este de dimensiune mare și nu poate face diferența între diferitele componente ale câmpului electric. Un senzor optic este, de regulă, complet dielectric, nu afectează câmpul măsurat, este de dimensiune mică și are un răspuns de lățime de bandă mare.

Sunt cunoscute diverse aparate de măsurare a câmpului electric prin intermediul unui cristal electro-optic, precum cel descris în documentul JP2000105256 A. Acesta ^-2012-00602-1 6 -08- 2012 prezintă un senzor polarimetric cu fibră optică și element Pockels tip cristal electrooptic, polarizor, placă de întârziere Λ/4 și analizor.

De asemenea, documentul US2009/0066952A1, fig.2, prezintă tot un senzor de măsurare a câmpului electric cu cristal· electro-optic, în particular, de niobat de litiu, care mai are în componență o sursă de lumină tip laser, o fibră optică, un polarizor, o placă de întârziere sfert de undă, o lentilă GRIN (gradient index), o oglindă dielectrică, un fotodetector și un osciloscop. Raza laser este transmisă de la blocul analizor al senzorului la capul acestuia, care include o lentilă GRIN, o placă de întârziere sfert de undă, cristalul electro-optic și o oglindă dielectrică ce reflectă fascicolul laser, modulat în interiorul cristalului electro-optic de un câmp electric extern, înapoi către blocul analizor- prin capul senzorului, unde este convertită în semnal electric prin intermediul unui fotodetector după ce trece în prealabil prin placa polarizor.

Acest aparat prezintă dezavantajul că realizează un ansamblu insuficient de compact și este mai puțin fiabil în cazul unor solicitări mecanice accidentale și mai puțin comod de utilizat în condiții neuzuale, de exemplu pentru măsurarea câmpului electric al unui conductor de curent aflat într-un mediu lichid ca uleiul sau apa.

Problema tehnică pe care o rezolvă prezentaO invenție constă în realizarea unui senzor optic polarimetric de măsurare a câmpului electric având ca material optic sensibil minim un cristal electro-optic de LiNbOs, cu sursă de lumină și fibră optică și componente dielectrice de analiză astfel alese și dispuse încât să formeze un ansamblu compact și fiabil, cu toate elementele aliniate corect, care să permită totodată realizarea reglajelor de finețe necesare în' mod simplu și facil dar, care să fie utilizabil și în condiții neuzuale, de exemplu-pentru măsurarea câmpului electric al unui conductor de curent alternativ sau continuu aflat într-un mediu lichid ca uleiul sau apa.

Senzorul optic polarimetric de măsurare a câmpului electric, având ca material optic sensibil minim un cristal electro-optic de LiNbO₃ tip z-cut, conform invenției, elimină toate dezavantajele de mai sus și rezolvă această problemă tehnică prin aceea că este compus din o sursă de lumină, o fibră optică și niște componente dielectrice ale unei sonde de analiză și o fotodiodă, toate protejate de o carcasă dielectrică. în plus, senzorul conform invenției mai cuprinde o derivație în Y de transmisie a razei de lumină către sonda de analiză și de la aceasta către fotodiodă, cuplate la un cuplaj al fibrei optice. De asemenea, în interiorul Sondei de analiză, cristalul electro-optic este încadrat de un polaroid și de o placă de întârziere Λ/4 j_de o parte și de o placă de întârziere λ/8 și o oglindă dielectrică de cealaltă parte; intrarea razei de lumină în acest ansamblu analizor, este realizată prin o lentilă GRIN cu fibra optică atașată și introdusă

ί\- 2 Ο 1 2 - Ο Ο δ G 2 - 1 6 -08- 2012 într-un bloc carcasat aliniat cu polaroidul'Sondei de analiză.

în cadrul unui exemplu concret de realizare a invenției, lentila GRIN cu fibra optică atașată este fixată într-o sferă· dielectrică perforată axial, care poate să se rotească între două plăcuțe fixate în blocul carcasat, după atingerea aliniamentului, sfera dielectrică fiind blocată între cele două plăcuțe cu trei șuruburi. Carcasa este prevăzută cu niște suporți circulari în care sunt fixați polaroidul, placa de întârziere Λ/4, placa de întârziere λ/8 și oglinda dielectrică; toate acestea măsuri fiind luate pentru rotirea și orientarea corectă a acestor componente în timpul asamblării.

