RO120984B1 - Panou cu profil de îmbinare - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un panou (1) prevăzut cumijloace de legătură (3, 4, 7 şi 9), care fac posibilă o legătură complementară cu un alt panou. Un panou (1) cuprinde, ca mijloc de legătură laterală, un uluc (3) format din două flancuririgide. Unul dintre cele două flancuri (6) rigide este mai lung decât celălalt flanc. Flancul (6) rigid, mai lung, cuprinde o adâncitură (7). Panoul adiacent cuprinde lateral o lambă (4). Această lambă (4) prezintă un pinten (9), pe partea de jos sau de sus. Pintenul (9) şi adâncitura (7) sunt realizate astfel, încât pintenul (9) se poate îmbina cu adâncitura (7). Partea lambei, care cuprinde pintenul menţionat, prezintă o pantă (12), astfel încât, atunci când panourile sunt îmbinate, ca urmare a pantei (12), rămâne o distanţare între respectiva pantă (12) şi flancul (6) rigid, mai lung. Cele două panouri pot fi legate unul cu altul, fără încleiere şi fără exercitare de forţă.

Description

Invenția se referă la un panou cu profil de îmbinare cu alunecare.

Un panou, cunoscut de exemplu din publicația EP 0906994 A1, este o placă subțire care, în general, este alungită și care poate fi legată, pe laturile longitudinale și transversale, cu alte panouri, de exemplu prin lambă și uluc. Panouri astfel îmbinate unul cu altul se folosesc în special drept acoperiri de pardoseală sau îmbrăcăminte de perete (lambriu). îmbinarea ce se formează de către cele două panouri este denumită îmbinare de legătură inferioară.

în conformitate cu stadiul cunoscut al tehnicii, un panou se fabrică, între altele, printr-o metodă de presare cu ciclu scurt după cum urmează. Pe un strat de tip peliculă, impregnat cu o rășină, care este numit hârtie de compensare, se așază o placă de susținere. Pe aceasta din urmă se așază un nou strat de tip peliculă, impregnat cu rășină, care este prevăzut cu o ornamentație. Un astfel de strat este cunosuct sub numele de hârtie decorativă. Un următor strat de tip peliculă, care conține rășină și corindon, este aplicat pe stratul ornamental (decorativ). Acest strat este cunoscut sub numele de acoperire. Duritatea dorită a suprafeței unui panou se obține cu ajutorul acoperirii. Ansamblul de straturi menționate anterior este ținut împreună, la margine, cu un mijloc de prindere și introdus într-o presă. Presa constă, efectiv, din două plăci aranjate paralel una cu alta, care sunt încălzite până la circa 200°C. Ansamblul de straturi este așezat pe placa inferioară a presei. Apoi, placa superioară este coborâtă în așa fel, încât ansamblul de straturi este presat împreună. Rășinile se topesc în virtutea căldurii aplicate asupra plăcilor. Apoi, placa superioară este ridicată. Niște graifere cu cupe de aspirație sunt aduse și coborâte deasupra ansamblului de straturi comprimate. Ansamblul de straturi este ridicat cu ajutorul cupelor de aspirație, legate puternic prin aspirație, și transportat în afara presei. Din ansamblul de straturi menționat, sunt tăiate la mărime niște panouri cu un echipament adecvat ele având, în mod uzual, circa 1200 până la 1300 mm, în lungime, 5 până la 12 mm, în grosime și circa 200 mm, în lățime. în final se prelucrează pe canturile panourilor cu lambe și uluce. Panourile sunt asamblate unul cu altul prin lambe și uluce, și formează acoperiri pentru pardoseală și îmbrăcăminți (lambriuri) pentru pereți.

Panourile asamblate sunt cunoscute ca acoperire pentru pardoseală, care este cunoscută sub numele de pardoseală laminată.

Pentru a se evita încleierea, este cunoscut, din documentul WO 96/27721, un panou cu profil cu alunecare, care cuprinde, în primul rând, lambă și uluc, de formă în sine cunoscută. în afară de aceasta, fiecare lambă cuprinde la partea de sus și/sau la partea de jos cel puțin un pinten continuu. Fiecare uluc, este constituit din canale în așa fel, încât pintenul sau pintenii menționați se îmbină cu canalul corespunzător după îmbinarea celor două panouri, în acest fel se obține o bună legătură între cele două panouri. Folosirea adezivului nu este necesară în scopul de a asambla panourile pentru o pardoseală sau o îmbrăcăminte de perete (lambriu).

