RO132865A2 - Aeronave cu decolare şi aterizare pe verticală - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la o aeronavă cu decolare şi aterizare pe verticală, în special la o aeronavă hibridă sau electrică, utilizată în scopul deplasării pe cale aeriană a oamenilor şi mărfurilor, fără necesitatea existenţei unor piste de aterizare. Aeronava conform invenţiei are un fuzelaj (2) şi nişte aripi (3) extensibile, dispuse de o parte şi de alta a fuzelajului (2) care este prevăzut cu o cabină (4); fuzelajul (2) se prelungeşte la partea din spate cu un cadru (5) având două lagăre (6), precum şi un sistem (7) de propulsie format din două propulsoare (8) multiple, montate pe fuzelaj (2), dispuse în faţa aripilor (3), şi un propulsor (9) multiplu dispus în interiorul cadrului (5), montat pe cele două lagăre (6).

Description

Aeronave cu decolare si aterizare pe verticala

Prezenta invenție se refera la aeronave cu decolare si aterizare pe verticala si in special la cele cu acționare hibrida sau electrica utilizate in scopul deplasării pe cale aeriana a oamenilor si mărfurilor fara necesitatea existentei unor piste de aterizare.

Aeronavele care au capacitatea de decolare si de aterizare pe verticală combina avantajele elicopterelor, și anume decolarea și aterizarea pe un spațiu limitat sau pe terenuri greu accesibile, cu avantajele avioanelor convenționale, cum ar fi viteza de croazieră crescută și zborul orizontal cel mai eficient energetic. în ultimele decenii, s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul avioanelor cu decolare si aterizare pe verticală dar până în prezent un progres economic semnificativ nu a fost atins.

Este cunoscuta soluția de aeronava cu decolare si aterizare pe verticala utilizata de Boeing V-22 Osprey care utilizează doua rotoare deschise dispuse la capetele aripilor. Aceasta soluție permite, in afara decolării si aterizării pe verticala, o viteza de croaziera ridicata. Dezavantajul principal al aceastei soluții consta in instabilitatea la decolare in condiții de vint sau rafale deoarece rotoarele fiind acționate de motoare cu turbina nu reacționează cu suficienta rapiditate pentru a compensa oscilațiile aeronavei. Un alt dezavantaj consta in lipsa redundantei sistemului de propulsie, respectiv daca una dintre turbine se defectează aeronava este distrusa instantaneu. Un al treilea dezavantaj major consta in faptul ca in cazul zborului la punct fix, rotoarele nu sunt protejate si orice contact al acestora cu delimitările materiale ale spațiului de zbor conduce la catastrofa.

O soluție asemantoare este propusa de compania Joby Aviation cu deosebirea ca rotoarele sunt acționate electric. Deși acest sistem prezintă o redundanta ridicata, ramine problema rotoarelor neprotejate ce pot intra in contact cu diverse obiecte sau chiar si cu oameni la aterizare sau decolare.

Ambele soluții descrise anterior prezintă un gabarit important din cauza imposibilității de a plia aripile si a dispunerii rotoarelor ceea ce le face dificil de utilizat in spațiul urban. De asemenea parcarea acestor aeronave in spatii restrinse, ca de exemplu pe o nava, este dificila.

In consecința devine o necesitate realizarea unei aeronave care sa utilizeze un sistem de propulsie foarte sigur in orice condiții, a cărui acționare sa fie foarte simpla si care sa permită plierea aripilor aeronavei.

Invenția înlătură dezavantajele aratate mai sus prin aceea ca o aeronava cu decolare si aterizare pe verticala utilizează intr-o prima varianta constructiva un sistem modular de propulsie format din trei a 2017 00213