Senzorul optic, polarimetric, prevăzut cu o sondă manevrabilă și fabricat integral din material dielectric, conform invenției, prezintă următoarele avantaje principale:

- este de dimensiune mică, este dirijabil și are un răspuns de amplitudine linear;

-poate fi utilizat în aer sau în diferite fluide fără a afecta valorile câmpului electric măsurat;

- construcția dielectrică a senzorului permite utilizarea lui într-un mediu de înaltă tensiune fără a se compromite siguranța utilizării lui în prezența unui conductor de înaltă tensiune;

- directivitatea setării permite măsurarea pe rând a componentelor câmpului electric, astfel făcând posibilă trasarea distribuției câmpului electric;

- prin analizarea varierii dintre profilul câmpului componentei intacte și componentei deteriorate este posibil să se detecteze locul exact al deteriorării, ceea ce permite să se utilizeze această tehnică pentru a verifica on-line starea de sănătate a componentei de înaltă tensiune;

- directivitatea senzorului permite studierea aprofundată a efectului defectelor asupra distribuției câmpului electric;

- sondele senzorului propus sunt impermeabile, permițând măsurarea câmpului electric în lichide sau într-un mediu gazos; această funcție extinde câmpul aplicației, de exemplu, la măsurarea câmpului electric al unor componente scufundate în ulei dielectric sau gaze dielectrice;

- oferă posibilitatea de măsurare a câmpului electric al unui curent alternativ sau continuu și a măsurării câmpului electric generat de prezența încărcăturii electrice pe materiale dielectrice: această măsurătoare oferă posibilitatea de a caracteriza materialul dielectric și gradul de încărcare a lui cu electricitate statică.

Senzorul optic, polarimetric conform invenției, este prezentat pe larg în continuare, în mai multe variante de realizare, în legătură și cu figurile 1-12 care reprezintă:

^- 2 0 1 2 - 0 0 6 0 2 -- 3

6 -Ofl- 2012

Fig. 1: - reprezentare schematică a senzorului optic pentru măsurarea câmpului electric.

Fig. 2: - vedere de ansamblu asupra elementelor sondei cu orientarea componentelor ei.

Fig. 3: - vedere cu orientarea cristaluluiTJNbO₃ în.interiorul sondei.

Fig. 4: - prima sondă propusă cu carcasa-celulă, vedere transversală.

Fig. 5: - vedere de ansamblu a sondei din Figura 4.

Fig. 6: a doua sondă propusă, vedere transversală, si vizualizarea capacului;

Fig. 7; secțiune longitudinală prin sondă, cu lentila montată în tub dielectric; Fig. 8: sonda din Figura 6, fără componentele de polarizare și analiză a radiației. Fig. 9: sistem de aliniere al sondei din Figura 6 și Figura 8, diferit de cel din Figura 7. Fig. 10: vedere de ansamblu a sondei din Figura 4, cu distanțiere.

Fig. 11: a treia sondă propusă, vedere transversală, fără capacul de sus și partea din stânga a carcasei.

Fig. 12: Vedere de sus a sondei din Figura 11.

Obiectul invenției este un senzor optic polarimetric de măsurare a câmpului electric, în care materialul optic sensibil este un cristal electro-optic LiNbO₃: caracteristicile de birefringența a cristalului sunt modulate de câmpul electric cu care intră în contact și este măsurată prin configurația ilustrată în Figura 1 și Figura 2 care transduce variația de polarizare optică în intensitate optică. Cristalul LiNbO₃este un cristal cu z-cut, cu axe fizice paralele cu axele cristalografice (Figura 3).

în Figura 1 este ilustrată schema sistemului: acesta este compus dintr-o sursă de lumină 1, o fibră optică 2, o derivație în Y 3 cuplat la un cuplaj optic 4 al fibrei optice 2, o fotodiodă 5 si o sondă 6. Derivația în Y, 3 are rol de transmisie a razei de lumină către sonda 6 și de la aceasta către fotodioda 5. Lumina depolarizată de coerență scăzută produsă de sursa 1 se propagă printr-un monomod standard sau printr-un monomod ce îndoaie fibra optică insensibilă 2 trecând prin cuplajul 4 și ajungând la sonda 6, ilustrată în Figura 2. Intensitatea luminii modulate de sonda 6 se întoarce prin fibra 2 și este măsurată de fotodioda 5. Sonda 6 este o sondă-senzor în care lumina este modulată de câmpul electric și direct demodulată de configurația care transformă polarizarea modulată în intensitatea semnalului măsurabil de către fotodioda 5.

