RO115657B1 - Structură metalică, uşoară, de ferme şi cadre - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la o structură metalică, de ferme şi cadre, bazată pe utilizarea unor elemente metalice uşoare, porneşte de la o grindă (2) confecţionată dintr-o singură foaie din tablă de oţel laminată sau dintr-o foaie de tablă din alte metale, îndoită la rece, în lung, după patru linii drepte, pentru a obţine astfel un element de secţiune triunghiulară cu două aripi alăturate (4, 6) ce pornesc din vârful triunghiului (10). Capetele grinzilor (2) pot fi modificate astfel încât să constituie elementele unei îmbinări prin care se asamblează două grinzi (2) sau o grindă (2) cu un alt element de construcţie. Pentru asamblarea unei grinzi (2) cu o altă grindă (2) sau cu un alt element de construcţie, se utilizează elemente de asamblare (20) confecţionate din bandă de oţel sau de alte metale, îndoită pentru a corespunde formei suprafeţei exterioare a unei grinzi (2) sau a altui element de construcţie. Pentru fixarea elementelor de asamblare de o grindă (2) sau alt element de construcţ i e, se folosesc organe de asamblare corespunzătoare.

Description

RO 115657 B

Invenția se referă la o structură metalică ușoară de ferme și cadre, utilizată în domeniul de construcții și constituie, în parte, o dezvoltare a cererii de brevet de invenție, înregistrată pe data de 25 iunie 1993, sub nr. 08/082989, în SUA, aflată în curs de examinare și care, la rândul său, constituie, în parte, o dezvoltare a altei cereri de brevet de invenție, înregistrată pe data de 31 martie 1993, sub nr.08/040494, tot în SUA, aflată de asemenea în curs de examinare.

în ultimii ani, prețul lemnului de construcție a cunoscut o creștere spectaculoasă, ca urmare a restricțiilor impuse tăierii copacilor, din considerente de protecție a mediului înconjurător. în numai câțiva ani, prețul lemnului de construcție s-a dublat și chiar a depășit această limită. Aceste creșteri de prețuri au avut influențe majore asupra costului clăridirilor de locuit noi, astfel încât execuția și vânzarea acestora la prețuri accesibile a devenit tot mai dificilă. La rândul său, acest fenomen a condus la o diminuare a șantierelor noi de locuit și deci, la o creștere a ratei șomajului în industria construcțiilor.

Deosebit de creșterea costurilor de execuție, datorită prețului ridicat al lemnului de construcție, mai intervin și alte considerente care pledează în favoarea găsirii unor alternative viabile de înlocuire a lemnului la diverse componente de bază, ale structurilor de rezistență, utilizate la realizarea unor construcții noi. Aceste considerente sunt legate de rezistența scăzută a lemnului expus atacului insectelor și putrezirii precum și de greutatea proprie a lemnului de construcție.

După cum se știe, fermele prefabricate de acoperiș și planșeu precum și segmentele de cadre constituie elemente curent folosite în sectorul clădirilor de locuit și al construcțiilor ușoare, destinate comerțului. De cele mai multe ori, fermele sunt executate din dulapi având dimensiunile de 5x10 cm (2x4 țoii] și solidarizați cu ajutorul unor gusee din oțel, în vreme ce segmentele componente ale cadrelor sunt, adesea, îmbinate prin cuie. Fermele prefabricate, de acoperiș, sunt ridicate la cotă și fixate de partea superioară a cadrelor de rezistență, constituind astfel elementele pe care se aplică apoi materialele de învelitoare. Fermele prefabricate, de planșeu, se fixează de fundația clădirii sau de partea inferioară a cadrelor de rezistență, permițând astfel montarea și prinderea straturilor de placaj și de pardoseală.

Prin utilizarea de elemente prefabricate, în alcătuirea structurilor de rezistență, se obține o scurtare sensibilă a duratei de execuție - un element ce poate avea un rol determinat în anumite zone în care, datorită condițiilor climatice, nu se dispune decât de intervale limitate de timp, în care se poate desfășura activitatea de construcții. în general, scurtarea duratelor de execuție conduce la o diminuare a costurilor. Cu toate acestea, datorită creșterii accentuate a prețului cherestelei, chiar și fermele și cadrele prefabricate au devenit atât de costisitoare, încât a devenit necesar să se caute și alte alternative de rezolvare.

Un tip de grindă metalică, ușoară, a fost dezvoltată de Navon și care face obiectul cererii de brevet de invenție PCT înregistrată sub nr.WO 91/17328 și care se bazează pe cererile de brevet de invenție prezentate în Statele Unite și înregistrate sub nr.D7/518554 din 3 mai 1990 și respectiv nr. 07/674549 din 22 martie 1991. Acest tip de grindă de rezistență este o grindă în I alcătuită din patru elemente: cele două elemente portante (de sus și de jos] au o secțiune în C, iar inima și aripile sunt formate din două elemente din tablă de oțel, sudate la centru și Îndoite către exterior, în așa fel încât să formeze laturile triunghiurilor. Acest tip de grindă este prezentată în

RO 115657 B f ig.1, în secțiune transversală și poartă denumirea PRIOR ART (soluție cunoscută aparținând stadiului actual de dezvoltare a tehnicii în domeniu). Aripile ce formează laturile triunghiurilor sunt apoi sudate de fețele interioare ale elementelor de rezistență, în formă de C, pentru a alcătui astfel o grindă în I. Două asemenea grinzi alăturate pot 5o fi solidarizate cu ajutorul unor gusee drepte sau în unghi, fixate, prin sudare sau înșurubare, de fețele exterioare ale inimii.

Prin comparație cu tipurile uzuale de grinzi metalice, grinda tip Navon reprezintă o îmbunătățire în sensul că greutatea proprie se reduce cu peste 50%, iar punerea sa în operă, în cadrul unei structuri de rezistență,este relativ simplă; totuși confecționarea 55 sa ridică anumite probleme. Fiecare grindă în parte este alcătuită din patru elemente care trebuie îndoite și apoi sudate, pe întreaga lungime a grinzii, astfel încât procesul de fabricație presupune existența unui număr de mașini specializate; în afară de aceasta, procesul de fabricație prezintă un consum ridicat de timp. Mai trebuie menționat faptul că îmbinarea între două grinzi alăturate poate fi supusă unor eforturi laterale importante, eo guseul fiind doar fixat de fețele exterioare ale inimii, fără a asigura □ rigidizare a îmbinării prin intermediul grinzilor.

Avantajul prezentei invenții rezidă în aceea că oferă o gamă variată de tipuri de grinzi metalice, ușoare, care pot fi utilizate în locul dulapilor de lemn ai unei structuri de rezistență. 65

Un alt avantaj al prezentei invenții constă în aceea că oferă o soluție pentru realizarea de ferme și cadre de acoperiș, de planșeu și de alte tipuri de structuri, la care respectivele grinzi metalice pot fi ușor asamblate într-o mare diversitate de configurații și unghiuri.

în fine, un alt avantaj al prezentei invenții constă în aceea că oferă un sistem io universal de grinzi metalice ușoare, ca o alternativă înlocuitoare a construcțiilor de lemn precum și a celor metalice tradiționale.