Fiecare panou cuprinde pe două laturi longitudinale și/sau pe două laturi transversale un uluc sau o lambă.

Dacă un panou este îmbinat dezaxat cu latura longitudinală la o latură longitudinală a unui panou adiacent, apare necesitatea de a-l putea detașa lateral din respectiva legătură. O astfel de detașare laterală este de dorit, de exemplu, în scopul de a obține o margine laterală netedă. Este de asemenea de dorit ca două panouri adiacente să fie aduse succesiv împreună pe laturile lor transversale, în scopul de a forma, astfel, o suprafață continuă.

în stadiul anterior al tehnicii, după cum se cunoaște din publicațiile WO 96/27719 sau WO 96/27721, legătura dintre pinteni - canal - lambă - uluc este localizată transversal, pe lungimea laturii longitudinale a celor două panouri. Forțele de frecare, puternice, care se nasc, trebuie să fie învinse în scopul de a executa o deplasare relativă, prin alunecare paralelă cu o latură longitudinală.

RO 120984 Β1 în scopul de a preveni astfel de forțe de frecare mari, se prevede, în conformitate cu 1 publicația EP 0698162 B1, un joc (A) între un uluc de blocare și o suprafață de pe o lambă, ca element de blocare. 3

Cererea de brevet de invenție WO 97/47834 propune, între altele, o legătură fără încleiere între două panouri, pe respectivele panouri fiind formate elastic la partea inferioară 5 un flanc ce iese în relief, al unui uluc situat lateral. Geometria, în particular referitoare la poziția proeminenței de pe flancul inferior, este determinată în așa fel, încât devine posibilă legă- 7 tura celor două panouri printr-o deplasare ce are loc, efectiv, într-un plan.

O elasticitate mare a flancurilor se manifestă în mod dezavantajos prin aceea că 9 legătura mecanică, pe direcție orizontală, nu este foarte stabilă.

Obiectivul urmărit prin invenție este acela de a realiza panouri pentru care se asigură 11 o legătură stabilă, fără încleiere.

Acest obiectiv se obține cu ajutorul unui panou care are caracteristicile cuprinse în 13 prima revendicare. Variante avantajoase rezultă din revendicările dependente.

Un panou are cel puțin un uluc prelucrat pe o latură laterală, care este format de două 15 flancuri sau nervuri. Unul din flancuri se reliefează dincolo de celălalt, fiind mai lung. Ambele flancuri sunt rigide, efectiv neelastice. Un flanc este rigid, în înțelesul invenției, dacă acesta, 17 spre deosebire de învățătura conform publicației WO 97/47834, nu poate fi îndoit elastic, în așa fel încât să fie posibilă îmbinarea prin împingerea celor două panouri, unul spre celălalt 19 în același plan. în flancul mai lung este prevăzut cel puțin o adâncitură.

Un al doilea panou cuprinde lateral o lambă care se introduce în ulucul panoului adia- 21 cent mențonat mai înaite, în scopul de a îmbina cele două panouri unul cu altul. Lamba are cel puțin un pinten, care se reliefează pe partea ei inferioară sau superioară și pătrunde în 23 adâncitura flancului, atunci când cele două panouri sunt îmbinate. Pintenul se extinde până la fundul adânciturii flancului. 25

Lamba este realizată astfel încât, pe o parte (partea de sus sau de jos), cel puțin în vârful ei exterior, prezintă un gol față de flancul alăturat al ulucului, atunci când lamba este 27 introdusă în ulucul corespunzător. în consecință, rămâne un spațiu între respectiva parte superioară sau inferioară a lambei și flancul adiacent. Spațiul menționat se extinde cel puțin 29 până la vârful lambei, astfel încât acesta nu atinge flancul. Lamba, în particular, este teșită, astfel încât se îngustează în zona menționată în mod asemănător cu un bombeu de pantof. 31

Respectiva latură (parte) superioară sau inferioară este partea care mărginește flancul cu adâncitură. Datorită înclinării teșiturii sau datorită golului prevăzut, devine posibil 33 ca, fără a exercita o forță importantă, printr-o mișcare de oscilație în jurul îmbinării de legătură a celor două panouri, să se desprindă un panou de un altul sau invers, să se îmbine 35 două panouri unul cu altul prin mișcarea de oscilație. Deci, lamba este introdusă printr-o mișcare de oscilație în ulucul corespunzător al unui panou adiacent, fără ca flancul, prevăzut cu 37 adâncitura menționată, să fie solicitat prea puternic.