10/04/2017

propulsoare multiple, doua situate la partea din fata a aeronavei, respectiv de o parte si de alta a unui fuzelaj, si celalalt situat in poziție mediana la partea din spate a aeronavei. Pentru zborul pe orizontala aeronava folosește niște aripi principale situate de o parte si de alta a fuzelajului. Fiecare aripa principala este formata dintr-o aripa fixa solidara cu fuzelajul si dintr-o aripa mobila care poate fi retrasa in interiorul aripii fixe sau poate fi extinsa atunci cind este scoasa in afara aripii fixe. Fiecare propulsor multiplu conține cel puțin doua rotoare înșirate după o axa principala care coincide sau este paralela cu axa mediana a aeronavei. Fiecare rotor este acționat de un motor electric. Motoarele electrice sunt montate pe un suport comun rotativ iar rotoarele sunt parțial suprapuse unul peste celalalt pentru a micșora spațiul necesar montării si in general volumul total al aeronavei. Propulsoarele multiple se pot roti după o axa perpendiculara pe axa principala, in funcție de regimul de zbor al aeronavei. Propulsoarele multiple anteriore sunt fiecare protejate in timpul decolării si aterizării de un cadru fixat pe de o parte in fuzelaj si pe de alta parte pe aripa corespunzătoare. Propulsorul multiplu aflat la partea din spate este montat in interiorul unui cadru posterior solidar cu fuzelajul aeronavei. La partea din spate aeronava prezintă un ampenaj orizontal fixat prin intermediul a doua profundoare pe cadrul posterior. Ampenajul orizontal este unit cu aripile principale prin intermediul a doi tiranti cu rol de rigidizare.

Intr-o a alta varianta constructiva o aeronava cu decolare si aterizare pe verticala utilizează un sistem modular de propulsie format din trei propulsoare multiple, doua situate la partea din fata a aeronavei, respectiv de o parte si de alta a unui fuzelaj, de tipul celor de la exemplul anterior si celalalt posterior situat in poziție mediana la partea din spate a aeronavei. Propulsorul multiplu posterior este de tipul cu ventilatoare inubate si este montat intr-o incinta ce poate fi deschisa in timpul decolarii/aterizari si al zborului de tranziție si este închisa de doua capace pe perioada zborului de croaziera.

Invenția prezintă un număr de avantaje importane si anume:

- Propulsoarele multiple sunt separate de aripile aeronavei iar mecanismul lor de acționare este simplu, fiabil si necesita o putere de antrenare redusa;

- Rotoarele sun protejate in timpul decolării si aterizării ceea ce micșorează pericolul la contactul cu viteza redusa al delimitărilor materiale ale spațiului de zbor;

- La aterizare si decolare prezintă un pericol redus pentru oameni;

- Datorita aripilor retractabile gabaritul aeronavei poate fi redus si aeronava poate fi utilizata in zone urbane, respectiv poate fi parcata in spatii restrinse;

- Propulsoarele multiple prezintă o rezistenta redusa la înaintare inclusiv la zborul pe orizontala ceea ce creste viteza maxima si reduce consumul de combustibil;

a2017 00213

10/04/2017

- Greutatea aeronavei este redusa datorita greutății reduse a sistemelor de acționare ale propulsoarelor multiple;

Se dau mai jos un număr de exemple de realizare a invenției in legătură cu figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,10,11 si 12 care reprezintă:

- Fig. 1, o vedere de sus a unei aeronave cu decolare si aterizare pe verticala de tipul cu trei propulsoare multiple similare si aripi extensibile in poziția de decolare;

- Fig. 2, o vedere izometrică a unei aeronave de tipul celei de la figura 1 in poziția de decolare;

- Fig. 3, o vedere izometrică a unei aeronave de tipul celei de la figura 1, cu propulsoarele multiple in poziția de tranziție;

- Fig. 4, o vedere izometrică a unei aeronave de tipul celei de la figura 1, cu propulsoarele multiple in poziția zborului pe orizontala cu viteza maxima;

- Fig. 5, o vedere izometrică a unei aeronave de tipul celei de la figura 1, cu propulsoarele multiple anterioare in poziția zborului pe orizontala cu prima viteza de croaziera;

- Fig. 6, o vedere izometrică a unei aeronave de tipul celei de la figura 1, cu propulsorul multiplu posterior in poziția zborului pe orizontala cu a doua viteza de croaziera;

- Fig. 7, o vedere izometrică a unei aeronave cu decolare si aterizare pe verticala de tipul cu trei propulsoare multiple avind aripi fixe si aripi adiționale;

- Fig. 8, o vedere izometrică a unui propulsor multiplu anterior;

- Fig. 9, o vedere frontala a propulsorului de la figura 7;

- Fig. 10, o vedere izometrică a unei aeronave cu decolare si aterizare pe verticala de tipul cu doua propulsoare multiple cu rotoare deschise situate la partea din fata si cu propulsor multiplu cu ventilatoare intubate la partea din spate, in poziția de decolare;

- Fig. 11, o secțiune verticala prin aeronava de la figura 10 pe perioada zborului de tranziție;

- Fig. 12, o vedere izometrică a unei aeronave de tipul celei de la figura 10, cu propulsoarele multiple in poziția zborului pe orizontala.