Dacă ne referim la un exemplu tipic, constatăm că fabricarea fermelor de acoperiș și de planșeu precum și a altor tipuri de ferme și cadre începe cu confecționarea unei grinzi realizate dintr-o foaie de tablă laminată, prin îndoire la rece a 75 acesteia, de-a lungul unor muchii longitudinale; prin aceste patru linii de cutare, se obține o secțiune triunghiulară cu două aripi alăturate, ce pornesc din vârful triunghiului. Cele doua aripi nu sunt solidarizate prin mijloace specifice de îmbinare, ci rămân separate una de cealaltă, până în momentul în care respectiva grindă se asamblează cu o altă grindă sau alt tip de element de construcție. în scopul rigidizării grinzilor lungi, se 8o pot practica crestături în aripi pentru a permite astfel plierea segmentelor de aripi. Pentru asamblarea a două grinzi, sub un unghi oarecare, se poate recurge la utilizarea unor elemente de asamblare a căror alcătuire este similară cu cea a grinzilor și care prezintă secțiuni triunghiulare cu cele ale grinzilor; aceste secțiuni triunghiulare pot fi introduse în interiorul secțiunilor triunghiulare ale grinzilor sau le pot îmbrăca pe acestea 85 din urmă - totul depinzând de diminsiunile relative ale acestor secțiuni. în una din variente, elementul de asambaire prezintă un singur triunghi, cu una din aripi prelungită, pentru a forma un guseu care se introduce între cele două aripi ale uneia din grinzile ce urmează a fi asamblate, după care este fixat în poziție, cu șuruburi, buloane sau orice alte mijloace de îmbinare. Porțiunea triunghiulară a piesei de îmbinare se introduce în 90 capătul celeilalte grinzi sau îl îmbracă la exterior - totul în funcție de făptui că dimensiunile triunghiului de pe piesa de îmbinare sunt mai mici sau mai mari decât cele ale triunghiului

RO 115657 B de pe grindă. într-o altă variantă, elementul de asamblare prezintă o secțiune triunghiulară, pe două sau mai multe laturi, pentru a creea astfel o unică aripă ce se dezvoltă între aceste triunghiuri. Triunghiurile se introduc în capetele grinzilor ce urmează a fi asamblate sau le îmbracă, după care se trece la operația de fixare. Pentru a asambla, cap la cap, două grinzi, se folosește o piesă telescopică glisată, alcătuită dintrun triunghi ale cărui dimensiuni exterioare sunt cu puțin mai mici decât dimensiunile interioare ale triunghiului de pe grindă; piesa de îmbinare glisantă se introduce la capetele fiecăreia din cele două grinzi ce urmează a fi asamblate, după care se trece la operația de fixare cu ajutorul unor elemente de prindere care traversează atât grinda, cât și piesa de îmbinare glisantă. în mod similar, se poate folosi, ca piesă de îmbinare, un triunghi de dimensiuni cu puțin mai mari și care este făcut să gliseze, îmbrăcând capetele celor două grinzi ce urmează a fi asamblate. Procedeul de asamblare care comportă descompunerea în părți componente, dimensionarea și tăierea, este identic cu cel aplicat în cazul fermelor sau cadrelor standard, din lemn, cu singura deosebire că - în condițiile aplicării prezentei invenții - nu mai este necesară tăierea colțurilor la capetele grinzilor, pentru a asambla fermele metalice concepute conform prevederilor prezentei invenții. Operația de tăiere a colțurilor, la capetele grinzilor, este eliminată prin introducerea unor piese de îmbinare la care unghiurile au fost prevăzute încă la confecționare. Grinzile și piesele de legătură pot căpăta configurații care să permită utilizarea lor ca ghermele de fixare a ramelor, buiandrugi de uși și ferestre sau ferme pentru construcții de locuit, transportabile.

Prin introducerea unor modificări ale grinzii de bază, se poate ajunge la conceperea unei game diversificate de piese de îmbinare, pentru asamblarea simultană a mai multor grinzi, la imaginarea unor sisteme de prindere a grinzilor de dulapii din lemn sau la realizarea unor dispozitive de suspendare a unor grinzi, dulapi sau plăci din diverse materiale prin fixarea acestora de o structură de rezistență alcătuită din componente metalice, ușoare.

Alegerea tablei de oțel, din care se execută grinzile și piesele de îmbinare, se poate face în concordanță cu criteriile de greutate specifice pentru o anume structură concretă: de cele mai multe ori, în aplicații curente, se folosesc între 24 și 8 grosimi. De asemenea, în funcție de destinația structurii, se pot folosi și alte materiale: diverse tipuri de metale (de exemplu, aluminiu sau titan] sau unele materiale plastice de înaltă rezistență. De baza triunghiului, a cărui lățime este comparabilă cu cea a unui dulap de 5x10 cm (2x4 țoii], se pot fixa, cu ajutorul cuielor sau șuruburilor, plăci de fibră sau placaj. între aripile unei grinzi, se pot introduce diverse materiale: lemn, plastic sau altele pentru a permite astfel fixarea altor materiale de construcție. în aripile grinzii și în corpul pieselor de îmbinare, se pot practica găuri, așa fel încât operația de asamblare să se reducă la simpla introducere a elementelor de îmbinare, în respectivele găuri executate anterior.

Pentru o mai bună aprofundare a prezentei invenții, se prezintă, în cele ce urmează, o descriere detaliată a unei variante preferate de realizare a invenției, aceasta va trebui urmărită simultan cu consultarea desenelor anexate, fig. 1+ 25, în care componentele sunt totdeauna prevăzute cu simbolurile de referință identice:

- fig. 1, vedere frontală a unei grinzi metalice, ușoare, într-o soluție aparținând stadiului cunoscut de dezvoltare a tehnicii;

RO 115657 B

- fig.2, vedere frontală a unei grinzi metalice, ușoare, potrivit prevederilor prezentei invenții;

- fig.3, vedere în perspectivă a unei variante de element de asamblare; 140

- fig.4, vedere laterală a elementului de asamblare din fig.3 și care asigură asamblarea a două grinzi;

- fig.5, vedere în perspectivă a unei a doua variante de element de asamblare;

- fig.6, vedere laterală a elementului de asamblare din fig.5 și care asigură asamblarea a două grinzi; 145

- fig.7, vedere în perspectivă a unui alte element de asamblare, pentru asamblarea a trei grinzi;

- fig.8, vedere în perspectivă, cu decopertare parțială, a unui element de asamblare, pentru asamblare, cap la cap, a două grinzi;

- fig.9, vedere în perspectivă a unui tronson de grindă, în zona de îmbinare cu un 150 dulap de lemn;

- fig. 10, vedere în perspectivă a unei alte variante de îmbinare, cu un dulap de lemn;

- fig. 11, secțiune transversală printr-o piesă ce asamblează două grinzi alăturate;

- fig. 12, secțiune transversală printr-o piesă de asamblare, pentru asamblarea 155 a două grinzi suprapuse, pe verticală;

- fig. 13, vedere în perspectivă a unei grinzi modificate, în vederea asigurării unei rezemări suplimentare;

- fig. 14, secțiune transversală printr-o piesă de asamblare, pentru suspendarea unui element de o grindă; 160

- fig. 15, secțiune transversală printr-o piesă de asamblare, pentru rezemarea unui element de construcție, dispus deasupra unei grinzi;

- fig. 16, vedere în perspectivă a unei piese de îmbinare, pentru asamblarea a două grinzi dispuse în același plan;

- fig. 17, vedere în perspectivă a unei prime variante de îmbinare a două grinzi 165 dispuse perpendicular, una pe cealaltă;

- fig. 18, vedere în perspectivă a unei a doua variante de îmbinare a două grinzi dispuse perpendicular, una pe cealaltă;

- fig. 19, secțiune și vedere de capăt a variantei a două de îmbinare din fig. 18;

- fig.20, vedere schematică a unui segment în formă de cadru alcătuit conform 17o invenției din grinzi;

- fig.21, secțiune transversală 21-21, marcată pe fig.20;

- fig.22, vedere în perspectivă, a unui tronson de grindă prevăzută cu un sistem de rigidizare;

- fig.23, secțiune transversală 23-23, marcată pe fig.22; 175

- fig.24, secțiune transversală, printr-o grindă cu rigidizări;

- fig.25, secțiune transversală, printr-un element de construcție care înlocuiește un dulap de lemn.

