RO133385B1

RO133385B1 - Reţetă furajeră pentru obţinerea de ouă cu conţinut ridicat de acizi graşi polinesaturaţi omega 3 şi carotenoizi

Info

Publication number: RO133385B1
Application number: ROA201700998A
Authority: RO
Inventors: Tatiana Dumitra Panaite; Rodica Diana Criste; Violeta Nour; Margareta Olteanu; Mariana Ropotă; Petru-Alexandru Vlaicu; Alexandru Radu Corbu
Original assignee: Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare Pentru Biologie Şi Nutriţie Animală - Ibna Baloteşti; Universitatea Din Craiova
Priority date: 2017-11-28
Filing date: 2017-11-28
Publication date: 2022-08-30
Also published as: RO133385A2

Description

RO 133385 Β1

Invenția se referă la o rețetă furajeră îmbogățită în acizi grași polinesaturați și carotenoizi pentru găini ouătoare, în vederea obținerii, pe cale naturală, de ouă cu valoare nutrițională îmbunătățită prin creșterea concentrațiilor de acizi grași omega 3 și caroteni față de ouăle convenționale, având aplicații în zootehnie.

în sistemele de creștere intensivă a găinilor ouătoare se folosesc rețete furajere fabricate din materii prime convenționale: porumb, grâu, șrotdesoia, șrot de floarea soarelui, ulei de floarea soarelui și premix vitamino-mineral, cu scopul obținerii de performanțe bioproductive cât mai mari și asigurarea bunăstării animalelor.

Documentul brevet RO 131086 A2 descrie o rețetă furajeră pentru obținerea de ouă de găină cu conținut scăzut de colesterol care are în compoziție ca sursă de acizi grași polinesaturați omega 3 șrotul de in, cel de camelină și o sursă de vitamina E.

“Effect of dietary lutein and flax on performance, egg composition and liver status of laying hens” -S. Leeson, L. Caston, and H. Namkung, Department of Animal and Poultry Science, University of Guelph, Guelph, Ontario, Canada (5 April 2007) reprezintă un studiu asupra dietei găinilor ouătoare, dietă îmbogățită cu făină din semințe de in și luteină.

CN 105309819 prezintă un nutreț în compoziția căruia este folosită tescovina din tomate, aceasta ducând la creșterea valorii nutritive a ouălor.

Dezavantajul rețetelor furajere convenționale folosite în fermele de creștere a găinilor ouătoare este dat de concentrația mică de carotenoizi și acizi grași, concentrație care se reflectă și în produsul final obținut (oul de consum), atât carotenoizii cât și acizii grași polinesaturați fiind considerați nutrienți esențiali cu efecte benefice asupra sănătății omului.

Problema tehnică pe care o rezolvă invenția revendicată constă în folosirea în alimentația găinilor ouătoare a unor noi rețete furajere îmbogățite în acizi grași polinesaturați omega 3 și carotenoizi în vederea creșterii calității nutriționale a produsului final obținut (oul de consum). Utilizarea, în furajele găinilor ouătoare, a plantelor vegetale bogate în acizi grași polinesaturați sau a celor care reprezintă surse naturale de carotenoizi, reprezintă o cale naturală de a obține pentru gălbenușul de ou atât o colorație plăcută ochiului consumatorilor cât și o îmbogățire calitativă din punct de vedere nutrițional, prin modificarea componenților nutriționali din ou. Acest tip de plante care de obicei au și capacități antioxidante, îmbunătățesc utilizarea furajelor și au efecte favorabile asupra pasărilor pentru că: influențează gustul și aroma hranei, conțin numeroase componente bioactive, potențează dezvoltarea organismului animal.

Avantajele pe care le prezintă invenția revendicată se referă la o rețetă furajeră eficientă în obținerea, pe cale naturală a oului de consum cu proprietăți nutriționale îmbunătățite prin creșterea concentrațiilor de acizi grași polinesaturați omega 3 și carotenoizi în gălbenușul de ou, față de cel convențional, valorificând resurse vegetale cu calități nutriționale deosebite, rezultate din industria produselor alimentare.

Invenția revendicată poate fi obținută la scară industrială fiind adresată producătorilor de furaje în vederea diversificării producției în condițiile asigurării siguranței sănătății pasărilor, a calității și siguranței alimentelor, și implicit îmbunătățirea calității vieții. în plus, invenția revendicată poate contribui la valorificarea superioară a subproduselor din industria alimentară.