O astfel de mișcare de oscilație este cunoscută ca admisibilă din EP 0855482 B1. 39

Din acest din urmă document nu rezultă, totuși, că trebuie să se asigure un spațiu intermediar, prevăzând, de exemplu, panta menționată mai sus pe lambă în scopul de a se 41 putea evita solicitarea flancului efastic adiacent.

Datorită geometriei adaptate, conform invenției, este posibil să se construiască flan- 43 curi rigide ale ulucului lateral, ale panoului. Astfel, legătura conjugată dintre două panouri este deosebit de stabilă. 45

Pintenul se extinde până la fundul adânciturii, cu scopul de a compensa faptul că, în zona teșiturii, lamba nu se mai reazemă de flanc, ca în stadiul anterioral tehnicii. O suprafață 47 de contact de acest gen este necesară, de fapt, în scopul de a elimina posibilitatea

RO 120984 Β1 denivelării între suprafețele a două panouri adiacente, ca urmare a unei încărcări (sarcini) a unuia din panouri. Pintenul, prin intermediul uneia din laturile sale, vine în contact cu unul din pereții laterali ai adânciturii, atunci când două panouri sunt îmbinate. Astfel este implicată latura sau peretele prin intermediul căruia se realizează o interblocare între cele două panouri pe direcție paralelă cu suprafața panoului. Acest contact între pinten și adâncitură, este necesar în scopul ca panourile adiacente să fie legate puternic unul cu altul. Prin aceasta se asigură faptul că îmbinarea dintre cele două panouri nu prezintă un joc.

Adâncitura din flancul ulucului este realizată, în particular, ca un canal, paralel cu reazemul îmbinării de legătură dintre două panouri. O adâncitură poate, desigur, să prezinte și alte forme. De exemplu, o adâncitură ar putea fi o gaură alungită, cu care se poate îmbina pintenul corespunzător al unui alt panou.

într-o variantă de realizare a invenției se prevede un spațiu care să permită un joc între latura lambei, care are teșitura menționată, și flancul ce se reliefează. în acest fel, devine mai ușoară îmbinarea a două panouri. Jocul între lamelă și uluc poate fi prevăzut deoarece pintenul face contact cu fundul adânciturii și preia funcția unei legături asigurate, în mod clasic, de lambă și uluc. Jocul permis între lambă și uluc poate fi restricționat la câteva sutimi de milimetru, de exemplu 3/100 mm, ca o limită inferioară preferată.

Deci, un panou, așa cum este revendicat, cuprinde astfel de mijloace de îmbinare pe laturile longitudinale și/sau transversale, încât două panouri pot fi, prin acestea, legate conjugat unul cu altul. O legătură conjugată în înțelesul revendicării, se realizează atunci când două panouri, asamblate la același nivel, pot fi deplasate numai în planul paralel cu îmbinarea, însă nu și perpendicular pe acesta. Totuși, este posibil să se execute o mișcare de oscilare cu un panou, în jurul îmbinării, și astfel să se detașeze cele două panouri unul de altul, în timpul acestei mișcări, de oscilare, unul dintre panouri părăsește planul paralel cu îmbinarea menționat mai înainte. Deci, o deplasare, în timpul căreia respectivul plan nu este părăsit, nu are loc în timpul unei astfel de mișcări de oscilare.

Legătura conjugată este realizată în mod diferit și avantajos față de cele aflate în stadiul anterior al tehnicii, cu ajutorul mai multor pinteni dispuși pe lungimea laturii panoului. Fiecare pinten este distanțat față de un pinten învecinat. în acest fel, frecarea ce trebuie învinsă pentru a executa o alunecare a două panouri, unul față de altul paralel cu îmbinarea, este redusă.