Trebuie avut în vedere faptul că termenii: partea de sus, partea de jos sau părțile laterale, care intervin în descrierea alcătuirii structurii metalice ușoare pentru ferme și 18O cadre, ce face obiectul prezentei invenții, sunt folosiți exclusiv ca elemente de referință. Aceste denumiri nu se referă la orientarea elementului și deci, nu pot constitui o limitare a domeniului de aplicare a structurii de rezistență.

RO 115657 B

Așa cum se arată în fig.2, o grindă metalică ușoară 2 care constituie elementul de bază, are o formă triunghiulară și prezintă o pereche de aripi 4 și 6, care pornesc dintr-un vârf 8 al unui triunghi IO. Triunghiul IO se obține dintr-o foaie de tablă de oțel laminată, care se îndoaie la rece de-a lungul a patru linii de cutare, două unghiuri 12 și 14 de la bază și niște umeri 16 și 18, așa fel încât se obțin două aripi 4 și 6 cu muchiile la aceeași cotă. Triunghiul 10 prezintă o simetrie în raport cu o dreaptă care pleacă din vârful 8 și este perpendiculară pe bază. Vârfurile unghiurilor 12 și 14 de la bază sunt ușor rotunjite, pentru a evita o slăbire a metalului în lungul liniilor de cutare. Nu se execută nici un fel de operații de solidarizare, astfel încât aripile 4 și 6 aparținând grinzii 2 să nu fie fixate una de cealaltă. în corpul grinzii, se pot fora găuri și în care se introduc ulterior elementele de asamblare, prin care se asigură asamblarea grinzilor.

Un prim tip de element de asamblare, prin care se realizează asamblarea a două sau mai multe grinzi 2, se confecționează după o tehnologie similară cu cea aplicată în cazul grinzilor. Așa cum se arată în fig. 3 și 5, elementele de asamblare 20 și 30 se obțin prin fasonarea unei foi de tablă de oțel laminată, prin îndoirea la rece, astfel încât să rezulte un triunghi pe cel puțin una din marginile foii de tablă. Referindu-ne la elementul de asamblare 20, se observă că cele două margini 22 și 24 ale elementului de asamblare se îndoaie către interior, astfel încât să ajungă în dreptul vârfului 26 sau 27 al triunghiului, fără însă ca prin aceasta să formeze o a doua aripă ca în cazul grinzilor. Foaia de tablă este astfel debitată încât marginile sale să formeze unghiul dorit, în cazul acestui exemplu ilustrativ, foaia de tablă va căpăta o formă trapezoidală. Se consideră că este preferabil ca dimensiunile laturilor triunghiurilor de pe grindă să fie perfect păsuite, atunci când sunt introduse în triunghiurile de pe grinzi. Intr-o altă variantă, triunghiurile de pe elementul de asamblare pot fi mai mari decât cele de pe grindă, urmând ca grinzile să fie introduse în elementul de asamblare. între cele două triunghiuri 21 și 23 există o singură aripă 25, în locul celor două aripi ce iau naștere la fasonarea grinzilor. în felul acesta, devine posibil ca elementele de asamblare să fie confecționate dintr-o singură foaie de tablă și cu un număr minim de operații de cutare, ceea ce conferă simplitate și economicitate tehnologiei de confecționare. Elementul de asamblare însăși nu necesită nici un fel de prinderi, singurele elemente de prindere fiind cele puse în operă, în momentul în care se trece la asamblarea grinzilor, cu ajutorul elementului de asamblare. în fig. 4, se prezintă ansamblul format dintr-un element de asamblare 20 și două grinzi 2 și 2', pentru o fermă. Elementele de prindere sunt reprezentate sub forma unor șuruburi, dar prinderea se poate realiza la fel de bine, prin sudare, nituire sau bulonare. Pentru a ușura asamblarea, elementele de asamblare pot fi prevăzute cu găuri executate în prealabil.

în fig.5, se prezintă un element de asamblare 30, ce se utilizează la realizarea fermei unui acoperiș sau a oricărui alt detaliu de construcție, în care intervin două grinzi 2 și 2' asamblate sub un anumit unghi. Chiar dacă în desen apare un unghi relativ mare, elementul de asamblare 30 poate fi astfel proiectat și executat, încât să permită practic realizarea oricărui unghi cerut. Așa cum s-a arătat mai sus, cu referire la elementul de asamblare 20, foaia de tablă de oțel laminată, este astfel debitată încât să permită realizarea unghiului cerut, în care caz capătă o formă poligonală. în dreptul vârfului 35, se practică o crestătură 33, pentru a permite fasonarea independentă a celor două triunghiuri 31 și 31'. Triunghiurile 31 și 31' se obțin prin realizarea a trei linii de cutare,

RO 115657 B paralele cu marginile 32 și 34 ce delimitează unghiul al cărui vârf constituie punctul de intersecție al celor două margini. Așa cum se arată în fig.6, elementul de asamblare 30 230 și grinzile 2 și 2' sunt solidarizate cu ajutorul unor organe de asamblare, care traversează aripile respectivelor grinzi, de unica aripă 36 a elementului de asamblare, într-o altă variantă și o altă configurație, componentele pot fi asamblate, prin sudură, pentru introducerea organelor de asamblare se pot prevedea găuri executate în prealabil.

Pentru asamblarea a trei grinzi, se poate folosi un alt element de asamblare, 235 având forma din fig.7. Două margini 42 și 44 ale foii de tablă se taie la unghiuri dorite, iar apoi foaia de tablă se îndoaie către interior, astfel încât să se obțină două triunghiuri 43 și 45. O margine 46 este apoi îndoită către interior pentru a forma un triunghi 47. Ca și în cazul elementului de asamblare 30, între aceste triunghiuri sunt practicate crestături. Capetele grinzilor ce urmează a fi asamblate sunt făcute apoi să gliseze peste 240 triunghiurile corespunzătoare, după care sunt fixate așa cum s-a arătat mai sus. Unghiurile pot avea mărimi variabile și aceasta se obține la debitare.

Două grinzi pot fi asamblate, cap la cap, fie prin introducerea elementului de asamblare glisant, în capătul fiecăreia din cele două grinzi 2 și 2’, fie prin introducerea capetelor grinzilor, în interiorul elementului de asamblare. în fig.8, se prezintă o îmbinare 245 de primul tip. Elementul de asamblare 62 prezintă un tub triunghiular, confecționat prin îndoirea unei aceleiași foi de tablă, după trei linii longitudinale, de cutare, la dimensiuni cu puțin mai mici decât dimensiunile interioare ale triunghiului 10 de pe grinzile 2 și 2'. într-o altă variantă, dimensiunile tubului de secțiune triunghiulară pot fi mai mari decât dimensiunile exterioare ale triunghiului 10 de pe grinzi, așa fel încât elementul de 250 asamblare să îmbrace capetele grinzilor ce urmează a fi asamblate, pentru o bună îmbinare este necesar ca elementul 62 să fie păsuit strâns în interiorul triunghiului 10. Pentru prinderea grinzilor grinzilor 2 și 2' cu elementul de asamblare 62, se folosesc elemente de legătură 50 sau se recurge la sudură. Așa cum apar din desen, elementele de legătură sunt făcute să traverseze aripile elementului de asamblare și ale aripilor 2 255 și 2'. în cazurile în care capetele grinzilor se introduc în elementul de asamblare, dimensiunile triunghiului de pe acesta sunt cu puțin mai mari decât dimensiunile exterioare ale grinzilor.