O aeronava 1 cu decolare si aterizare pe verticala prezintă un fuzelaj 2 si niște aripi 3, principale, situate de o parte si de alta a fuzelajului 2, ca in figurile 1, 2, 3, 4, 5 si 6. Fuzelajul 2 prezintă o cabina 4, avind o forma aerodinamica. Fuzelajul 2 se prelungește la partea din spate a aeronavei 1 cu un cadru 5, de forma considerata in general ovala. Cadrul 5 prezintă in zona mediana doua lagare 6. Aeronava 1 utilizează un sistem modular de propulsie 7 format din doua propulsoare multiple 8, susținute de fuzelajul 2, situate in fata aripilor 3, de o parte si de alta a fuzelajului 2, si un propulsor multiplu 9, situat in interiorul cadrului 5, susținut de cele doua lagare 6. Fuzelajul 2 prezintă la partea din spate un plan înclinat superior 10 si un plan înclinat 11 care se intersectează in fata propulsorului a 2017 00213

10/04/2017 hf multiplu 9 si permit furnizarea de aer necesar propulsiei. Fiecare propulsor multiplu 8 sau 9 conține cel puțin doua rotoare 12 înșirate după o axa principala care coincide sau este paralela cu axa mediana a aeronavei 1. Fiecare rotor 12 este acționat de un motor electric 13. Motoarele electrice 13 sunt montate pe un suport 14, comun, rotativ iar rotoarele 12 sunt parțial suprapuse unul peste celalalt pentru a micșora spațiul necesar montării si in general volumul total al aeronavei 1. Propulsoarele multiple 8 sau 9 se pot roti după o axa perpendiculara pe axa principala, in funcție de regimul de zbor al aeronavei 1. In partea mediana a fiecărui suport 14 este fixat in cazul propulsoarelor multiple anterioare 8 un arbore 15 care poate fi rotit provocind de asemenea rotatia propulsorului multiplu 8. In partea mediana a suportului 14, corespunzător propulsorului multiplu 9 sunt fixați doi arbori 16 care sunt suspendați in lagărele 6 si care pot fi rotiti provocind rotatia propulsorului multiplu 9. Arborii 15 respectiv 16 sunt acționați de niște actuatoare (nefigurate). Propulsoarele multiple 8 anteriore sunt fiecare protejate in timpul decolării si aterizării de un cadru 17 fixat pe de o parte in fuzelajul 2 si pe de alta parte pe aripa 3, corespunzătoare. Fiecare aripa 3 principala este formata dintr-o aripa 18 fixa solidara cu fuzelajul 2 si dintr-o aripa 19 mobila care poate fi retrasa in interiorul aripii 18 fixe sau poate fi extinsa atunci cind este scoasa in afara aripii 18 fixe. La partea din spate aeronava 1 prezintă un ampenaj 20 orizontal fixat prin intermediul a doua profundoare 21 pe cadrul 5 posterior. Ampenajul 20 orizontal este unit cu aripile 3 principale prin intermediul a doi tiranti 22 cu rol de rigidizare. In funcționare, in momentul decolării sau aterizării dintr-un spațiu limitat, aripile 19 mobile ale aripilor 3 sunt retractate in interiorul aripilor 18 fixe in asa fel incit proiecția pe sol a aeronavei 1 sa fie minima (figura 1 si 2). Concomitent propulsoarele multiple 8, respectiv 9 sunt la orizontala in asa fel incit jetul de aer expulzat de ele sa fie îndreptat spre direcția in jos. Cind aeronava 1 se gaseste la o altitudine convenabila, aripile 19 mobile sunt extinse in poziția de funcționare la care portanta oferita de aripile 3 in zborul pe orizontala este maxima. In perioada tranziției de la zborul pe verticala la zborul orizontal propulsoarele multiple 8 respectiv 9 sunt acționate intr-o poziție inclinata ceea ce începe sa imprime o viteza orizontala aeronavei 1 (figura 3). Pe măsură ce viteza orizontala a aeronavei 1 creste datorita componentei orizontale a forței de tracțiune dezvoltata de propulsoarele multiple 8, respectiv 9, sustentatia este preluata parțial de aripile 3, respectiv de ampenajul 20 orizontal. In momentul in care viteza aeronavei 1 a crescut suficient, propulsoarele multiple 8, respectiv 9 ajung in poziție verticala, respectiv jetul expulzat are o traiectorie orizontala si sustentatia este preluata in totalitate de aripile 3, respectiv de ampenajul 20 orizontal 19 (figura 4). Cu propulsoarele multiple 8 si 9 in aceasta poziție aeronava 1 poate obține viteza maxima deoarece componenta de tracțiune pe orizontala este maxima. Daca se dorește ca aeronava 1 sa zboare cu o viteza de croaziera redusa propulsoarele multiple 8 revin in poziție orizontala iar motoarele electrice 13 corespunzătoare sunt oprite (figura 5). In aceasta perioada propulsia pe orizontala este asigurata numai de propulsorul multiplu 9. Daca a 2017 00213