Una din realizările inventatorului constă în faptul de a fi observat că este dezavantajos, așa cum se întâmplă în stadiul anterior al tehnicii, ca un pinten să se extindă pe toată lungimea unei lambe. în loc de a prevedea un astfel de pinten pe toată lungimea, se prevăd, conform unei variante de realizare a invenției, mai mulți pinteni care se extind numai pe distanțe comparativ mici. Pe de o parte aceasta se realizează aproximativ cu ajutorul legăturii conjugate, care se asigură pe întreaga lungime a laturii, iar pe de altă parte, prin micșorarea forțelor de frecare.

Rămâne ca omul de meserie din acest domeniu să aleagă, prin încercări, distanța dintre pinteni, lungimea fiecărui pinten individual și numărul de pinteni necesari pentru o îmbinare, în așa fel încât efectele dorite menționate mai înainte să fie optime.

într-o variantă de realizare avantajoasă, conform invenției, un panou are, pe fiecare latură longitudinală sau transversală, un uluc sau o lambă. Lamba este introdusăîntr-un uluc al unui panou adiacent, în scopul de a lega două panouri unul cu altul. Un panou cuprinde, pe laturile lui longitudinale și transversale, cel puțin o adâncitură sau mai mulți pinteni. Adâncitura sau pintenul este amplasat efectiv, pe o direcție perpendiculară pe suprafața panoului care formează suprafața pardoselii sau suprafața de lambrisare a peretelui. Poziția pintenilor sau adânciturilor este aleasă astfel încât, dacă două panouri se află îmbinate, pintenii trec cel puțin într-o adâncitură, astfel încât legătura conjugată dorită se realizează în acest fel.

RO 120984 Β1

Varianta menționată mai înainte reprezintă un exemplu de funcționare simplă și si- 1 gură a unui panou așa cum este revendicat. Pintenul este prevăzut, în particular, pe latura longitudinală sau transversală a panoului, pe suprafața unei lambe. Latura longitudinală sau 3 transversală a panoului care cuprinde un uluc, încorporează atunci cel puțin o adâncitură.

Varianta de realizare menționată reprezintă, totuși, numai un exemplu. Ca alternativă, 5 latura longitudinală sau transversală a panoului care cuprinde un uluc poate cuprinde pintenii. Adâncitura este atunci prevăzută pe latura sau laturile longitudinale sau transver- 7 sale, care cuprind lambele.

într-o altă variantă de realizare, conform invenției, între pinteni există o distanță uni- 9 formă, de-a lungul unei laturi longitudinale sau transversale, deci, aceștia sunt distribuiți în mod regulat. în acest mod se asigură o distribuție uniformă a forțelor de legătură dintre două 11 panouri care exercită un efect uniform distribuit de-a lungul întregii îmbinări. într-o altă variantă de realizare, conform invenției, distanța dintre doi pinteni corespunde, aproximativ, 13 lungimii părții superioare a unui pinten măsurată de-a lungul laturii longitudinale sau transversale, după caz. S-a arătat că prin distribuția și lungimile pintenilor, pe de o parte, se asigură 15 o legătură conjugată fiabilă între două panouri și, pe de altă parte, se reduc în mod semnificativ forțele de frecare nedorite din timpul asamblării. 17 într-o altă variantă de realizare, conform invenției, trecerea de la o margine superioară a unui pinten la o margine superioară a unui pinten adiacent este de formă circulară. 19 Această trecere poate fi realizată înr-un mod deosebit de simplu și ieftin prin frezare.

Dacă două panouri sunt legate unul cu altul, prin intermediul laturilor lor longitudinale, 21 și dacă se adaugă un al treilea panou, apare în mod regulat necesitatea de a îmbina două panouri unul cu altul, pe laturile lor transversale (în genera! scurte). în această situație nu 23 mai este posibil să se execute pentru îmbinare mișcarea de oscilare, menționată mai înainte, în jurul unei îmbinări în scopul de a lega laturile (în particular scurte) a două panouri. în acest 25 scop se asigură o legătură uluc și lambă cu o construcție specială, în care ulucul posedă flancuri de lungime egală și cel puțin un flanc este realizat elastic. Un flanc posedă, în inte- 27 riorul ulucului, o adâncitură. Lamba panoului adiacent posedă un pinten. Dacă lamba panoului adiacent este împinsă în ulucul primului panou, flancul elastic este curbat anticipat, în așa 29 fel încât să fie posibilă îmbinarea, astfel că, pintenul intră în adâncitură. Cele două panouri sunt legate unul cu altul în așa fel, încât nu rămâne un spațiu sau joc la respectiva îmbinare. 31