Piesa de legătură sau îmbinarea de capăt, din fig.9, constituie un sistem de fixare directă, a unei grinzi de un dulap de lemn sau orice alt material de construcție. Un 260 tronson 63 de formă triunghiulară poate fi o grindă însăși sau poate fi un element de asamblare care se prelungește din respectiva grindă, similar cu exemplul din fig.8. în oricare din aceste două situații, tronsonul de formă triunghiulară 63 este fasonat în același mod ca și grinda din fig.2. în apropiere de capătul grinzii, se îndepărtează prin tăiere din secțiunea triunghiulară, în care scop se practică în lungul grinzii o tăietură în 2 65 dreptul fiecăruia din colțurile inferioare 65 ale triunghiului și se păstrează doar baza triunghiului. în felul acesta, se realizează o prelungire 64 care, în general, este plană (exceptând curbura din dreptul muchiilor 65 care corespunde vârfurilor inferioare ale triunghiului], în cazul unui dulap de 5 la 10 cm [2x4 țoii], capătul prelungirii 64 se îndoaie în sus pentru a creea astfel un spațiu de exemplu de 5 cm [2 țoii] între secțiunea 220 66 în care a fost practicată tăietura și capătul îndoit în sus 68. în acest spațiu liber se introduce apoi dulapul și se procedează la fixarea grinzii de dulap folosind diverse elemente de legătură precum cuie sau șuruburi de lemn. Prelungirea 64 constituie un

RO 115657 B element suplimentar de rezemare și contribuie la îmbunătățirea condițiilor de stabilitate, 275 la structurile compozite, alcătuite din grinzi metalice și alte materiale de construcții, cum ar fi, în cazul acestui exemplu, lemnul. Respectivul spațiu liber poate fi făcut să se adapteze condițiilor impuse de elementul de construcție în cauză, iar aceasta se realizează reglând poziția tăieturii 66 și a unei linii de cutare 67.

altă variantă de alcătuire a unei îmbinări de capăt, din fig.9, se prezintă în 280 fig. 10. Această alcătuire constructivă se deosebește de cea din fig.9, prin aceea că un tronson de secțiune triunghiulară 72 al unui element de capăt, pentru îmbinare, se execută după ce au fost precizate prelungirile. Se pleacă de la o foaie de tablă din oțel inoxidabil, care este tăiată pentru a forma două secțiuni de capăt 73 și 74 de lățime LI și o porțiune centrală de lățime L2, egală cu LI plus lățimea măsurată la exterior a 285 porțiunii triunghiulare 72 (reprezentată cu linii întrerupte în stare necutată).

Se practică o tăietură în lung, pornind de la capete și urmărind o linie dreaptă, care va constitui un prim vârf 75 al secțiunii triunghiulare 72 și care nu afectează prelungirile 76 și 77 de lățime L3. Foaia de tablă este apoi îndoită în lung, pentru a realiza vârful 75. Porțiunea centrală este apoi din nou cutată în lung, pentru a realiza 290 vârful 78 și îndoită după linia dreaptă 78, pentru a forma o aripă 80. Alte aripi de capăt 8Ί și 82 sunt cutate către interior, alăturat capetelor tronsonului de secțiune triunghiulară 72, în vederea măririi capacității de rezistență a acesteia și pentru a creea astfel elementele prin care se asigură fixarea de una din fețele dulapului de 5x10 cm (2x4 țoii) sau a oricărui alt element de construcție. în cazul acestui exemplu ilustrativ, 295 aripa de prindere 82 este prezentată ca fiind prevăzută cu găuri pentru șuruburi de lemn, pentru fixarea de un stâlp 84 (reprezentat cu linii întrerupte). Stâlpul 84 se montează în spațiul dintre aripa de prindere 82 și o prelungire de capăt 86 care se îndoaie în sus pentru a o aduce într-o poziție paralelă cu aripa de prindere 82. Organele de asamblare pot fi introduse dinspre partea exterioară a prelungirii de capăt 86 și 300 pătrund în stâlpul 84 (ca și în cazul altor componente, în piesele metalice se pot practica găuri în prealabil executate, pentru a facilita astfel operațiile de asamblare). 0 prelungire 76 este reprezentată în situația premergătoare operației de îndoire a elementului de capăt, pentru îmbinare. în această configurație, fixarea de un dulap de lemn (nu apare în desen] poate fi realizată prin introducerea organelor de asamblare de jos în sus, prin 305 prelungirea 76 și din interior către exterior prin aripa de prindere 81. Datorită faptului că elementul de capăt nu a fost îndoit în sus, devine posibilă fixarea de o grindă de mari dimensiuni sau de orice alt element de construcție de mari dimensiuni - de exemplu, de muchia unui bloc de beton. Subansamblul format din aripa de prindere 81 și prelungirea 76 poate fi și astfel îndoit, încât să se obțină o suprafață de contact curbă care să 3io permită fixarea de o țeava sau orice alte suprafețe curbe. Tipul de îmbinare de capăt, din fig. 1D, îmbină, în mod avantajos, rezistența ridicată și simplitatea de confecționare ale grinzilor de secțiune triunghiulară cu un grad ridicat de adaptabilitate la o mare diversitate de elemente structurale, având diferite configurații ale suprafețelor exterioare.

Elementul de asamblare 80, din fig.11, este confecționat din bandă de oțel, în 315 lungimi conform necesităților și servește la asamblarea a două grinzi învecinate. La fiecare din capetele elementului de asamblare 90, metalul se îndoaie lateral, pentru a se adapta la forma și dimensiunile exterioare ale celor două grinzi ce urmează a fi asamblate. în cazul de față, ambele grinzi 92 și 94 sunt orientate în aceeași direcție, iar

RO 115657 B bazele 96 și 97 sunt ambele la partea inferioară a secțiunii. Capetele elementului de asamblare 90 sunt în așa fel îndoite, încât să se aplice pe fețele grinzilor 92 și 94, și 320 apoi îndoite în jos Tn dreptul axei de simetrie a grinzilor pentru a acoperi aripile 98 și 99 ale celor două grinzi. Organele de asamblare, în cazul de față, niște șuruburi 100, străpung elementul de asamblare și aripile fiecărei grinzi. Prin prelungirea elementului de asamblare 90, devine posibilă asamblarea unui grup de grinzi: elementul de asamblare se prelungește conform necesităților, iar aceasta se fasonează, prin cutare, 325 în așa fel, încât să corespundă profilului superior de grindă, pentru fiecare din grinzile ce urmează a fi asamblate. Astfel, de exemplu, dacă se dorește să se intercaleze o a treia grindă între cele două grinzi 92 și 94, în centrul de simetrie al elementului 90, se realizează trei cutări laterale, care să corespundă profilului aripilor și fețelor exterioare ale celei de a treia grinzi. 33o

Elementul de asamblare 102, din fig. 12, se folosește pentru a asambla două grinzi ale căror aripi 110 sunt așezate față în față și dirijate unele către celelalte [în desen apare o singură grindă). Similar cu celelalte elemente de asamblare, elementul 102 se confecționează prin cutarea unei benzi de oțel. Fiecare din capetele 106 și 107, aparținând elementului de asamblare 102, îmbracă o latură 108 și o bază 109 a unei 335 grinzi 103 cu aripă 110 parțial prelungită în sus, în dreptul laturii 111 așa fel, încât cele două grinzi reazemă în interiorul celor două porțiuni terminale 106 și 107. Organele de asamblare 112 - în cazul de față șuruburi pentru table metalice - pot traversa elementul de asamblare 102 și aripile 110 pe care le fixează în poziția relativă, impusă. Porțiunea 105 care face legătura între cele două secțiuni de formă triunghiulară poate avea orice 340 lungime, în funcție de distanța ce separă cele două grinzi.