Prezentăm în continuare o analiză a posibilităților de creștere a conținutului de acizi grași și carotenoizi din nutrețurile combinate destinate găinilor ouătoare, prin utilizare de diferite surse furajere naturale sau sintetice.

RO 133385 Β1

Inul (Linum usitatissimum L.) este o plantă oleaginoasă în care raportul dintre acizii 1 grași polinesaturati Ω.6/Ω.3 este subunitar (0,436%) ceea ce face ca inul în toate formele sale (semințe, ulei, șrot) să constituie o sursă vegetală viabilă pentru îmbogățirea nutrețurilor 3 combinate în acizi grași polinesaturați (Caston and Leeson, 1990; Ferrier și colab.,1995;

Criste și colab., 2009). Semințele de in se caracterizează printr-un conținut de acid linolenic 5 (18:3ω3) cuprins între 44,6-51,87 g/100 grăsime iar șrotul de in conține 49,13% acid linolenic. Folosirea în hrană a inului, sub diferite forme, a determinat creșterea nivelului de 7 acizi PUFA ω 3 în alimentele de origine animală (Scheideler și colab., 1994; Maddock et al., 2003). Acest lucru a condus la reînnoirea interesului pentru includerea inului în hrana pentru 9 animale. Din păcate furajele și alimentele îmbogățite în acizi PUFA sunt expuse deteriorării rapide a calităților nutriționale și organoleptice datorită oxidării dublelor legături de carbon, 11 specifice structurii moleculare a acizilor grași polinesaturați. Produșii de oxidare lipidică au efecte biologice nocive (Schroepfer, 2002) și de aceea, este importantă nu doar 13 îmbunătățirea valorii nutriționale a furajelor ci și minimizarea oxidării (râncezirii) lipidice pentru a oferi alimente sănătoase, plăcute la miros și gust. Antioxidanții sunt capabili de a 15 încetini/bloca procesele oxidative. Cel mai important antioxidant natural este considerat atocoferolul. în industria furajelor, vitamina E este folosită, pe scară industrială și la prețuri 17 ridicate, ca sursă antioxidantă. S-au studiat și unele produse naturale și subproduse, provenind fie din procesarea fructelor sau a altor surse vegetale care pot fi bogate în fenoli 19 și/sau caroteni.

Pe plan internațional (Leeson și Caston, 2004; Surai și colab., 2000; Leeson și 21 Summers, 2005; Hammershuaj și colab., 2010), s-au intesificat studiile privind folosirea unor surse vegetale bogate în carotenoizi (boabele de porumb, spanac, morcov, siloz de porumb, 23 frunze de napi, busuioc, cimbru, făina de floare de gălbenele, paprika, tomate) adăugate în hrana găinilor ouatoare cu efect asupra creșterii parametrilor de calitate ai oului. Culoarea 25 gălbenușului de ou este un criteriu de selecție important pentru consumatori, care preferă, în general, gălbenușul galben. Această caracteristică este determinată de conținutul și 27 profilul carotenoidelor din gălbenușul de ou, care la rândul lor reflectă profilul carotenoid al hranei. Eficiența pigmentării depinde culoarea pigmentului, de digestibilitatea, transferul, 29 metabolismul și depunerea carotenoidelor în gălbenușul de ou (Bourre, 2005).

Pentru a răspunde nevoilor pieței, industria producătoare de nutrețuri combinate 31 recurge frecvent la utilizarea coloranților sintetici în fabricarea nutrețurilor destinate hrănirii găinilor ouatoare (Guo și colab.; 2001). Cu toate acestea, interesul pentru alternativele 33 naturale a crescut (Surai, 2001; Lokaewmanee și colab., 2011; Akdemir și colab., 2012 ).