Două panouri, executate în forma menționată mai înainte, sunt îmbinate pe latura longitudinală cu un al treilea panou executând mișcări de oscilare. Apoi, cele două panouri 33 menționate sunt mai întâi fixate cu un alt panou prin alunecarea lambei în uluc. în sfârșit, flancul elastic al acestui din urmă panou este curbat în mod adecvat, prin îndepărtare (în sus 35 sau în jos) astfel încât lamba panoului adiacent să poată intra în respectivul uluc. Totodată, pintenul lambei adiacente, se îmbină cu adâncitura ulucului elastic. Primele două panouri 37 menționate sunt apoi legate de asemenea de un alt panou, prin intermediul laturilor lor scurte. 39

Din motive tehnice de fabricație, distanța dintre cele două flancuri ale ulucului, menționat mai înainte, crește către extremitatea exterioară. Apoi este posibil să fie efectuată cu 41 ușurință o adâncitură, în interiorul ulucului.

Este necesar ca forma lambei să fie adaptată la forma ulucului în scopul de a asigura 43 o bună îmbinare. De aceea lamba se îngustează către extremitatea exterioară. în scopul de a separa cele trei panouri menționate mai înainte, se desfac mai întâi cele două panouri, 45 menționate primele, din legătura cu al treilea panou executând o mișcare de oscilare în sens opus mișcării la îmbinare. în scopul de a preveni o posibilă deteriorare, flancul elastic nu este 47 acum îndoit, în așa fel încât lamba asociată poate fi trasă afară din uluc prin lunecare în lungul legăturii de îmbinare. 49

RO 120984 Β1

Fig. 1 până la 3 ilustrează o primă variantă de realizare a laturilor longitudinale ale unui panou cu flancuri rigide. în fig. 4 este arătată o variantă de realizare a laturilor transversale, scurte, cu flancuri elastice. în fig. 5 este arătată o variantă de realizare, cea mai uzitată, cu dimensiuni în mm. în fig. 6 se prezintă varianta de realizare, conform fig. 5, fără dimensiuni. în fig. 7 se prezintă de asemenea, un profil uzual pentru laturile scurte, transversale ale panoului.

în fig. 1 se prezintă o secțiune prin două panouri 1 și 2, legate conjugat unul cu altul, în conformitate cu invenția. Panoul 1 cuprinde pe o latură longitudinală un uluc 3. Pe o latură longitudinală a panoului 2 adiacent este prevăzută o lambă 4. Lamba 4 este introdusă prin mișcare de oscilare, în ulucul 3. între cele două panouri 1 și 2 există un rost 5 de legătură. Latura longitudinală profilată cu ulucul 3 cuprinde un flanc inferior 6 ce depășește flancul superior în relief. Respectivul flanc 6 inferior este rigid, conform invenției, pe latura longitudinală, deoarece nu permite o presare suficient de elastic, în scopul de a împinge lamba panoului 2 în ulucul 3 printr-o mișcare într-un plan paralel cu suprafața panoului. O adâncitură 7 este realizată ca un canal, după un ax vertical, în flancul 6 inferior, orientat cu deschiderea în sus. Adâncitura 7 se extinde pe întreaga latură longitudinală a panoului 1. Panoul 2 adiacent cuprinde, pe latura inferioară și la baza lambei 4, o adâncitură 8. Adâncitura 8 menționată este creată de un pinten 9, situat pe latura inferioară a lambei 4. în fig. 1 se arată modul în care pintenul 9 este introdus în adâncitura 7 din flancul 6, inferior, al primului panou