10/04/2017

se dorește ca aeronava 1 sa zboare cu o viteza de croaziera ridicata propulsorul multiplu revine in poziție orizontala iar motoarele electrice 13 corespunzătoare sunt oprite (figura 6). In aceasta perioada propulsia pe orizontala este asigurata numai de propulsoarele multiple 9. La aterizare procesul se inversează. Controlul aeronavei 1 este asigurat prin schimbarea unghiului de înclinare al propulsoarelor multiple 8 in comparație cu unghiul de înclinare al propulsorului multiplu 9, respectiv prin variația turației motoarelor electrice ce actioneaza rotoarele 12. In cazul defectării unui motor 13, celalalt motor 13, ramas funcțional din cele doua de pe fiecare propulsor, este accelerat la o turatie care poate compensa defectul.

Intr-o alta varianta o aeronava 40 are in principal aceiași configurație ca cea din exemplul anterior avid niște aripi 41, fixe unite cu ampenajul 20 orizontal prin intermediul tirantilor 22, ca in figura 7. In aceasta configurație aeronava 40 este utilizata pentru zborul pe distante scurte sau in oraș. In cazul zborului de lunga durata aeronavei 40 i se pot atașa doua aripi 42 adiționale prin intermediul unor cepi 43. Fiecare cep 43 intra intr-o cupla rapida 44 fixata in interiorul aripii 41. In funcționare cu ajutorul aripilor 42 adiționale autonomia aeronavei 40 creste foarte mult.

Intr-o alta varianta constructiva un propulsor multiplu 60 conține un număr de rotoare 12 acționate de motoarele electrice 13 ca in figurile 8 si 9. Motoarele electrice 13 sunt unite prin intermediul a doua brațe 61 ce se pot roti cu un unghi l\ZI intr-un lagar 62 acționate de un actuator (nefigurat). Lagarul 62 este fixat rigid de arborele 15. Odata cu rotatia motoarelor electrice 13 se rotesc si rotoarele 12, ceea ce imbunatateste controlul aeronavei la viteze scăzute si eventual atunci cind exista vint lateral.

Intr-o alta varianta o aeronava 80 cu decolare si aterizare pe verticala prezintă un fuzelaj 81 de forma considerata in general cilindrica ca in figurile 10,11 si 12. Aeronava 80 folosește un sistem modular de propulsie 82 care utilizeza doua propulsoare multiple 83, situate la partea din fata a aeronavei 80, respectiv de o parte si de alta a fuzelajului 81. Propulsoare multiple 83 sunt de tipul celor de la exemplul anterior. Sistem modular de propulsie 82 conține de asemenea un propulsor multiplu 84, posterior, montat intr-o incinta 85 aflata in poziție mediana la partea din spate a aeronavei 80. Propulsorul multiplu 84 posterior este de tipul cu ventilatoare inubate si este sprijini in partea mediana pe doi arbori (nefigurati) ce pot fi rotiti de un actuator (nefigurat). Incinta 85 poate fi deschisa in timpul decolarii/aterizari si al zborului de tranziție si este închisa de un capac 86 superior si de un capac 87, inferior pe perioada zborului de croaziera. In funcționare, propulsoarele multiple 83, respectiv 84 sunt la orizontala in asa fel incit jetul de aer expulzat de ele sa fie îndreptat spre direcția in jos (figura 10). In perioada tranziției de la zborul pe verticala la zborul orizontal propulsoarele multiple 83 respectiv 84 sunt acționate intr-o poziție inclinata ceea ce începe sa a 2017 00213