în ultimii ani, s-au efectuat mai multe studii de cercetare pentru a investiga efectele 35 utilizării diferitelor produse vegetale bogate în carotenoide asupra culorii gălbenușului de ou și asupra depunerii carotenoidelor în gălbenuș (Mateos și colab., 2005; Galobart și colab., 37 2005). Karadas și colab. (2006) a constatat o creștere a concentrațiilor de luteină, zeaxantină, licopen și beta-caroten în gălbenușul ouălor de prepelițe, utilizând un concentrat 39 de făină de lucernă, pudră de tomate și extract de gălbenele, în timp ce Hasin și colab. (2006) a constatat că prin adăugarea de galbenele în hrana găinilor, culoarea gălbenușului 41 a fost îmbunătățită semnificativ în comparație cu lotul de controlul. Tomatele constituie principala sursă de licopen alimentară, unul dintre cele mai eficiente substanțe de curățare 43 a radicalilor liberi (Beynen, 2004). Pe lângă licopen, tomatele conțin și alte carotenoide, cum ar fi beta-caroten, fitoenă, fitofluenă și luteină. Metodele convenționale de prelucrare a 45 tomatelor generează cantități mari de deșeuri constând în principal din piele și semințe și

RO 133385 Β1 reprezintă o problemă majoră pentru industria alimentară. Cu toate acestea, subprodusele de tomate reprezintă o sursa bogată de nutrienți și compuși biologic activi: carotenoide, proteine, polifenoli, minerale și uleiuri.

Materiile prime furajere considerate pentru elaborarea unei rețete furajere pentru găini ouătoare sunt: porumb, grâu, șrot de soia, șrot de floarea soarelui, fosfat monocalcic, carbonat de calciu, sare, metionina, lizina, colina și premix vitamino-mineral.

Rețeta furajeră îmbogățită în acizi grași polinesaturați omega 3 și carotenoide pentru găini ouătoare, propusă pentru brevetare, a fost elaborată ținând cont de cerințele nutriționale (NRC, 1994) și de recomandările producătorului hibridului Lohmann Brown pe care s-a organizat testarea experimentală. Rețeta propusă pentru brevetare conține:

- semințe de in: o materie primă furajeră de origine vegetală și care este deosebit de bogată în acizi grași polinesaturați omega 3;

- deșeuri din roșii: sursa de carotenoizi (luteina, zeaxantina, beta-caroten și licopen) și care posedă proprietăți antioxidante, cu rol potențial în prevenirea bolilor cronice.

Rețeta furajeră conform invenției, destinată obținerii de ouă cu conținut ridicat de acizi grași polinesaturați omega 3 și carotenoizi are în structură din 100 de procente: 5% semințe de in ca sursă de acizi grași polinesaturați omega 3 și 7,5% deșeuri din roșii ca sursă naturală de carotenoizi.

Folosirea rețetei furajere, conform invenției revendicate într-un experiment desfășurat pe găini ouătoare

Experimentul s-a efectuat timp de 6 săptămâni pe 48 găini ouătoare din rasa Tetra SL, în vârstă de 53 săptămâni. La demararea experimentului s-a întocmit un protocol experimental care a fost aprobat de către Comisia de etică din IBNA Balotești înființată prin decizia nr. 52/30.07.2014 și care funcționează pe lângă Consiliul de Administrație și Consiliul Științific al IBNA.

Pasările au fost cântărite individual, la începutul experimentului, fiind lotizate în funcție de greutate, în 2 loturi (24 găini/lot). După lotizare, pasările au fost cazate căte 4 păsări/cușcă, într-o baterie modernă, îmbunătățită pentru desfășurarea experimentelor de digestibilitate și structurată pe 3 niveluri care a permis înregistrarea zilnică a ingestei și a resturilor de hrană. Bateria a fost amplasată într-o hală a cărei temperatură ambiantă s-a realizat conform optimului de confort termic precizat în ghidul de creștere al hibridului Tetra SL (temperatura medie/perioada de 21,47 ± 1,91°C; umiditate 42,23 ± 14,07%; ventilația/ cap/animal 1,38 ± 0,24%). Pe toată perioada experimentală s-a asigurat iluminatul incandescent care s-a derulat după o schemă cu 16 h lumină, între orele 04:30 și 20:30, realizat conform programului de lumină corespunzătoare vârstei și categorii de pasări. Hrana și apa au fost administrate ad libitum.

Au fost analizate fizico-chimic două materii prime în vederea utilizării lor în structura recepturii de nutreț combinat a lotului experimental (tabelul 1-2).