în fig. 13, se prezintă ilustrativ un procedeu de ranforsare a unei grinzi, având o lungime apreciabilă. La grinzile cu lungimi de câțiva metri și la care nu intervin reazeme sau prinderi în partea centrală, forțele de la capete sunt susceptibile de a conduce depărtarea aripilor grinzii 114 și 116, în partea centrală. Această depărtare poate fi 345 atenuată prin decuparea unei porțiuni 112 din aripa 114 și plierea acestei porțiuni, așa fel încât să acopere cealaltă aripă 116, realizând astfel un sistem pentru a menține alăturate cele două aripi, fără a fi necesar să se recurgă la organe de asamblare, suplimentare. Așa cum se vede în fig.13, aripa 114 este mai lungă decât aripa 116, ceea ce facilitează aplicarea acestei soluții de ranforsare. într-o altă variantă, se poate 350 practica o crestătură în aripa 116, pentru a permite ca secțiunea 112 să fie pliată atunci, când cele două aripi 114 și 116 au aceeași lungime.

Un alt sistem de ranforsare a unei grinzi de lungime apreciabilă se prezintă ilustrativ în fig. 22 și 23. în cele două aripi 200 și 201 ale grinzii, se practică o decupare 204 - de regulă în formă de U - pentru a creea astfel o ureche 202. Aceste 355 urechi 202 de pe fiecare din cele două aripi sunt obligate, prin presare, să traverseze golul obținut prin decupare și apoi îndoite înapoi, peste fața exterioară a respectivei aripi, așa cum se arată în fig.23. într-o altă variantă, urechea interioară (în desen, urechea aparținând aripii din dreapta) poate fi îndepărtată prin tăiere, iar urechea rămasă îndoită așa cum s-a arătat. Forma decupării nu este limitată la o formă în U, ci poate avea orice 360 formă adecvată prin care să se obțină o proeminență în formă de ureche, pe una din

RO 115657 B aripi și care să poată fi obligată să traverseze decuparea practicată în cealaltă aripă, așa fel încât cele două aripi să fie menținute alăturate.

în fig. 24, se prezintă o a treia alternativă de ranforsare longitudinală a unei grinzi, în acest sens, pe cele două fețe 212 și pe baza 214 ce definesc secțiunea de formă triunghiulară, se creează niște șanțuri 210 prin care se obține o creștere a capacității de rezistență la încovoiere sau depărtarea aripilor grinzii. Astfel de șanțuri se pot obține prin presare sau îndoire a suprafețelor metalice. Din considerente de simplificare a tehnologiei de confecționare, șanțurile se realizează înainte de încheierea secțiunii de formă triunghiulară însăși. în acest sens, se poate trece la confecționarea de foi de tablă ondulată, de mari dimensiuni, care apoi sunt debitate la dimensiunile cerute, pentru executarea de grinzi de formă triunghiulară.

în fig. 14, se prezintă un element de asamblare 118 pentru suspendarea unei piese de lemn 120 sau a unui alt element de construcție, inclusiv a unor grinzi suspendate de o altă grindă 122. Elementul de asamblare 118 se prezintă sub forma unei benzi de oțel pliată de cinci ori, pentru a obține un element de secțiune triunghiulară, în partea de sus și care mai este prevăzut cu un șanț deschis 124, în care pătrund aripile 12B ale grinzii 122. Cele două prelungiri 128 ale elementului de asamblare 118 pot avea lungimi variabile, atât cât este necesar pentru a asigura distanța cerută care separă elementul 120 de grinda 122. Pentru fixarea elementului 120, în interiorul elementului de asamblare 118, se pot folosi niște șuruburi 130 sau orice alte elemente de legătură. Nu este este necesar ca elementul 120 să fie efectiv suspendat de grinda 122, ci poate doar rezema cu partea sa superioară pe grinda 120 și elementul de asamblare 118.

Elementul de asamblare 132, din fig. 15, se folosește pentru a fixa un element de construcție (nu apare în desen), în spațiul 134; fixarea se face de o grindă (nu apare în desen) a cărei porțiune superioară pătrunde în interiorul secțiunii 136, în general, de formă triunghiulară, rezolvare în care poziția relativă a grinzii și a elementului de asamblare este similară cu cea din fig. 14. în termeni generali, fasonarea elementului de asamblare 132 nu se deosebește de cea a altor elemente. Spațiul interior 134 poate fi mărit pentru a permite pătrunderea unui element din lemn sau alt material, iar pentru a realiza legătura dintre acest element și elementul de legătură 132, se poate recurge la un organ de asamblare (nu apare în desen), ca să traverseze prelungirile 138 rezolvarea similară cu cea prezentată în fig. 14.

îmbinarea de capăt 140, din fig. 16, se poate realiza cu ajutorul unei piese de asamblare separat sau prin modificarea capătului unei grinzi, pentru a permite astfel ca o grindă să fie asamblată direct cu o altă grindă dispusă perpendicular pe prima. în cazul de față, se prezintă o rezolvare bazată pe folosirea unui element de asamblare, separat. Alcătuirea constructivă a elementului de îmbinare de capăt 140 este identică cu cea a grinzii de bază (vezi fig.2). în dreptul vârfurilor de jos 142 și 143 ale secțiunii triunghiulare, se practică tăieturi în lung și se îndepărtează porțiunile de aripă de la partea superioară a triunghiului. Segmentele rabatabile de perete 144 și 145 se îndoaie pentru a forma cu o prelungire 146 a bazei un unghi egal cu unghiul pe care îl formează fețele laterale cu baza, în cazul unei grinzi. în acest caz, grinda 148 [reprezentată prin linii întrerupte cu puncte) exemplifică poziția reciprocă dintre segmentele rabatabile,

RO 115657 B îndoite înapoi și peretele grinzii de care se fixează piesa de îmbinare 140. Pe prelungirea 146 a bazei, reazemă fața inferioară a bazei grinzii 148, iar segmentele laterale rabatate 144 și 145 sunt în contact cu fața 150 a grinzii 148. Organele de asamblare [nu apar în desen] pot traversa baza 148 și părțile rabatabile 144 și 145 și pătrund în grinda 148, fixând piesa de îmbinare de capăt 140 într-o poziție perpendiculară pe fața 410 laterală a grinzii 148. La capătul opus al piesei de îmbinare 140 nu este reprezentată altă grindă, dar părțile rabatabile 144' și 145' și prelungirea 146 a bazei sunt pregătite pentru a fi fixate de o altă grindă ce va fi astfel paralelă cu grinda ce va fi astfel paralelă cu grinda 148.

îmbinarea de capăt, din fig.17, poate fi realizată fie ca o piesă independentă, fie 415 prin prelucrarea unui capăt de grindă. în cazul de față, se prezintă modificarea adusă capătului de grindă 152 care urmează a fi asamblată cu grinda 154 - axele celor două grinzi fiind perpendiculare între ele. Pentru a realiza această îmbinare, se practică o tăietură longitudinală 158 ce trece prin centrul bazei 156 al unei grinzi elementare și are o lungime aproximativ egală cu înălțimea grinzii 154. Alăturat porțiunii inferioare a 420 tăieturii, se procedează la îndoirea colțurilor 157, depărtându-le de baza 156, pentru a creea astfel un gol al cărui contur corespunde secțiunii transversale a grinzii 154 și ale cărui colțuri rabatabile 153 sunt în contact cu fețele 161 ale grinzii 154.

