MD4571C1

MD4571C1 - Aplicarea erbicidelor inhibitoare de ALS pentru combaterea vegetaţiei nedorite în plantaţiile de Beta vulgaris tolerante la erbicidele inhibitoare de ALS

Info

Publication number: MD4571C1
Application number: MDA20150063A
Authority: MD
Inventors: Рюдигер Хайн; Герхард ЙОХАН
Original assignee: Bayer Cropscience Aktiengesellschaft
Priority date: 2012-12-13
Filing date: 2013-12-10
Publication date: 2019-01-31
Also published as: RS57806B2; CN105377028A; SI2931034T1; MA38173B2; MD4571B1; US9686994B2; WO2014090760A1; PL2931034T5; MD20150063A2; JP2016503756A; CA2894575C; DK2931034T4; EA201500632A1; DK2931034T3; EP2931034B1; HRP20181475T1; UA115577C2; SI2931034T2; EA030744B1; ES2687545T3

Abstract

Invenţia se referă la aplicarea erbicidelor inhibitoare de ALS pentru combaterea vegetaţiei nedorite în plantaţiile de Beta vulgaris tolerante la erbicidele inhibitoare de ALS, în special invenţia se referă la aplicarea erbicidelor inhibitoare de ALS pentru combaterea vegetaţiei nedorite pe terenurile de cultivare a Beta vulgaris, de preferinţă a sfeclei de zahăr. Beta vulgaris, de preferinţă sfecla de zahăr, cuprinde mutaţii ale genei ALS, unde triptofanul în poziţia 569 în enzima de ALS codificată este substituit cu un alt aminoacid (preferabil leucină) şi o mutaţie a genei ALS, unde prolina în poziţia 188 în enzima de ALS codificată este substituită cu un alt aminoacid (preferabil serină).Secvenţe: 8

Description

Prezenta invenţie se referă la domeniul tehnic de protecţie a culturilor utilizând erbicide inhibitoare de ALS (acetolactat sintaza; cunoscută, de asemenea, sub denumirea de AHAS (acetohidroxiacid sintaza; CE 2.2.1.6; CE anterioară 4.1.3.18)) împotriva vegetaţiei nedorite pe terenurile de cultivare a plantelor Beta vulgaris, de preferinţă a sfeclei de zahăr, care sunt tolerante la erbicidele inhibitoare de ALS, cuprinzând mutaţii în gena endogenă a ALS, codificând astfel o polipeptidă a ALS având un aminoacid diferit de triptofanul natural (adică triptofanul proteinei ALS de tip sălbatic) la poziţia 569 şi având un aminoacid diferit de prolina naturală (de ex. prolina proteinei ALS de tip sălbatic) la poziţia 188.

Astfel, plantele de sfeclă de zahăr cu mutaţii, utilizate în contextul prezentei invenţii, cuprind mutaţii ale genei ALS, unde triptofanul la poziţia 569 în enzima ALS codificată (ce corespunde poziţiei 574 în enzima ALS Arabidopsis thaliana) este substituit cu un alt aminoacid (preferabil leucină), şi o mutaţie a genei ALS, unde prolina la poziţia 188 în enzima ALS codificată (ce corespunde poziţiei 197 în enzima ALS Arabidopsis thaliana) este substituită cu un alt aminoacid (preferabil serină).

Formele cultivate de Beta vulgaris (descrise în Ford-Lloyd Sources of genetic variation, Genus Beta. In: Biancardi E., Campbell L.G., Skaracis G.N., De Biaggi M. (eds). Genetics and Breeding of Sugar Beet. Science Publishers, Enfield (NH), USA, 2005, p. 25-33) sunt culturi agricole importante din regiunile temperate şi subtropicale. De exemplu, circa 20% din producţia mondială de zahăr se bazează pe sfecla de zahăr. Dat fiind că răsadurile şi plantele tinere de sfeclă în timpul primelor 6-8 săptămâni de viaţă sunt susceptibile unei concurenţe puternice cauzată de buruienile cu creştere rapidă, care depăşesc plantele de cultură tinere, sunt necesare măsuri sigure de combatere a buruienilor pe aceste terenuri de cultivare.

De peste 40 de ani, erbicidele sunt instrumentele preferate de combatere a buruienilor în sfecla de zahăr (Beta vulgaris subsp. vulgaris var altissima). Produsele utilizate în acest scop, şi anume fenmedifam, desmedifan, etofumesat şi metamitron permit suprimarea buruienilor pe câmpurile de sfeclă de zahăr fără a cauza daune plantelor agricole. Cu toate acestea, în condiţii de mediu nefavorabile eficacitatea acestor produse lasă loc pentru îmbunătăţiri, în special în cazul în care buruienile nocive precum Chenopodium album, Amaranthus retroflexus şi/sau Fallopia convolvulus germinează de-a lungul unei perioade prelungite de timp.

Enzima ALS/AHAS este prezentă în bacterii, ciuperci şi plante şi din diverse organisme au fost obţinute izolate proteice şi secvenţele lor aminoacide/acidonucleice corespunzătoare, precum şi caracteristicile lor biochimice au fost determinate/caracterizate (Umbarger, H.E., Annu. Rev. Biochem., 1978, 47, p. 533-606; Chiman, D.M. et al., Biochim. Biophys. Acta, 1998, 1385, p. 401-419; Duggleby, R.G., and Pang, S.S., J. Biochem. Mol. Biol. 2000, 33, p. 1-36; Duggleby, R.G. (Structure and Properties of Acetohydroxyacid Synthase in Thiamine: Catalytic Mechanisms in Normal and Disease States, Vol. 11, Marcel Dekker, New York, 2004, p. 251-274).