10/04/2017 \^Ί>

imprime o viteza orizontala aeronavei 80 (figura 11). Pe măsură ce viteza orizontala a aeronavei 80 creste datorita componentei orizontale a forței de tracțiune dezvoltata de propulsoarele multiple 83, respectiv 84, sustentatia este preluata parțial de aripile 3, respectiv de ampenajul 20 orizontal. In momentul in care viteza aeronavei 80 a crescut suficient, propulsoarele multiple 83 ajung in poziție verticala, respectiv jetul expulzat are o traiectorie orizontala si sustentatia este preluata in totalitate de aripile 3, respectiv de ampenajul 20 orizontal (figura 12). Concomitent propulsorul multiplu 84 este adus in poziție orizontala si incinta 85 este închisa de capacele 86, respectiv 87.

Aeronavele 1, 40, respectiv 80 pot avea dimensiuni foarte mici, si in acest caz sunt utilizate ca drone, pot avea dimensiuni medii, si in acest caz sunt utilizate pentru transportul de persoane sau mărfuri sau pot avea dimensiuni foarte mari, si in aces caz pot fi utilizate pentru a ridica greutati foarte mari sau in alte scopuri diverse.

Sistemele modulare de propulsie descrise pot sa folosească o unitate de putere hibrida, sau una pur electrica.

Oricare combinații posibile ale soluțiilor descrise anterior pot fi considerate ca facind parte din descriere si revendicări.

Claims (21)

1. Revendicări

   1. Aeronava cu decolare si aterizare pe verticala caracterizata prin aceea ca o aeronava (1) utilizează un sistem modular de propulsie (7) format din trei propulsoare multiple si propulsoarele multiple sunt protejate împotriva contactului cu delimitările materiale ale spațiului înconjurător in timpul decolării, aterizării sau al zborului la punct fix, atunci cind este necesar, respectiv atunci cind un contact accidental cu spațiul iconjurator este posibil fara a genera accidente, si propulsoarele multiple sunt neprotejate in cazul zborului tranzitoriu si al zborului pe orizontala, respectiv atunci cind nu este necesar.
2. 2. Aeronava ca la revendicarea 1 caracterizata prin aceea ca doua propulsoare multiple (8) sunt plasate la partea din fata a aeronavei (1) si un propulsor multiplu (9) este plasat la partea din spate a aeronavei (1) si propulsoarele multiple (8) sunt susținute de un fuzelaj (2) al aeronavei (1), fiind montate de o parte si de alta a fuzelajului (2), si propulsorul multiplu (9) este montat in interiorul unui cadru (5), susținut de doua lagare (6), si fiecare propulsor multiplu (8) sau (9) conține cel puțin doua rotoare (12), de tipul deschis, înșirate după o axa principala care coincide sau este paralela cu axa mediana a aeronavei (1), si fiecare rotor (12) este acționat de un motor electric (13), si doua motoarele electrice (13) sunt montate pe un suport (14), comun, rotativ si cele doua rotoare (12) corespunzătoare sunt parțial suprapuse unul peste celalalt pentru a micșora spațiul necesar montării si in general volumul total al aeronavei (1).
3. 3. Aeronava ca la revendicarea 2 caracterizata prin aceea ca propulsoarele multiple (8) sau (9) se pot roti după o axa perpendiculara pe axa principala, in funcție de regimul de zbor al aeronavei (1), si in cazul propulsoarelor multiple anterioare (8) in partea mediana a fiecărui suport (14) este fixat un arbore (15) care poate fi rotit provocind de asemenea rotatia propulsorului multiplu (8), si in cazul propulsorului multiplu (9) In partea mediana a suportului (14) sunt fixați doi arbori (16) care sunt suspendați in lagărele (6) si care pot fi rotiti provocind rotatia propulsorului multiplu (9), si arborii (15) respectiv (16) sunt acționați de niște actuatoare.
4. 4. Aeronava ca la revendicarea 3 caracterizata prin aceea ca fuzelajul (2) prezintă doua aripi (3) situate de o parte si de alta a fuzelajului (2), si

   In spatele cabinei (4) aeronava (1) prezintă un plan înclinat superior (10) si un plan înclinat (11) care se intersectează in fata propulsorului multiplu (9) si permit furnizarea de aer necesar propulsiei, si a 2017 00213