Se practică apoi o a doua tăietură 159, dispusă lateral și care traversează ambele aripi 160, iar colțurile inferioare 162 se îndoaie către exterior, pentru a creea 425 astfel un gol de formă triunghiulară, corespunzător secțiunii transversale a grinzii 154 și cu segmentele rabatabile 163 în contact cu fețele laterale 161 ale grinzii 154. Grinda 152 este apoi coborâtă peste grinda 154, verificând dacă aripile 164 au pătruns complet în tăietura 158. Organele de asamblare 165 se introduc astfel, încât să traverseze segmentele rabatabile 153 și 163 precum și pereții laterali 161. 430 în fig. 18 și 19, se prezintă o altă variantă de îmbinare prin care se realizează fixarea unei grinzi montate deasupra alteia. Modul de îmbinare diferă de cel din fig. 17, prin aceea că aripile celor două grinzi nu se întâlnesc. în schimb, aripile grinzii cu care urmează să se îmbine grinda 170 se introduc într-o tăietură 174. Aceste tăieturi 174 se realizează printr-o tăiere longitudinală, practicată în pereții laterali 170 și care 435 pornește de la capătul grinzii, după care colțurile tăieturii 174 se îndoaie înapoi pentru a obține segmente rabatabile 176 și 178. Aceste segmente rabatabile 176 și 178 se îndoaie apoi înapoi, pentru a forma un doi triunghiular, de dimensiuni corespunzând celor ale secțiunii triunghiulare de pe grinda de bază, prezentată în fig.2. După ce piesa de îmbinare prelucrată a fost montată deasupra grinzii cu care urmează a fi asamblată 440 grinda 170, se poate trece la introducerea organelor de asamblare [nu apar în desen] care traversează segmentele rabatabile 178 și 178 precum și pereții laterali ai grinzii învecinate, asigurând astfel o legătură rezistentă între cele două grinzi.

în fig.20 și 21, se prezintă un element de rigidizare 180 ce poate fi utilizat pentru mărirea capacității de rezistență a unei structuri alcătuite din grinzi de lungimi 445 apreciabile. Acest element de rigidizare 180 se prezintă sub forma unei benzi metalice, ale cărei capete sunt îndoite în L, îmbrăcând cele două grinzi 184 și 186 de care sunt fixate, cu ajutorul unor organe de asamblare; în general, asemenea elemente se dispun aproximativ la jumătatea distanței dintre cele două capete ale grinzilor. în fig.20, se

RO 115657 B prezintă o secțiune de cadru la care porțiunile verticale curente sunt două grinzi (grinzile 184 și 186) alcătuite conform prevedrilor prezentei invenții și care sunt fixate de un dulap de lemn 188 de 5x10 cm (2x4 țoii), și anume la baza acestuia printr-o îmbinare de capăt 142 de tipul celei din fig.9. De partea superioară a grinzilor este fixată o a treia grindă metalică 190, la care prinderea se realizează cu ajutorul unei îmbinări de capăt 194 de tipul celei din fig. 17.

în variantele preferate, lățimea bazei triunghiului 10 al unei grinzi este comparabilă cu cea a unui dulap de 5x10 cm [2x4 țoii) așa fel încât orice element de construcție - plăci de fibră, placaj sau materiale de învelitoare - ce ar fi trebuit fixat de fața unui dulap să poată fi, în mod similar, fixat de o grindă 2. în mod similar, ori de câte ori s-au menționat anumite piese speciale de îmbinare concepute a fi folosite în cazul unor elemente de lemn, acestea din urmă pot fi înlocuite cu grinzi de tipul celor ce fac obiectul prezentei invenții. Pentru fixarea diverselor materiale, se pot folosi cuie sau alte organe de asamblare, ce sunt făcute să pătrundă prin oricare din laturile unui triunghi 10. între aripile 4 și 6 ale unei grinzi sau în interiorul unei grinzi, se pot introduce și alte materiale de construcții. Astfel de exemplu, prin lărgirea triunghiului se poate introduce un dulap care să constituie o suprafață de lemn, necesară pentru baterea cuielor. In mod asemănător, în interiorul grinzilor pot fi introduse materiale plastice sau materiale de construcție compozite, ori de câte ori se consideră justificat, se pot folosi grinzi de dimensiuni mai mari sau mai mici decât dimensiunile unui dulap tipizat de 5x10 cm (2x4 țoii].

Combinația de grinzi, ce apare în fig.25, constituie o alternativă de înlocuire a unui dulap de lemn de 5x10 cm (2x4 țoii), sau a oricărei alte structuri standard de lemn și care, prin caracteristicile sale, permite fixarea directă a unor materiale de construcție. Acest dulap metalic de 5x10 cm [2x4 țoii) este alcătuit din doua grinzi de secțiune triunghiulară 220 și 222 fasonate asimetric, prevăzute cu două picioare 221 și 223 ce pleacă din dreptul vârfurilor, pentru a forma o suprafață plană 226 comparabilă cu fețele de 5 cm (2 țoii) ale unui dulap de 5x10 cm (2x4 țoii] și în care se pot introduce organele de asamblare, necesare pentru rezemarea altor elemente sau materiale de construcție. Cele două grinzi 220 și 222 sunt solidarizate, cu ajutorul unor elemente de asamblare 228, de regulă în formă de L, fixat de aripa interioară 230 a fiecărui grinzi prin sudură sau orice alt mijloc de prindere corespunzător [sudurile apar în desen dar nu sunt identificate prin simboluri de referință). Pentru fixarea anumitor materiale de construcție de fețele mai late ale grinzii, organele de asamblare pot fi introduse în bazele 232 și 234 ale celor două triunghiuri. Un exemplu de folosire a unui asemenea dulap metalic de 5x10 cm [2x4 țoii), ce poate fi utilizat pentru a înlocui de exemplu dulapul de lemn 84 ce apare în fig. 10. piciorul 221 al acestui dulap metalic de 5x10 cm (2x4 țoii) se fixează de prelungirea 77 cu ajutorul unor organe de asamblare, iar șurubul poate traversa urechea de capăt 82 pentru a pătrunde în baza 232.

Materialul din care se confecționează grinzile și diversele tipuri de piese de îmbinare poate fi astfel ales, încât să corespundă condițiilor impuse prin proiectul părții de construcție. Se pot folosi table de oțel laminate la rece sau orice alte materiale metalice precum aluminiu, titan sau diverse tipuri de oțeluri aliate. Pentru utilizările cele mai frecvente însă, este probabil că materialul adecvat se va dovedi a fi oțelul.

Claims (24)

1. RO 115657 B

   Tipurile de piese de îmbinare, prezentate mai sus, permit practic realizarea oricărei îmbinări în unghi, ce poate interveni în cadrul unei structuri de rezistență, fără 495 a necesita tăieri înclinate la capetele de grindă. Acest lucru prezintă un interes deosebit, ori de câte ori, nivelul de calificare al forței de muncă este altfel încât practicarea de tăieri înclinate ar putea constitui o sursă frecventă de erori.