Senzorul conform invenției, are sonda 6 din Figura 2 compusă din o lentilă GRIN 7 cu fibra optică 2, atașată , un polaroid 8, o placă de întârziere Λ/4,9, (inhibitor), un cristal electro-optic 10, de LiNbO₃, sau două asemenea cristale, o placă de întârziere λ/8 11, și o oglindă dielectrică .12.

^r\-2 ϋ ' 1 - ? 0 Ț < î 6 -08- 2(12

Lumina care pleacă din fibra 2 este colimată de lentila GRIN 7 și polarizată liniar de polaroidul 8 orientat vertical. Lumina polarizată liniar cu vectorul E vertical, care se propagă prin placa 9 orientată la 45 ⁰ a devenit polarizată circular. Ulterior polarizarea fascicolului polarizat circular este modulată de birefringența cristalului electro-optic 10 indusă de câmpul electric. Polarizarea care pleacă din cristalul electro-optic 10 face o dublă-trecere prin placă de întârziere λ/8 11 orientată vertical și o reflecție pe oglinda

12. Placa de întârziere λ/8 11 este folosită pentru a crea o birefringență fixă pentru a forța configurația să funcționeze în zona liniară. Apoi fasciculul se propagă pentru a doua oară prin cristalul electro-optic 10 și prin placa de întârziere Ă/4 9. După a doua propagare prin placa de întârziere λ/4,9, polarizarea eliptică devine liniară și orientarea acestei polarizări liniare este modulată de birefringența cristalului electrooptic 10 indusă de câmpul electric extern.

Această orientare, de 45 ⁰ pentru câmpul electric nul, depinde liniar de întârzierea dintre autostările proprii cristalului electrooptic 10 , care este modulată de câmpul electric.

Apoi, polarizarea modulată liniar este analizată de către polaroidul 8 orientat vertical: prin fibra 2 lumina ajunge apoi la fotodioda _5 unde îi este măsurată intensitatea.

Măsurătoarea nu este influențată de birefringența intrinsecă sau indusă a fibrei optice 2, deoarece lumina generată de sursa 1 este depolarizată și deoarece în semnalul care se întoarce informațiile sunt conținute numai în amplitudinea sa.

Formula care exprimă variația semnalului în funcție de întârzierea autostărilor proprii cristalului electro-optic 10 este:

S(r) = ^cos²(<9 + 45°) unde

4.

este faza indusă de E_Y, cu un cristal de LiNbO₃ de lungime L și cu caracteristica dimensională D_Y; câmpul electric E_Y este câmpul ce atinge cristalul paralel cu axele cristalografice Y indicate în Figura 3. în Figura 3 este indicată orientarea cristalului electro-optic 10 cu z-cut în interiorul configurației din Figura 2: lumina propagată paralel cu axele Z cu câmp electric nul nu resimt birefringența deoarece axele cristalografice X si Y au același index de refracție. Configurația din Figura 2 este sensibilă doar la

6V 2 Ο 1 2 - Ο Ο 6 ϋ 2 - 1 6 -08- 2012 câmpul electric paralel cu axele Y, deoarece măsoară doar birefringența indusă în cristal de E_Y: prin urmare, sensibilitatea configurației este maximă pentru E_Y, este de

7% din aceasta pentru E_x, și zero pentru E_z.

Pentru a deduce faza ^(r)și a calcula E_Y utilizând semnalul S(t) este posibil să se folosească următorul raport:

5(()=

-45° unde A/2 este valoarea semnalului cu E_Y nul. Senzorul prezentat nu este influențat de temperatură, deoarece nu are o componentă care depinde de temperatură. Fascicolul de lumină propagat prin axele Z ale cristalului electrooptic 10 nu măsoară variația birefringenței în funcție de temperatură, deoarece axele cristalografice X și Y au același indice de refracție: cei doi indici de refracție sunt egali și își modifică valoarea în raport cu variația de temperatură . Celelalte componente ale configurației din Figura 2 care ar putea fi sensibile la temperatură sunt plăcile de întârziere Ă/4 , 9 și Ă/8, 11: efectul temperaturii este limitat de folosirea plăcii de întârziere zero order.

Carcasa propusă a sondei trebuie să fie de asemenea insensibilă la temperatură, deoarece alinierea între lentila 7 și oglinda 12 trebuie să fie menținută pentru temperaturi diferite: din acest motiv, carcasa 13 trebuie să fie făcută dintr-un material dielectric cu un coeficient de dilatare termică foarte scăzut ca MACOR(machinable glass-ceramic), alumină sau cuarț.