Date privind valoarea nutrițională a semințelor de in

Tabelul 1

Specificație	Semințe de in
Compoziție chimică primară*
Substanță uscată (SU), %	94,74
Proteină brută (PB), %	18,87
Grăsimea brută (GB), %	27,15

RO 133385 Β1

Tabelul 1 (continuare) 1

Specificație	Semințe de in
Compoziție chimică primară*
Celuloză brută (CelB), %	24,57
Cenușă (Cen), %	3,78
Date privind profilul acizilor grași polinesaturați (PUFA)
Acid Linoleic (Ω:6), g/100 g total acizi grași	0,23
Acidul Linolenic (Ω:3), g/100 g total acizi grași	53,49
Total PUFA, g/100 g total acizi grași, din care:	70,34
- PUFA Ω:6, g/100 g total acizi grași	15,98
- PUFA Ω:3, g/100 g total acizi grași	54,39
- PUFA Ω:6/Ω:3	0,29

Unde: * valori exprimate la 100 g substanță uscată 13

Date privind valoarea nutrițională a deșeurilor din roșii

Tabelul 2

Specificație	Deșeuri din roșii
Compoziție chimică primară *
Substanță uscată (SU), %	95,19
Proteină brută (PB), %	13,58
Grăsimea brută (GB), %	3,53
Celuloza brută (CelB), %	43,60
Cenușa (Cen), %	3,59
Date privind profilul carotenoidic al deșeurilor de tomate
Astaxanthin, mg/kg	0,076
Lutein, mg/kg	3,57
Zeaxanthin, mg/kg	0,78
Cantaxanthin, mg/kg	0,27
Trans-apo-carotenal, mg/kg	0,20
Licopen, mg/kg	105,38
Beta-caroten, mg/kg	9,50
Total carotenoids, mg/kg	119,77

Unde: * valori exprimate la 100 g substanță uscată;

Cele două materii prime (semințele de in și deseurile din roșii) au valori nutriționale diferite în ceea ce privește compoziția chimică primară, conținutul în acizi grași polinesaturați și conținutul în carotenoizi (tabelele 1-2).

Semințele de in (tabelul 1) se caracterizează printr-un conținut ridicat de acid a linolenic (53,49 g/100 g total acizi grași), ceea ce face ca raportul dintre acizii grași polinesaturați ω6/ω3 să fie subunitar (0,29%). Astfel, semințele de in constituie o sursă vegetală viabilă pentru îmbogățirea nutrețurilor combinate în acizi grași polinesaturați ω:3.

RO 133385 Β1

Deseurile din roșii (tabelul 2) se caracterizează printr-un conținut mare de licopen (105,38 mg/kg) și β-caroten (9,50 mg/kg), reprezentând o sursă bogată de carotenoizi.

Suplimentarea furajelor cu acest produs secundar reprezintă o strategie nutrițională pentru îmbunătățirea culorii gălbenușului prin transferarea carotenoidelor din furaj în ou.

Rețeta folosită în cazul lotului M a avut o structură convențională, folosită în mod uzual de către producătorii de furaje, compusă din: porumb, grâu, șrot de soia, șrot de floarea soarelui și ulei vegetal. Rețeta propusă pentru brevetare (E) s-a diferențiat de rețeta M prin includerea semințelor de in (sursa de acizi grași polinesaturați Ω:3) și a deșeurilor din roșii (bogate în carotenoizi) în structura de bază a nutrețurilor combinate. Structura rețetelor furajere (tabelul 3) a fost elaborată pe baza determinărilor de compoziție chimică a materiilor prime furajere, ținând cont de recomandările din ghidul de creștere al hibridului Tetra SL.

Rețetele furajere testate

Tabelul 3

Specificație	Rețeta M	Rețeta E
Porumb, %	32,42	24,86
Grâu, %	25	25
Șrot soia, %	22,2	21,85
Șrot floarea soarelui, %	6	-
Ulei vegetal, %	2,81	3,92
Semințe de in, %	-	5
Coji și semințe de roșii, %	-	7,5
Lizina, %	-	0,06
Metionina, %	0,12	0,22
Carbonat de calciu, %	8,85	8,88
Fosfat monocalcic, %	1,2	1,3
Sare, %	0,35	0,36
Colina, %	0,05	0,05
Premix, %	1	1
Total	100	100
*1 kg premix conține: 1350000 Ul/kg vitamina A; 300000 Ul/kg vitamina D3; 2700 Ul/kg vitamina E; 200 mg/kg vitamina K; 200 mg/kg vitamina Bl; 480 mg/kg vitamina B2; 1485 mg/kg acid pantotenic; 2700 mg/kg acid nicotinic; 300 mg/kg vitamina B6; 4 mg/kg vitamina B7; 100 mg/kg vitamina B9; 1,8 mg/kg vitamina B12; 2500 mg/kg vitamina C; 7190 mg/kg mangan; 6000 mg/kg fier; 600 mg/kg cupru; 6000 mg/kg zinc; 50 mg/kg cobalt; 114 mg/kg iod; 18 mg/kg seleniu;