   Tipurile de grinzi și piese de îmbinare precum și procedeele de asamblare, ce fac obiectul prezentei invenții, pot înlocui dulapii tradiționali de 5x10 cm [2x4 țoii] la 500 șarpante, buiandrugi de uși și ferestre precum și în numeroase alte utilizări, în care folosirea lemnului este tradițională. Grinzile în I pot fi realizate prin asamblarea a două grinzi solidarizate între ele, pe întreaga lor lungime, cu ajutorul unui guseu lung, ceea ce permite ca sistemul ce face obiectul prezentei invenții să fie folosit și ca înlocuitor al structurilor metalice, tradiționale. Sistemul bazat pe folosirea unor grinzi metalice, 505 ușoare, conduce la costuri de fabricație reduse și permite o manipulare și asamblare tot atât de lesnicioasă, ca și în cazul structurilor tradiționale de lemn. Utilizarea grinzilor metalice, ca înlocuitor al lemnului, constituie o rezolvare cu efecte semnificative, asupra industriei construcțiilor, prin aceea că asigură o calitate ridicată și folosește un material fără influențe negative, asupra mediului înconjurător. în afară de aceasta, grinzile de oțel 510 sunt imune la majoritatea problemelor la care sunt expuse construcțiile de lemn și aceasta, deoarece atacul insectelor și putrezirea nu pot fi luate în considerare.

   Este evident că, în afara exemplelor prezentate mai sus, mai există și alte variante de alcătuire care, fără îndoială, se încadrează în spiritul prezentei invenții și aparțin obiectivului urmărit de aceasta. Descrierea de mai sus și desenele anexate au fost 515 concepute pentru a servi drept exemplu, iar obiectivul pe care și l-a propus prezenta invenție nu este delimitat decât prin precizările cuprinse în revendicările de mai jos.

   Revendicări

   520

   1. Structură metalică ușoară de ferme, formată din tablă, prin îndoire, caracterizat prin aceea că aceasta cuprinde:

   - o serie de grinzi [2], fiecare grindă fiind confecționată dintr-o singură foaie de tablă metalică, îndoită în lung, după patru linii drepte paralele, pentru a forma o secțiune de formă triunghiulară, având o bază și două laturi, respectiv două aripi [4 și 6], fiecare 525 aripă corespunzând câte uneia din laturi și având originea într-un vârf [8] al formei triunghiulare, iar fiecare grindă prezentând o suprafață interioară și o suprafață exterioară;

   - o serie de elemente de asamblare (20, 30, 62, 90, 102, 118, 132], ce asigură asamblarea a cel puțin unei grinzi [2] din seria de grinzi menționate mai sus, cu 530 un alt element de construcție [120], fiecare din aceste elemente de asamblare fiind confecționat din o singură foaie de tablă metalică, astfel fasonată, încât să se învecineze cu cel puțin o grindă (122]; și

   - o serie de elemente de legătură (40, 50, 112, 130] pentru fixarea elementelor de asamblare de respectivele elemente de construcție. 535
2. 2. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că seria de elemente de asamblare (20, 30, 62, 90 102, 118, 132] cuprinde un număr de îmbinări de capăt, fiecare îmbinare de capăt fiind executată la un

   RO 115657 B capăt al unei prime grinzi [63] din seria de grinzi și având cel puțin o tăietură în lung, 540 prin care se creează un gol de îmbinare ce urmărește, cel puțin pe o anumită porțiune

   [64] suprafața exterioară a respectivului element de construcție și că această îmbinare de capăt este în contact cu suprafața exterioară a elementului de construcție, menționat, astfel încât porțiunea de suprafață exterioară menționată mai sus ca aparținând respectivului element de construcție să fie, cel puțin în parte, înglobată în golul de 545 îmbinare.
3. 3. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că elementul de construcție menționat mai sus, o a doua grindă [2], din seria de grinzi și că îmbinarea de capăt prezintă o tăietură în lung practicată la baza primei grinzi, că cei doi pereți laterali [66] și cele două aripi pot fi îndoite către exterior, față de 550 vârf, pentru a corespunde astfel primei porțiuni de suprafață exterioară a celei de a doua grinzi [*148] și că această primă porțiune cuprinde doi pereți laterali și cele două aripi corespunzătoare aparținând celei de a doua grinzi.
4. 4. Structură metalică de ferme, conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că elementul de construcție menționat poate fi o a doua grindă [148] din seria 555 de grinzi și că îmbinarea de capăt prezintă o tăietură în lung practicată în dreptul fiecărui colț [142, 149], între bază și cei doi pereți laterali (144, 145] ai primei grinzi, că cei doi pereți laterali (144, 145] sunt îndoite către exterior, față de vârf, pentru a corespunde astfel primei porțiuni de suprafață exterioară [150], a celei de a doua grinzi și că această primă porțiune cuprinde baza și unul din cei doi pereți laterali, aparținând 560 celei de a doua grinzi.
5. 5. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 2, caracteriaztă prin aceea că elementul de construcție menționat mai sus poartă o primă grindă (170] și că îmbinarea de capăt prezintă o tăietură [174] în lung, practicată în fiecare din cei doi pereți laterali ai primei grinzi [170], că cei doi pereți laterali ai primei grinzi sunt 565 îndoiți înapoi de tăietura [174] în lung, pentru a corespunde astfel primei porțiuni de suprafață xterioară a celei de a doua grinzi și că această primă porțiune cuprinde cei doi pereți laterali (176, 178] și cele două aripi corespunzătoare ale celei de a doua grinzi.
6. 6. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că elementul de construcție menționat mai sus cuprinde un dulap de lemn 570 și că îmbinarea de capăt prezintă o tăietură în lung, în dreptul fiecărui vârf [65], între bază și cei doi pereți laterali [86] și cele două aripi ale primei grinzi, pentru a îndepărta câte o secțiune din fiecare perete lateral (66) precum și aripile corespunzătoare ale primei grinzi.
7. 7. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 6, caracterizată 575 prin aceea că baza [68] se îndoaie lateral, sub un unghi de 9D°, la o distanță față de tăietura laterală ce corespunde, în general, dimensiunii respectivului dulap de lemn.
8. 8. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că elementul de construcție menționat mai sus cuprinde un dulap metalic de 5x10 cm, format prin asamblarea unei perechi de grinzi (220, 222] de alcătuire 580 asimetrică, cu ajutorul unui element de asamblare (228] în formă de L, și că îmbinarea de capăt prezintă o tăietură în lung, în dreptul fiecărui vârf (65), între bază și cei doi pereți laterali, și o tăietură laterală orientată transversal în cei doi pereți laterali și cele