1. Poziția pintenului 9 este corespondentă cu cea a adânciturii 7, în așa fel încât panoul 1 intră în contact cu panoul 2, la nivelul suprafețelor 10, de sus, ale panourilor. Deci nu rămâne nici un fel de spațiu pe respectiva suprafață la îmbinarea dintre panouri. Fără a fi esențial pentru realizarea unei suprafețe 10, compacte, un rost 11 este prevăzut între pintenul 9 și adâncitura 7. în acest fel sunt evitate unele probleme legate de toleranțele de fabricație. în plus, se simplifică manipularea în timpul îmbinării celor două panouri. Lamba 4 are, pe latura ei inferioară și vârful ei, o ieșitură 12.Deci, pe respectiva latură inferioară, lamba 4 se îngustează către vârf. Teșitura 12 este prevăzută astfel încât să permită ca lamba 4 să fie introdusă, în respectivul uluc, fără dificultăți, printr-o mișcare de basculare fără ca flancul 6, inferior, să necesite o curbare pronunțată în jos. Vârful lambei 4 nu ocupă complet ulucul 3, astfel încât rămâne un spațiu 13. Prin prevederea acestui spațiu sunt evitate problemele ce pot apare dintr-o imprecizie de fabricație. Flancul de sus al ulucului 3 are la capătul liber o teșitură 14. în punctul menționat, rămâne, de asemenea, un rost între cele două panouri 1 și 2. Prevederea rostului 14 pune la dispoziție un alt spațiu care este necesar pentru introducerea prin basculare a lambei 4 în ulucul 3. Pintenul 9 atinge fundul canalului 7.

în fig. 2a se prezintă o vedere frontală a laturii longitudinale a panoului 2 cu lamba 4 și pintenii 9. Trecerea de la marginea de sus a unui pinten 9 la marginea de sus a unui pinten 9, învecinat, se face sub forma unui arc de cerc, așa cum se arată, cu linia 15, circulară. Prevederea unei astfel de treceri permite o fabricație deosebit de simplă a pintenilor 9, separat unul de altul. Pintenii 9 sunt repartizați uniform de-a lungul laturii longitudinale. Distanța dintre doi pinteni 9 corespunde, aproximativ, lungimii unui pinten 9, de-a lungul laturii longitudinale, așa cum se vede în fig. 2a.

în fig. 2b, se arată panoul 2 văzut pe fața inferioară (dorsală). Poziția pintenilor este indicată prin zone hașurate.

Prin prevederea intervalelor între pinteni, forțele de frecare, apărute în timpul alunecării pintenilor 9 în adâncitura 7, sunt menținute la valori mici. în plus, de-a lungul întregii laturi longitudinale, există forțe de legătură, între cele două panouri, determinate de îmbinarea conjugată a lambei cu ulucul. Pe de o parte, se asigură astfel legătura sigură dorită. Pe de altă parte, o alunecare de-a lungul rostului 5 dintre panouri este posibilă în multe cazuri, fără a se exercita o forță importantă.

RO 120984 Β1 în conformitate cu fig. 3, pintenul 9 atinge fundul adânciturii 7 atunci când lamba 4 1 este introdusă prin alunecare în ulucul 3. în plus, datorită unui spațiu 17 se asigură un joc între partea inferioară a lambei 4 și flancul 6, adiacent. Dacă suprafața 10 superioară a pa- 3 noului este, de exemplu, încărcată în sensul săgeții 16 (fig. 3), atunci cuplajul dintre pintenul 9 și adâncitură 7 este responsabil efectiv pentru siguranța îmbinării care nu se desface, în 5 mod dezavantajos, ca urmare a cuplului de forțe (momente), ce iau naștere și nu permite apariția unui rost în care să poată pătrunde impurități. Deci, contactul între pinten și adânci- 7 tură asigură o stabilitate legăturii dorite, deși ulucul este prevăzut cu spațiu 17 între partea-inferioară a lambei și uluc. Spațiul 17 ușurează efectiv îmbinarea a două panouri. 9

Fig. 4 se referă la o latură scurtă a panoului care prezintă un flanc 6' elastic, în limitele înțelesului invenției. Elasticitatea lui este realizată, pe de o parte, de către lungimea lui, 11 care este mai mare decât a flancului 6 din variantele de realizare precedente. Mai mult decât atât, pintenul 9 nu ajunge până la fundul adânciturii 7. Flancul 6' trebuie deci să fie apăsat 13 în jos cu un efort mai mic în scopul de a împinge lamba 4 în ulucul 3, fără să fie necesară o mișcare de basculare a unui panou față de celălalt. 15