Este element inventiv al invenției, de asemenea, propunerea unui alt tip de carcasă, 13’, pentru sondă. Figura 4 și Figura 5 conțin desenul unei prime carcase 13 propuse pentru configurația din Figura 2: este utilizată o celulă de cuarț.

în Figura 4 sonda este închisă și componentele sunt introduse secvențial: toate componentele trebuiesc dimensionate respectând dimensiunea celulei interne a carcasei 13 și orientarea necesară pentru setarea din Figura 2. Schița Figurii 5 este vederea descompusă a Figurii 4: elementul lentila 7 cu fibra 2 atașată, este introdus într-un bloc carcasat 14 care se poate mișca ușor pentru a ajuta aliniamentul: dacă se obține aliniamentul, lentila 7 și blocul carcasat 14 sunt fixate împreună în celula carcasei 13.

Element inventiv, cu caracter inventiv, al invenției este și utilizarea unei componente cu un singur bloc carcasat 14 în schița Figurii 4, obținută prin fixarea împreună a tuturor componentelor într-un mod adecvat.

Element inventiv al invenției este și o a doua variantă de carcasă 13’ propusă, din Figura 6, Figura 8 și Figura 9. Această carcasă 13’ simplifică construcția sondei, c\- 2 O 1 1 - O O 8 i l - / 6 -08- 2012 permițând introducerea în interiorul ei a tuturor componentelor, inclusiv a blocului carcasat 14 din Figura 8. Schița din Figura 9 prezintă sistemul propus de aliniament dintre lentile 7 și oglinda 12 a setării Figurii 6: elementul lentilă 7 cu fibra 2 atașată, este introdus într-o sferă dielectrică 15 perforată axial, care poate să se rotească între două plăcuțe 16 și 17, fixate în blocul carcasat 14. După atingerea aliniamentului, sfera dielectrică 15 poate fi blocată între cele două plăcuțe 16 și 17 cu trei șuruburi a .

în Figura 6, carcasa 13’ trebuie să fie din același material ca și șasiul, iar etanșarea trebuie să fie impermeabilă.

Element inventiv al invenției este și utilizarea unei componente masive pentru a preveni o eroare posibilă la orientarea dintre plăcuța polaroid 8 și plăcuța de întârziere λ/4, 9, (inhibitor). Această componentă masivă este formată dintr-o plăcuță polaroid și o plăcuță inhibitor aliniate corect și fixate împreună.

Scopul invenției prevede utilizarea unei componente masive care include toate componentele aliniate și fixate împreunași introduse în carcasa din Figura 6.

Pentru a măsura un câmp electric de curent continuu CC este obligatoriu ca cristalul 10 din LiNbO₃să aibă o valoare mare a timpului de relaxare:

G unde G este volumul conductivității electrice a cristalului, iar ε₀ și ε_Γ este constanta dielectrică de vacuum și respectiv constanta dielecțrică relativă de cristal. Valoarea nominală a timpului de relaxare pentru cristalul LiNbO₃ este 7x10⁶ secunde.

Deoarece valoarea τ a cristalului electro-optic 10, din LiNbO₃, este de obicei mai mică decât valoarea nominală așteptată, un subiect al invenției este și tratamentul termal al cristalului pentru a recăpăta valoarea sa nominală τ. Tratamentul termic al cristalului de LiNbO3 , de recoacere, este realizat în cuptor prin încălzire cu cca. 27min până la 400°C cu menținere 6 ore și răcire cu cuptorul, în cca. 2 ore.

Carcasa 13 din Figura 6 și Figura 7 permite extragerea cristalului 10 fără abatere de la aliniamentul setării pentru efectuarea tratamentului termal.

Valoarea τ a cristalului LiNbO₃ este influențată de expunerea prelungită la radiații IR sau de manipularea prevăzută de asamblarea carcasei 13. Element inventiv al invenției este utilizarea unei benzi de film în jurul cristalului pentru a menține caracteristica nominală a timpului de relaxare, protejându-l de radiația IR.

Este element inventiv al invenției și utilizarea unui distanțier găurit 18.d, d’ între componentele sondei 6, precum în desenul din Figura 7 și 10 pentru a elimina eventuale interferențe cauzate de reflecții ale diferitelor componente. Această c\~2 Ο 1 2 - Ο Ο 6 Ο 2 - Î 6 -08- 2012 caracteristică poate fi utilizată, de asemenea, pentru a insera un spațiu între componente atunci când sunt îmbinate.