   RO 115657 B două aripi ale primei grinzi, pentru a îndepărta câte o secțiune din fiecare perete lateral (66) precum și aripile corespunzătoare ale primei grinzi.
9. 9. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 1, caracterizată 585 prin aceea că seria de elemente de asamblare (20, 30, 62, 90, 102, 105) cuprinde o serie de piese de îmbinare, pentru a asambla cel puțin una din aceste grinzi cu un element de construcție (84], fiecare piesă de îmbinare fiind formată dintr-o bandă metalică, având cel puțin o pliere laterală, pentru a permite respectivei benzi să se conformeze cel puțin unei porțiuni (72) din suprafața laterală a grinzii și cel puțin o 590 prelungire (86), pentru a se aplica pe o porțiune din suprafața laterală exterioară a respectivului element de construcție [84],
10. 10. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 9, caracterizată prin aceea că seria de elemente de asamblare (20), (30), (62), (90), (102), [105] cuprinde o serie de piese de îmbinare, fiecare din aceste piese de îmbinare prezentând 595 câte o pliere laterală în dreptul fiecărui capăt (76], (77] al benzii.
11. 11. Structură metalică ușoară de ferme conform revendicării 9, caracterizată prin aceea că, seria de elemente de asamblare (20,30, 62, 90, 102, 105) cuprinde o serie de piese de îmbinare, fiecare din aceste piese de îmbinare prezentând trei plieri (81,82,86) laterale pentru a permite respectivei benzi să se conformeze respectivei soo porțiuni din suprafața laterală exterioară a grinzii.
12. 12. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 11, caracterizată prin aceea că seria de elemente de asamblare (20,30, 62,90,102,105] cuprinde o serie de piese de asamblare (18,132), fiecare din aceste piese de asamblare mai prezintă două prelungiri (128, 138) de formă alungită și care 605 definesc un spațiu [134] corespunzător lățimii respectivului element de construcție (120).
13. 13. Structură metalică, ușoară, de ferme conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că seria de elemente de asamblare (20, 30, 62, 90, 102, 105) cuprinde o serie de gusee, fiecare din aceste gusee [25, 30] fiind format dintr-o foaie plană de 610 tablă metalică, prezentând un număr de margini (22, 24, 32, 34, 42, 44, 46) și că cel puțin una din aceste margini se intercalează între cele două aripi ale respectivei grinzi.
14. 14. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că seria de elemente de asamblare (20, 30, 62, 90, 102,105) cuprinde 615 o serie de elemente de îmbinare telescopate de formă triunghiulară și că fiecare din aceste elemente de îmbinare (21, 23] telescoape, de formă triunghiulară, asigură îmbinarea, cap la cap, a două grinzi din seria de grinzi.
15. 15. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 14, caracterizată prin aceea cărespectivul element de asamblare (20, 30) telescopat de 620 formă triunghiulară este debitat sub un anume unghi.
16. 16. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 11, caracterizată prin aceea că include măsuri suplimentare de ranforsare a grinzilor cu deschideri mari, care măsuri de ranforsare prevăd practicarea unei perechi de tăieturi laterale prin una din aripi (114) pentru a realiza astfel un segment de aripă [112], care 625

    RO 115657 Β segment de aripă este apoi îndoit și obligat să traverseze cealaltă aripă (116), printr-o crestătură practicată în aceasta.
17. 17. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că include măsuri suplimentare de ranforsare a grinzilor cu deschideri mari, care măsuri de ranforsare prevăd practicarea unei perechi de tăieturi, în general în formă de U, în fiecare din cele două aripi [200, 201], pentru a forma la una din aceste aripi o ureche de prindere [202], care este trecută prin decuparea practicată în cealaltă din cele două aripi, care decupare are, în general, formă de U, după care urechea de prindere (202) este îndoită către suprafața exterioară a acestei a doua aripi.
18. 18. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că include măsuri suplimentare de ranforsare a grinzilor cu deschideri mari, care măsuri de ranforsare prevăd realizarea unor șanțuri longitudinale (210) în baza (214) și în pereții laterali (212] ai secțiunii de formă triunghiulară.
19. 19. Structură metalică, ușoară, de cadre, formată din tablă de oțel, prin îndoire, caracterizată prin aceea că aceasta cuprinde:

    - o serie de grinzi [2, 170, 148, 152, 154, 184, 186,190), fiecare grindă fiind confecționată din o singură foaie de tablă metalică, îndoită în lung, după patru linii drepte paralele pentru a forma o secțiune de formă triunghilară având o bază și două laturi, respectiv două aripi [4, 6, 160, 164], fiecare aripă corespunzând câte uneia din laturi și având originea într-un vârf (8) al secțiunii de formă triunghiulară, iar fiecare grindă [2, 148, 152, 154, 170, 184, 186, 190], prezentând o suprafață interioară și o suprafață exterioară;

    - o serie de îmbinări de capăt (140, 152, 192, 194], fiecare îmbinare de capăt cuprinzând o singură foaie de tablă metalică fasonată în dreptul unui capăt al unei prime grinzi (2, 148, 152] din seria de grinzi menționată mai sus, prezentând cel puțin o tăietură la colțuri (143, 144) sau alte tăieturi (158, 159, 174) în lung pentru a crea un gol de îmbinare corespunzând cel puțin unei porțiuni din suprafața exterioară a unui prim element de construcție [84, 148, 154], care îmbinare de capăt este în contact cu suprafața exterioară a respectivului element de construcție, astfel încât porțiunea de suprafață exterioară [84, 150, 161) a respectivului element de construcție este cel puțin parțial cuprinsă în golul de îmbinare;

    - o serie de piese de îmbinare (73, 74, 140) pentru a asambla cel puțin una din aceste grinzi (2, 148, 154, 170, 184, 186, 190] cu un al doilea element de construcție, fiecare piesă de îmbinare cuprinzând o bandă [64, 76, 77, 146] de tablă metalică, cu cel puțin o îndoire laterală, astfel încât respectiva bandă să corespundă cel puțin unei porțiuni din suprafața exterioară a grinzii, precum și cel puțin o prelungire pentru a realiza contactul cu o porțiune din suprafața exterioară a respectivului element de construcție;

    - o serie de gusee (20, 30, 62, 90, 228], fiecare guseu cuprinzând o porțiune plană dintr-o foaie de tablă metalică și reprezentând un număr de margini (25, 36, 230), cel puțin una din aceste margini fiind intercalată între aripile respectivei grinzi; și

    - o serie de organe de asamblare (1B5) pentru prinderea respectivelor îmbinări de capăt, piese de îmbinare [73, 74, 140] și gusee (20, 30, 62, 90, 228] de respectivele elemente de construcție și de respectivele grinzi.

    RO 115657 B
20. 20. Structură metalică, ușoară, de ferme, conform revendicării 19, carac- 670 terizată prin aceea că mai cuprinde o serie de elemente de asamblare telescopice [20, 30, 62), de secțiune triunghiulară, fiecare din aceste elemente de asamblare telescopice, de secțiune triunghiulară, asigurând îmbinarea cap la cap a două grinzi aparținând seriei de grinzi de mai sus.
21. 21. Structură metalică, ușoară, de cadre, conform revendicării 20, 675 caracterizată prin aceea că elementul de asamblare telescopic (20, 30) de secțiune triunghiulară este debitat sub un anumit unghi.
22. 22. Structură metalică, ușoară, de cadre, conform revendicării 19, caracterizată prin aceea că mai cuprinde un sistem de ranforsare a grinzilor de mare deschidere, care sistem de ranfarsare prevede ca în una din aripi [114] să se practice 680 o pereche de tăieturi laterale pentru a forma astfel un segment (112) de aripă, care segment de aripă se îndoaie peste cealaltă aripă (116).
23. 23. Structură metalică, ușoară, de cadre, conform revendicării 19, caracterizată prin aceea că mai cuprinde un sistem de ranforsare a grinzilor de mare deschidere, care sistem de ranforsare prevede ca, în fiecare din aripi, să se practice o 685 pereche de tăieturi, de regulă în formă de U, pentru ca în una din aripi (200, 201] să se realizeze o ureche de prindere [202] care este trecută prin decuparea practicată, de regulă în formă de U, în cealaltă dintre aripi [200, 201] și apoi îndoită către suprafața exterioară a acestei aripi.
24. 24. Structură metalică, ușoară, de cadre, conform revendicării 19, 690 caracterizată prin aceea că mai cuprinde un sistem de ranforsare a grinzilor de mare deschidere, care sistem de ranforsare prevede ca, în baza [214] și pereții laterali (212) ai secțiunii de formă triunghiulară, să se realizeze o serie de șanțuri (210) orientate longitudinal.

    Președintele comisiei de examinare: ing. Petrescu loan Cristea

    Examinator: ing. Chiru Marin