Elasticitatea flancului 6' poate fi realizată și în mod natural, ca o alternativă sau în mod suplimentar, prin alegerea de materiale adecvate. Ca variantă, este de asemenea 17 posibil să se reducă grosimea flancului, într-o măsură suficientă, pentru a asigura proprietățile de elasticitate dorite. 19

De regulă, celălalt flanc al ulucului 3 cuprinde de asemenea o adâncitură. Apoi, un pinten sau mai mulți sunt prevăzuți pe suprafața lambei 4, care pătrunde în respectiva adân- 21 citură de pe aceasta din urmă. Flancul superior al ulucului 3 prezintă un gen de construcție elastică, în limitele înțelesului invenției. în acest mod poate fi îmbunătățită interblocarea 23 panourilor.

Alte exemple de realizare privind acest mod de cuplare la care se pot realiza pe o 25 latură scurtă transversală flancuri elastice, de lungime egală, și cealaltă latură lungă cu elemente de cuplare corespunzătoare se află în brevetul de invenție AT 405560. 27

Dacă trebuie să fie desfăcută îmbinarea arătată în fig. 4, laturile panourilor 1 și 2 adiacente, trebuie, de preferință, să se evite îndoirea flancurilor ulucului 3, deoarece, în 29 acest fel se poate produce ușor o deteriorare. în schimb, panoul 2, adiacent,trebuie să fie împins prin alunecare în planul îmbinării (fig. 4), adâncitura 7 funcționând ca o șină. Pintenul 31 9 alunecă apoi de-a lungul acestui canal până când se desface legătura dintre cele două panouri. 33 în fig. 6 se prezintă respectiva formă de execuție cu numere de referință. Un strat 18 dintr-un material de amortizare a sunetelor, aflat dedesubt, este atașat la partea inferioară 35 a panourilor și legate în mod ferm de respectivele panouri, în scopul de a realiza prin aceasta o amortizare deosebit de bună și fiabilă. 37

Pintenul 9 ajunge până la fundul adânciturii 7, în scopul de a realiza o susținere, așa cum s-a arătat mai sus. Ca alternativă sau în mod suplimentar, se realizează în zonă o ner- 39 vură 19, înălțată, la capătul exterior al flancului 6, inferior, care poate fi dezvoltată până la fundul adânciturii 20 și care este delimitată de pintenul 9. în acest fel se realizează un suport 41 comparabil.

Dimensiunile sunt alese în așa fel încât nu trebuie să se exercite o forță în scopul de 43 a îmbina două panouri cu ajutorul unei mișcări de basculare în jurul îmbinării de legătură. în particular, nu este necesar să se îndoaie flancul 6 inferior în jos, în scopul de a îmbina două 45 panouri.

RO 120984 Β1 în conformitate cu fig. 5, pintenul are de asemenea, pe partea lui superioară, o ușoară pantă, la care este adaptată, în mod corespunzător, partea de jos a ulucului 3. Deci, pintenul 9 se îngustează către vârful său, întrucât se prevăd pante corespondente atât pe partea lui superioară, cât și pe cea inferioară. Panta de pe partea superioară se extinde, de preferință, pe o distanță mai lungă, comparativ cu cel de pe partea inferioară, în scopul ca, după cum încercările au arătat, să se execute o introducere deosebit de simplă a lambei în uluc.

în fig. 7 se prezintă o formă, preferată de realizare a profilului laturii transversale a panoului, în secțiune transversală. în esență, ulucul 3 se lărgește către extremitatea deschisă, pentru a da posibilitatea ca o adâncitură 7' să fie tăiată repede și sigur.