Este element inventiv al invenției și o carcasă 13’ din Figura 11 și din vederea de sus din Figura 12 unde polaroidul 8, placa de întârziere 9 , placa de întârziere 11 și oglinda 12 sunt montate într-un suport circular 19.b, c, d și respectiv e, care poate fi rotit asigurând orientarea corectă a tuturor componentelor în timpul asamblării.

Alte probleme legate de senzorul optic conform invenției sunt următoarele: Sensibilitatea-, senzorul optic propus este proiectat pentru măsurarea câmpului electric ridicat, generat de componenta de înaltă tensiune. Pentru a mări sensibilitatea este indispensabil să se modifice configurația, sistemul optic de recepție și construcția sondei.

Temperatura cristalului: în cazul în care cristalul LiNbO₃ este expus la temperaturi ridicate, acesta îsi pierde caracteristicile de a măsura câmpul electric de curent continuu; pentru a-si redobândi caracteristicile este nevoie de un tratament termic. Totuși, în intervalul de temperatură prevăzut nu are loc acest fenomen.

Instalare: senzorul trebuie să lucreze aproape de componenta de înaltă tensiune pentru a putea monitoriza. Pentru ca o măsurătoare automatizată să fie posibilă este necesar însă ca un sistem automatizat să mute senzorul.

Claims

Revendicări

1. Senzor optic polarimetric de măsurare a câmpului electric, având ca material optic sensibil minim un cristal electro-optic (10) de LiNbOs tip z-cut al unei sonde (6) , cu axe fizice paralele cu axele cristalografice, ale cărui caracteristici de birefringență sunt modulate de câmpul electric cu care intră în contact, precum și o sursă (1) de lumină , o fibră optică (2) și niște componente dielectrice de analiză, incluzând o lentilă GRIN (7), un polaroid (8), o placă de întârziere Λ/4 , (9), o oglindă dielectrică (12) și o fotodiodă (5) protejate de o carcasă (13, 13’) dielectrică, caracterizat prin aceea că, mai cuprinde, o derivație în Y (3) de transmisie a razei de lumină către sonda T (6) și de la aceasta către fotodioda (5), cuplată la un cuplaj (4) al fibrei optice (2), iar în interiorul sondei (6) cristalul electro-optic (10) este încadrat de polaroidul (8) și placa de întârziere Λ/4, (9), de o parte și de placa de întârziere A/8 , (11) și oglinda dielectrică (12) de cealaltă parte, pentru alinierea razei de lumină cu acest ansamblu analizor, lentila GRIN (7) cu fibra optică (2) atașată, fiind introdusă într-un bloc carcasat (14) aliniat cu polaroidul (8).
2. Senzor optic polarimetric, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, lentila GRIN (7) cu fibra optică (2) atașată este fixată într-o sferă dielectrică (15) perforată axial, care poate să se rotească între două plăcuțe (16) și (17) fixate în blocul carcasat (14), după atingerea aliniamentului, sfera dielectrică (15) fiind blocată între cele două plăcuțe (16 și 17) cu trei șuruburi (a).
3. Senzor optic polarimetric, conform revendicării' 1 sau 2, caracterizat prin aceea că, carcasa (13, 13’) are niște suporți circulari (19.b, c, d și respectiv e) în care sunt fixați polaroidul (8), placa de întârziere Λ/4 (9), placa de întârziere Λ/8 (11) și oglinda (12) , pentru rotirea și orientarea corectă a acestor componente în timpul asamblării.

3. Senzor optic polarimetric, conform revendicării 1 , 2 sau 3, caracterizat prin aceea că, între componentele sondei (6), estedispus un disțanțier găurit (18.d, d’).
4. Senzor optic polarimetric, conform revendicării 1 , 2 sau 3, caracterizat prin aceea că, carcasa (13, 13’) este din material dielectric cu coeficient de dilatare termică foarte scăzut.
5. Senzor optic polarimetric, conform revendicării 1 ; 2, 3 sau 4, caracterizat prin aceea că, are cristalul electro-optic (10) de LiNbOs tratat termic prin recoacere cu 2°/min la 400°C cu menținere 6 ore și răcire lentă în 2 ore.
6. Senzor optic polarimetric, conform revendicării 1 , 2, 3, 4 sau 5, caracterizat prin aceea că, are cristalul electro-optic (10) înconjurat de o bandă de film protector față de radiația IR.