După fabricarea nutrețurilor combinate, acestea au fost analizate pentru a evalua calitatea nutrițională a acestora (tabelul 4). Analiza chimică brută a nutrețurilor combinate a arătat ca acestea sunt echilibrate energetic și proteic, asigurând necesarul de nutrienți pentru găinile ouătoare pe care s-a realizat experimentul. Conținutul de grăsime a fost semnificativ mai mare la lotul experimental datorită utilizării semințelor de in (5%) caracterizate printr-un conținut mare de grăsime (27,15 g/100 g SU). în stabilirea concentrației în nutrienți (substanță uscată, proteină, grăsime, celuloză, cenușă) s-au utilizat metode standardizate conform Regulamentului (CE) nr. 152/2009.

RO 133385 Β1

Compoziția chimică primară a nutrețurilor combinate 1

Tabelul 4

Specificație	M	E
Compoziția chimică primară a nutrețurilor combinate
Substanță uscată (SU), %	89,19 ±0,49	90,4 ±0,23
Energia Metabolizabilă (EM), kcal/kg	2700,00	2700,00
Proteină brută (PB), %	18,085 ±0,455	17,995 ±0,365
Grăsime brută (GB), %	4,375 ± 0,085^b	7,04 ± 0,36^a
Celuloză brută (CelB), %	5,79 ± 0,27^b	7,975 ±0,015^a
Cenușă (Cen), %	13,335 ±0,125	12,125 ±0,855

Unde: a, b = diferențe semnificative (P < 0,05) față de Μ, E.

în urma determinării profilului acizilor grași din grăsimea nutrețurilor combinate (tabelul 5), s-a constatat că cea mai mare concentrație (11,44%) de acid a-linolenic 15 (C18:3n3) s-a determinat în nutrețul lotului experimental E (5% șrot de in + 7,5% deșeuri din roșii). Această concentrație a fost de aproximativ 8,2 ori mai mare decât concentrația de acid 17 α-linolenic din nutrețul lotului martor (1,40%). Acizii grași s-au determinat prin metoda gazcromatografică, al cărei principiu constă în transformarea acizilor grași, din proba supusă 19 analizei, în esteri metilici, urmată de separarea componenților pe coloană cromatografică și identificarea lor prin compararea cu cromatogramele etalon. Metoda este conformă cu 21 stadardul SR CEN ISO/TS 17764-2: 2008.

Profilul acizilor grași poli nesaturați (PUPA) din grăsimea nutrețurilor combinate

Tabelul 5

Specificație	M	E
Acid Linoleic (Ω:6), g/100 g total acizi grași	53,88	49,36
Acidul Linolenic (Ω:3), g/100 g total acizi grași	1,40	11,44
Total PUFA, g /100 g total acizi grași, din care:	55,28	61,09
- PUFA Ω:6, g/100 g total acizi grași	53,88	49,64
- PUFA Ω:3, g/100 g total acizi grași	1,40	11,44
- ΡυΡΑΩ:6/Ω:3	38,39	4,34

în urma determinărilor de carotenoizi (tabelul 6) s-a observat că la nutrețul martor conținutul total de carotenoizi din furaj a fost relativ scăzut (2,156 mg/kg), comparativ cu nutrețul combinat propus pentru brevetare (25,620 mg/kg) care a inclus deșeuri din roșii și semințe de in. Componenta dominantă a profilului carotenoid din nutrețul experimental a fost licopenul (19,692 mg/kg) urmat de β-caroten (3,332 mg/kg). în nutrețul lotului M, luteina a fost carotenoidul major urmat de alte carotenoide, cum ar fi zeaxantină (0,648 mg/kg) și β-caroten (0,27 mg/kg).

RO 133385 Β1

Astfel, prin includerea deșeurilor din roșii (7,5%) și semințe de in (5%) în nutrețul experimental, conținutul total de carotenoizi din rețeta furajeră propusă pentru brevetare a crescut de 11,88 de ori mai mult față de nutrețul M (tabelul 6). Profilul carotenoidic s-a determinat prin metoda cromatografiei lichide de înaltă performanță (HPLC) cu detecție diode array (DAD).