   10/04/2017 cadrul (5) este construit in prelungirea fuzelajului (2), si propulsoarele multiple (8) sunt montate in fata aripilor (3), si propulsoarele multiple (8) anteriore sunt fiecare protejate in timpul decolării, aterizării si al zborului la punct fix de un cadru (17) fixat pe de o parte in fuzelajul (2) si pe de alta parte pe aripa (3), corespunzătoare.
5. 5. Aeronava ca la revendicarea 4 caracterizata prin aceea ca fiecare aripa (3) principala este formata dintr-o aripa (18) fixa solidara cu fuzelajul (2) si dintr-o aripa (19) mobila care poate fi retrasa in interiorul aripii (18) fixe sau poate fi extinsa atunci cind este scoasa in afara aripii (18) fixe, si la partea din spate aeronava (1) prezintă un ampenaj (20) orizontal fixat prin intermediul a doua profundoare (21) pe cadrul (5) posterior, si ampenajul (20) orizontal este unit cu aripile (3) principale prin intermediul a doi tiranti (22) cu rol de rigidizare.
6. 6. Aeronava ca la revendicarea 5 caracterizata prin aceea ca in funcționare, in momentul decolării sau aterizării dintr-un spațiu limitat, aripile (19) mobile ale aripilor (3) sunt retractate in interiorul aripilor (18) fixe in asa fel incit proiecția pe sol a aeronavei (1) sa fie minima, si concomitent propulsoarele multiple (8), respectiv (9) sunt la orizontala in asa fel incit jetul de aer expulzat de ele sa fie îndreptat spre direcția in jos, si cind aeronava (1) se gaseste la o altitudine convenabila, aripile (19) mobile sunt extinse in poziția de funcționare la care portanta oferita de aripile (3) in zborul pe orizontala este maxima, si in perioada tranziției de la zborul pe verticala la zborul orizontal propulsoarele multiple (8) respectiv (9) sunt acționate intr-o poziție înclinată ceea ce începe sa imprime o viteza orizontala aeronavei (1), si pe măsură ce viteza orizontala a aeronavei (1) creste datorita componentei orizontale a forței de tracțiune dezvoltata de propulsoarele multiple (8), respectiv (9), sustentatia este preluata parțial de aripile (3), respectiv de ampenajul (20) orizontal, si in momentul in care viteza aeronavei (1) a crescut suficient, propulsoarele multiple (8), respectiv (9) ajung in poziție verticala, respectiv jetul expulzat are o traiectorie orizontala si sustentatia este preluata in totalitate de aripile (3), respectiv de ampenajul (20) orizontal (19) si cu propulsoarele multiple (8) si (9) in aceasta poziție aeronava (1) poate obține viteza maxima deoarece componenta de tracțiune pe orizontala este maxima.
7. 7. Aeronava ca la revendicarea 6 caracterizata prin aceea ca pentru o viteza de croaziera redusa a aeronavei (1), propulsoarele multiple (8) revin in poziție orizontala iar motoarele electrice (13) corespunzătoare sunt oprite iar propulsia pe orizontala este asigurata numai de propulsorul multiplu (9).