Claims (16)

1. Panou (1) având mijloace de îmbinare prin complementaritate de formă cu un panou complementar (2) similar, la care:

- panoul (1) prezintă lateral, ca mijloace de legătură, un uluc (3) format de două flancuri rigide (5, 6);

- unul din cele două flancuri (6) rigide este mai lung decât celălalt flanc (5);

- flancul (6) rigid, mai lung, conține o adâncitură (7);

- panoul complementar (2) prezintă lateral o lambă (4);

- lamba (4) prezintă un pinten (9) pe o latură inferioară sau superioară;

- pintenul (9) și adâncitura (7) sunt aranjate astfel încât pintenul (9) să se poată îmbina cu adâncitura (7),

- partea lambei (4) pe care se află pintenul (9) prezintă o ieșitură (12), în particular sub forma unei pante, astfel încât

- lambele (4), ulucele (3), adânciturile (7) și pintenii (9) sunt prevăzute astfel încât se realizează o legătură conjugată în urma executării unei mișcări de basculare a unei lambe într-un uluc și,

- atunci când cele două panouri se află îmbinate, rămâne un gol format, în particular, de ieșitura (12), între partea lambei (4) pe care se află pintenul (9) și flancul (6) rigid, mai lung, iar baza lambei (8) nu atinge flancul (6) rigid, caracterizat prin aceea că mai mulți pinteni (9) sunt prevăzuți pe o latură longitudinală sau pe o latură transverasală a unui panou complementar (2), unde fiecare pinten (9) este distanțat de pintenul învecinat.

2. Panou conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că,atunci când două panouri se află îmbinate, pintenul (9) al panoului complementar (2) atinge fundul adânciturii (7) a primului panou (1), sau, nervura (19) de la extremitatea exterioară a flancului (6) primului panou se extinde până la fundul canalului (20) format de pintenul (9) pe fața inferioară al panoului complementar (2).

3. Panou conform revendicării 1 și 2, caracterizat prin aceea că ieșitura (12) de pe latura interioară a lambei (4) se prelungește până la baza pintenului (9) astfel că lamba (4) nu atinge fața interioară a flancului (6) ulucului (3), când panourile (1,2) sunt îmbinate, între acestea rămânând un spațiu intermediar (17).

4. Panou conform oricăreia din revendicărilel -3, caracterizat prin aceea că pintenul (9) este în contact cu peretele lateral al adânciturii (7) prin care se realizează legătura dintre cele două panouri (1, 2).

5. Panou conform oricăreia din revendicările 1-4, caracterizat prin aceea că adâncitura (7) este realizată ca un canal.

RO 120984 Β1

6. Panou conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea 1 că lamba (4) este separată de flancul (6) rigid, mai lung, de la pinten (9) până la teșitură (12), printr-un spațiu intermediar (17) care permite un joc. 3

7. Panou conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că pintenii (9) sunt efectiv perpendiculari față de suprafața superioară (10) a panoului. 5

8. Panou conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că lambele (4), ulucele (3), canalele (7) și pintenii (9) sunt dimensionați astfel, încât rămân 7 niște goluri între vârful lambei (4) și capătul interior al ulucului (3) pentru panourile legate unul cu altul, o lambă (4) putând fi introdusă prin basculare în uluc (3). 9

9. Panou conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că distanța dintre doi pinteni (8) corespunde, aproximativ, lungimii unui pinten de-a lungul 11 laturii longitudinale sau laturii transversale a panoului.

10. Panou conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea 13 că pintenii (9) sunt distribuiți în mod uniform de-a lungul unei laturi longitudinale sau transversale, a pintenului. 15

11. Panou conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că, în lungul panoului, trecerea de la baza unui pinten (9) la baza altui pinten (9), învecinat, 17 este de formă semicirculară.

12. Panou conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea 19 că lamba (4) este prevăzută, pe fața inferioară, cu o teșitură (12), astfel încât lamba (4) se îngustează către vârful ei. 21

13. Panou conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că ulucul (3) cuprinde o teșitură (14) pe muchia de jos a flancului superior (5), astfel încât, 23 la îmbinare, rămâne un spațiu intermediar între lambă și uluc.

14. Panou conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea 25 că flancul prevăzut pe latura transversală scurtă a unui panou (1) este elastic.

15. Panou conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea 27 că flancurile (5, 6) ulucului (3) sunt efectiv de aceeași lungime pe latura transversală, scurtă, a panoului.29

16. Panou conform oricăreia din revendicările precedente, caracterizat prin aceea că asamblarea și dezasamblarea pe latura scurtă, cu un alt panou (2), se face prin alunecare31 de-a lungul îmbinării, respectiv rostului, până când panoul (1) este detașat de panoul complementar (2).33