Profilul carotenoidic determinat în nutrețurile combinate

Tabelul 6

Specificație	M	E
Astaxanthin, mg/kg	nd	0,028 ±0,002
Lutein, mg/kg	0,800 ± 0,043 ^b	1,468 ± 0,066 ^a
Zeaxanthin, mg/kg	0,648 ± 0,036 ^b	0,836 ± 0,038 ^a
Cantaxanthin, mg/kg	0,092 ± 0,005 ^b	0,156 ± 0,010 ^a
Trans-apo-carotenal, mg/kg	0,104 ±0,007	0,108 ±0,005
Licopen, mg/kg	0,240 ±0,015 ^b	19,692 ±0,811 ^a
Beta-caroten, mg/kg	0,272 ±0,017 ^b	3,332 ± 0,156 ^a
Conținutul total de carotenoizi, mg/kg	2,156	25,620

Unde: a, b = diferențe semnificative (P < 0,05) față de Μ, E; nd = nedeterminat întrucât nutrețurile combinate au prezentat un conținut ridicat de grăsime, a fost necesară determinarea indicilor de degradare ai grăsimii (tabelul 7). Rezultatele obținute pentru indicii de degradare a grăsimii s-au încadrat în limitele maxime admise pentru nutrețuri combinate (STAS 12266-84), în cazul ambelor perioade de păstrare, 14 zile, respectiv 28 de zile (tabelul 7).

Indicii de degradare ai grăsimii din nutrețul combinat

Tabelul 7

Specificație	Inițial	14 zile	28 zile	Limite admise STAS 12266-84
Indice peroxid (mITiosulfat 0,01 Ng/gr)
Nutreț Martor	0,52 ±0,014	0,655 ±0,078	0,865 ± 0,049	12
Nutreț Experimental	0,51 ±0,00	0,65 ±0,071	0,855 ±0,021
Aciditatea grăsimii (mg KOH)
Nutreț Martor	13,64 ±2,135	15,68 ±2,164	17,92 ±2,044	50
Nutreț Experimental	11,925 ± 1,676	14,715 ±3,543	17,62 ±4,151
Reacția Kreiss
Nutreț Martor	negativ	negativ	negativ	negativ
Nutreț Experimental	negativ	negativ	negativ

RO 133385 Β1 în perioada experimentală au fost monitorizați parametrii productivi, rezultatele fiind 1 prezentate în tabelul 8. Au fost înregistrate diferențe semnificative în ceea ce privește consumul mediu zilnic de furaj și intensitatea la ouat. Acești doi parametri au fost 3 semnificativ (P < 0,05) mai mari la lotul M comparativ cu lotul E. Scăderea consumului mediu zilnic de furaj cu 2,52 g/pasăre/zi a influențat intensitatea la ouat dar nu și greutatea ouălor. 5 Greutatea medie a ouălor nu a diferit semnificativ între loturi, însă, la lotul E s-a remarcat o creștere a ponderii ouălor din grupa extra large comparativ cu lotul control 7 (tabelul 8).

Parametrii productivi obținuți

Tabelul 8 11

Specificație	M	E
CMZ (gNC/cap/zi)	126,152 ±5,286 ^b	123,636 ± 3,4 ^a
CS (kg NC/kg ou)	2,157 ±0,128	2,212 ±0,185
Intensitatea ouat (%)	94,166 ± 5,32 ^b	90,208 ± 6,367 ^a
Greutate medie ou (g)	64,041 ±0,517	63,968 ± 0,501
Extra large (> 73 g), %	80	415
Large (63-73 g), %	5848	4893
Mediu (53-63 g), %	4061	4597
Mici (43-53 g), %	11	95

Unde: a, b = diferențe semnificative (P < 0,05) față de Μ, E. 21

Pentru a evalua calitățile fizico-chimice și nutriționale ale ouălor (tabelul 9), înainte 23 de demararea experimentului și în săptămânile 2; 4 respectiv 6 s-au recoltat randomizat câte 18 ouă/lot din care s-au determinat parametrii de calitate ai ouălor: greutatea oului și a 25 componentelor sale (albuș, gălbenuș, coajă), intensitatea culorii, prospețimea oului și unitatea Haugh (analizor Egg Analyzer TM); grosimea cojii (Egg Shell Thicknes Gauge) și 27 rezistența la spargere a cojii de ou (Egg Force Reader).