   a 2017 00213

   10/04/2017
8. 8. Aeronava ca la revendicarea 6 caracterizata prin aceea ca pentru o viteza de croaziera ridicata a aeronavei (1) propulsorul multiplu (
9. 9) revine in poziție orizontala, motoarele electrice (13) corespunzătoare fiind oprite iar in aceasta perioada propulsia pe orizontala este asigurata numai de propulsoarele multiple (9).
10. 10. Aeronava ca la revendicarea 6 caracterizata prin aceea ca la aterizarea aeronavei (1) procesul este inversat.
11. 11. Aeronava ca la revendicarea 6 caracterizata prin aceea ca controlul aeronavei (1) este asigurat prin schimbarea unghiului de înclinare al propulsoarelor multiple (8) in comparație cu unghiul de înclinare al propulsorului multiplu (9), respectiv prin variația turației motoarelor electrice ce actioneaza rotoarele (12), si in cazul defectării unui motor (13), celalalt motor (13), ramas funcțional din cele doua de pe fiecare propulsor multiplu (8) sau (9), este accelerat la o turatie care poate compensa defectul.
12. 12. Aeronava ca la revendicarea 4 caracterizata prin aceea ca o aeronava (40) prezintă niște aripi (41), fixe unite cu ampenajul (20) orizontal prin intermediul tiraniilor (22), iar aripile (41) pot fi prelungite cu niște aripi (42) adiționale, si fiecare aripa (42), adiționala prezintă niște cepi (43), si fiecare aripa (41), fixa prezintă niște cuple rapide (44), si fiecare aripa (42), adiționala poate fi atașata aripii (41), fixe corespunzătoare prin intermediul cepilor (43) si al cuplelor rapide (44) care se pot îmbina pentru a asigura fixarea rigida a aripii (42), adiționale de aripa (41), fixa.
13. 13. Aeronava ca la revendicarea 12 caracterizata prin aceea ca aeronava (40) prezintă configurații diferite in funcție de misiunea îndeplinita.
14. 14. Aeronava ca la revendicarea 13 caracterizata prin aceea ca aeronava (40) are o configurație simpla, fara aripile (42) adiționale in cazul misiunilor urbane, respectiv de durata mica.
15. 15. Aeronava ca la revendicarea 13 caracterizata prin aceea ca aeronava (40) are o configurație in care aripile (42) adiționale sunt atașate aeronavei (40) in cazul misiunilor de lunga durata, respectiv pe distante mari.
16. 16. Propulsor multiplu carcaterizat prin aceea ca propulsorul multiplu (60) conține un număr de rotoare (12) acționate de motoarele electrice (13), motoarele electrice (13) fiind unite prin intermediul a doua brațe (61) ce se pot roti cu un unghi M intr-un lagar (62) acționate de un actuator, a 2017 00213

    10/04/2017

    7| si lagarul (62) este fixat rigid de arborele (15).
17. 17. Propulsor ca la revedicarea 16 carcaterizat prin aceea ca in funcționare odata cu rotatia motoarelor electrice (13) se rotesc si rotoarele (12), ceea ce imbunatateste controlul aeronavei la viteze scăzute si eventual atunci cind exista vint lateral.
18. 18. Aeronava ca la revendicarea 3 caracterizata prin aceea ca o aeronava (80) cu decolare si aterizare pe verticala prezintă un fuzelaj (81), de forma considerata in general cilindrica, si aeronava (80) folosește un sistem modular de propulsie (82) care utilizeza doua propulsoare multiple (83), situate la partea din fata a aeronavei (80), respectiv de o parte si de alta a fuzelajului (81) si un propulsor multiplu (84), posterior, montat intr-o incinta (85) aflata in poziție mediana la partea din spate a aeronavei (80), si propulsorul multiplu (84) posterior este de tipul cu ventilatoare inubate si este sprijini in partea mediana pe doi arbori ce pot fi rotiti de un actuator, si incinta (85) poate fi deschisa in timpul decolarii/aterizari si al zborului de tranziție si este închisa de un capac (86) superior si de un capac (87), inferior pe perioada zborului de croaziera.
19. 19. Aeronava ca la revendicarea 18 caracterizata prin aceea ca In funcționare, propulsoarele multiple (83), respectiv (84) sunt la orizontala in asa fel incit jetul de aer expulzat de ele sa fie îndreptat spre direcția in jos, si in perioada tranziției de la zborul pe verticala la zborul orizontal propulsoarele multiple (83) respectiv (84) sunt acționate intr-o poziție înclinată ceea ce începe sa imprime o viteza orizontala aeronavei (80) si pe măsură ce viteza orizontala a aeronavei (80) creste datorita componentei orizontale a forței de tracțiune dezvoltata de propulsoarele multiple (83), respectiv (84), sustentatia este preluata parțial de aripile (3), respectiv de ampenajul (20) orizontal, si in momentul in care viteza aeronavei (80) a crescut suficient, propulsoarele multiple (83) ajung in poziție verticala, respectiv jetul expulzat are o traiectorie orizontala si sustentatia este preluata in totalitate de aripile (3), respectiv de ampenajul (20) orizontal si concomitent propulsorul multiplu (84) este adus in poziție orizontala iar incinta (85) este închisa de capacele (86), respectiv (87).
20. 20. Aeronava ca la revendicarea 3,12 si 18 caracterizata prin aceea ca energia necesara acționarii propulsoarelor multiple este obtinuta de la un set de baterii electrice.
21. 21. Aeronava ca la revendicarea 3,12 si 18 caracterizata prin aceea ca energia necesara acționarii propulsoarelor multiple este obtinuta de la un sistem hibrid.