Parametrii fizici ai oului (tabelul 9) nu au înregistrat variații semnificative cu excepția 29 culorii gălbenușului. S-a observat o intensificare a culorii gălbenușului, cu 60,5% mai mult la lotul experimental față de lotul martor, sub influența adaosului de deșeuri din roșii (7,5%) 31 și a semințelor de in (5%) în nutrețul combinat administrat lotului E.

Parametrii fizici de calitate ou (valori medii/experiment)

Tabelul 9 35

Specificație	M	E
Greutate ou, din care:	64,56 ±0,42	64,49 ± 0,47
- albuș, (g)	38,79 ±0,38	39,16 ±0,44
- gălbenuș, (g)	16,65 ±0,18	16,49 ±0,12
- coajă, (g)	9,12 ± 0,10	8,98 ±0,10

RO 133385 Β1

Tabelul 9 (continuare)

Specificație	M	E
masă ou, (g)	55,44 ±0,41	55,51 ±0,42
pH albuș	7,72 ± 0,03	7,76 ± 0,04
pH gălbenuș	5,83 ± 0,06	5,81 ±0,02
Culoare gălbenuș	3,65±0,14^b	5,86 ± 0,29^a
Grosimea cojii, (mm)	0,34 ±0,003	0,34 ±0,004
Forța de spargere a cojii, (kgF)	3,79 ±0,10	3,72 ± 0,09
HU	77,17 ±1,22	76,48 ± 0,88
Grad de prospețime: AA A B TOTAL	80,56 13,89 5,56 100	79,17 16,67 4,17 100

Unde: a, b = diferențe semnificative (P < 0,05) față de Μ, E.

După efectuarea măsurătorilor fizice, din ouăle recoltate s-au constituit câte 6 probe de gălbenuș/lot din care s-a determinat profilul de acizi grași (tabelul 10) și nivelul de carotenoizi din gălbenușul de ou (tabelul 11).

Profilul de acizi grași din gălbenușul de ou, probe recoltate după 6 săptămâni experimentale (valori medii/lot)

Tabelul 10

Specificație	Loturi
M	E
g/100 g tota	I acizi grași
Miristic	C14:0	0,247 ±0,021^b	0,203 ± 0,027^a
Miristioleic	C14:1	0,035 ± 0,005^b	0,023 ± 0,005^a
Pentadecanoic	C15:0	0,058 ± 0,008^b	0,068 ± 0,008^a
Pentadecenoic	C15:1	0,127 ±0,027	0,107 ±0,058
Palmitic	C16:0	23,798 ±0,416^b	22,018 ± 0,509^a
Palmitoleic	C16:1	2,347 ±0,1^b	1,987 ± 0,196^a
Heptadecanoic	C17:0	0,12±0,017	0,135 ±0,041
Heptadecenoic	C17:1	0 087 ± 0,02	0,097 ±0,029
Stearic	C1 8:0	11,572 ±0,432	12,207 ±1,149
Oleic	C18:1	32,512 ±0,81	30,977 ±1,541
Linoleic	C18:2	20,393 ± 0,431^b	22,827 ± 0,649^a
Linolenic y	C18:3n6	0,108 ± 0,008^b	0,088 ±0,012^a

RO 133385 Β1

Tabelul 10 (continuare)

Specificație	Loturi
M	E
g/100 g total acizi grași
Eicosadienoic	C20 (2n6)	0,25 ±0,066	0,208 ± 0,04
Eicosatrienoic	C20 (3n6)	0,288 ±0,039	0,248 ± 0,035
Erucic	C22 (1 n9)	0,102 ±0,019	0,078 ±0,018
Eicosatrienoic	C20 (3n3)	0,242 ± 0,04	0,25 ±0,04
Arachidonic	C20 (4n6)	0,141 ±0,111	0,145 ± 0,115
Nervonic	C24 (1 n9)	0,352 ± 0,028^b	0,222 ± 0,057^a
Docosatetraenoic	C22 (4n6)	1,418 ± 0,082^b	0,27 ± 0,27^a
Docosapentaenoic	C22 (5n3)	0,1 ±0,049	0,168 ±0,043
Docosahexaenoic	C22 (6n3)	0,907 ± 0,052^b	2,7 ± 0,689^a
Clasele de acizi grași din grăsimea ouălor
SFA	35,792 ±0,558	34,63 ± 1,486
MUFA	35,564 ± 0,873^b	33,492 ± 1,67^a
PUF A, din care:	28,644 ± 0,625^b	31,879 ± 0,565^a
Ω3	1,485 ± 0,093^b	4,97 ±0,197^a
Ω6	27,159 ±0,552	26,992 ± 0,452
Ω6/Ω3	18,329 ± 0,868^b	5,436 ± 0,176^a

Unde: a, b = diferente semnificative (P < 0,05) față de Μ, E.

Analizând profilul acizilor grași din gălbenușul ouălor recoltate după 6 săptămâni de experiment (tabelul 10) se poate menționa că au apărut diferențe semnificative (P < 0,05) 25 atât în ceea ce privește conținutul de acizi grași mononesaturați (MUFA) cât și concentrația acizilor grași polinesaturați (PUFA). Dintre acizii grași polinesaturați omega 3, valorile cele 27 mai mari s-au înregistrat la acidul linolenic (1,437 g/100 g total acizi grași) în gălbenușul ouălor recoltale de la lotul E comparativ cu lotul M (0,235 g/100 g total acizi grași). Diferențe 29 statistic semnificative (P < 0,05) au fost înregistrate și în ceea ce privește concentrația de acid docosahexaenoic care a înregistrat o creștere de 2,97 de ori mai mare la lotul E 31 (2,7 g/100 g total acizi grași) față de lotul M (0,907 g/100 g total acizi grași). Referitor la clasele de acizi determinați în grăsimea gălbenușului de ou, pentru lotul E s-a înregistrat o 33 creștere a acizilor grați polinesaturați omega 3 cu 234,68% față de lotul M, iar raportul omega 6/omega 3 a scăzut semnificativ (5,436) față de lotul M (18,329). 35

Din punct de vedere al conținutului de carotenoizi determinați în gălbenușul de ou recoltat la finalul experimentului (tabelul 11), administrarea nutrețului combinat îmbogățit în 37 carotenoizi prin includerea semințelor de in (5%) și a deșeurilor din tomate (7,5%) a determinat o creștere semnificativă (P < 0,05) a conținutului de carotenoizi din gălbenuș 39 (tabelul 8). După 6 săptămâni experimentale, concentrația de luteină a crescut cu 60% la lotul E față de concentrația deteminată la lotul M. în egală măsură și concentrația de zeaxan- 41 tină a crescut cu 16,2% la lotul E comparativ cu lotul M, în timp ce licopenul (carotenoidul principal în produsele secundare din roșii uscate) a fost determinat numai în gălbenușul 43 ouălor provenite de la lotul E.

RO 133385 Β1

Concentrației de carotenoizi din probele de gălbenuș proaspăt, probe recoltate după 6 săptămâni experimentale (valori medii/lot)

Tabelul 11

Specificație	Loturi
M	E
pg/g
Astaxanthina	0,955 ±0,018	0,964 ±0,010
Luteina	2,135 ±0,197^b	3,415±0,076^a
Zeahanthina	2,917 ± 0,302^b	3,386 ± 0,384^a
Cantaxanthina	0,198 ±0,019^b	0,365 ± 0,067^a
T rans-P-apo-8'-carotenal	0,326 ± 0,037^b	0,440 ±0,051^a
Lycopen	nd	1,634 ±0,066
Beta-caroten	nd	0,055 ±0,003

*unde a, b reprezintă diferente semnificative (P < 0,05) față de M și E; nd = nedeterminat

Claims

RO 133385 Β1 Revendicări 1

1. Rețetă furajeră pentru obținerea de ouă cu conținut ridicat de acizi grași poline- 3 saturati omega 3 și carotenoizi, caracterizată prin aceea că, are în structură din 100 de procente: 5% semințe de in ca sursă de acizi grași polinesaturați omega 3 și 7,5% deșeuri 5 din roșii ca sursă naturală de carotenoizi.

2. Rețeta furajeră conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că, are: 90,4% 7 substanță uscată; 17,99% proteină brută; 7,04% grăsime brută; 7,97% celuloză; 2700 kcal/kg energie metabolizabilă; 11,44 g acid linolenic- omega 3/100 g total acizi grași; 4,34 valoarea 9 raportului acizi grași polinesaturați omega 6/omega 3; 1,468 mg/kg luteina; 0,836 mg/kg zeaxantină; 19,69 mg/kg licopen; 25,62 mg/kg total carotenoizi. 11

Editare și tehnoredactare computerizată - OSIM Tipărit la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci sub comanda nr. 385/2022