Utilizarea compuşilor erbicizi, care fac parte din clasa de inhibitori ai ALS, cum ar fi (a) erbicidele sulfonilureice (Beyer E.M et al. Sulfonylureas in Herbicides: Chemistry, Degradation, and Mode of Action; Marcel Dekker, New York, 1988, p. 117-189), (b) erbicidele sulfonilaminocarboniltriazolinone (Pontzen, R., Pflanz.-Nachrichten Bayer, 2002, 55, p. 37-52), (c) erbicidele imidazolinone (Shaner, D.L., et al., Plant Physiol., 1984, 76, p. 545-546; Shaner, D.L., and O'Connor, S.L. (Eds.) The Imidazolinone Herbicides, CRC Press, Boca Rato, FL, 1991), (d) erbicidele triazolopirimidine (Kleschick, W.A. et al., Agric. Food Chem., 1992, 40, p. 1083-1085), şi (e) erbicidele pirimidinil(tio)benzoat (Shimizu, T.J., Pestic. Sci.,1997, 22, p. 245-256; Shimizu, T. et al., Acetolactate Syntehase Inhibitors in Herbicide Classes in Development, Böger, P., Wakabayashi. K., Hirai, K., (Eds.), Springer Verlag, Berlin, 2002, p. 1-41) pentru combaterea vegetaţiei nedorite în diverse culturi este bine cunoscută în agricultură.

O mare varietate de erbicide inhibitoare de ALS/AHAS permit unui fermier să combată o gamă largă de specii de buruieni indiferent de etapele lor de creştere, dar aceste erbicide foarte eficiente nu pot fi utilizate în Beta vulgaris, de preferinţă sfecla de zahăr, deoarece Beta vulgaris, în special plantele de sfeclă de zahăr convenţionale/soiurile de sfeclă de zahăr comerciale sunt foarte sensibile faţă de/afectate de aceste erbicide inhibitoare de ALS. Cu toate acestea, aceste erbicide inhibitoare de ALS prezintă o activitate erbicidă excelentă împotriva speciilor de buruieni foioase şi ierboase. Primele erbicide pe bază de inhibitori ai ALS au fost elaborate încă cu 30 de ani în urmă pentru utilizarea în agricultură. În prezent, ingredientele active din această clasă prezintă un control puternic asupra buruienilor şi sunt utilizate pe scară largă în porumb şi cereale, precum şi în culturile dicotiledonate, cu excepţia Beta vulgaris, de preferinţă sfecla de zahăr.

Până acum, există un singur produs disponibil comercial bazat pe un erbicid sulfonilureic, şi anume Debut® (componenta (A) 50% triflusulfuron-metil + componenta (B) un compus specific, ş anume un adjuvant specific), care poate fi folosit în sfecla de zahăr în aplicări post-răsărire, dar necesită aplicarea la un stadiu foarte timpuriu de dezvoltare a frunzei buruienilor de tratat şi, de asemenea, prezintă lacune severe în tratarea buruienilor periculoase care cresc în plantaţiile de sfeclă de zahăr. Această sulfonilureea nu este tolerată, ci degradează în plantele de sfeclă de zahăr.

Un alt mod mai sigur şi mai flexibil de a obţine plante de Beta vulgaris, de preferinţă de sfeclă de zahăr care rezistă la tratarea cu erbicide inhibitoare de ALS este de a genera mutanţi care sunt suficient de toleranţi la cantităţi utile/necesare din punct de vedere agronomic de erbicide inhibitoare de ALS în vederea combaterii vegetaţiei nedorite severe pe plantaţiile de Beta vulgaris, de preferinţă sfeclă de zahăr.

Din momentul introducerii erbicidelor inhibitoare de ALS în agricultură s-a observat că speciile de plante susceptible, inclusiv buruienile naturale, dezvoltă ocazional toleranţă spontană la această clasă de erbicide. Substituţii cu o singură pereche de bază la situsuri specifice ale genei ALS duc, de obicei, la variante mai mult sau mai puţin rezistente la enzima ALS, care prezintă niveluri diferite de inhibare de către erbicidele inhibitoare de ALS.

De aceea, plantele care conferă alele mutante de ALS prezintă diferite niveluri de toleranţă la erbicidele inhibitoare de ALS, în funcţie de structura chimică a erbicidului care inhibă ALS şi situsul mutaţiei(ilor) punctiforme în gena ALS si proteina ALS codificată astfel.

Câţiva mutanţi (care apar în mod natural în buruieni, dar şi induşi artificial în plante prin mutaţie sau abordări transgenice) ai ALS, care conferă toleranţă la una sau mai multe substanţe chimice definite în clasele/grupele sus-menţionate de erbicide inhibitoare de ALS sunt cunoscute în diferite părţi ale enzimei (şi anume, în domeniul α-, β-, şi Γ- al ALS h sunt cunoscute şi au fost identificate în diferite organisme, inclusiv plante (US 5,378,824; Duggleby, R.G. et al., Plant Physiol. şi Biochem., 2008, p. 309-324; Siyuan, T. et al. Pest. Management Sci., 61, 2005, p. 246-257; Jung, S. Biochem. J., 2004, p. 53-61; Kolkman, J.M. Theor. Appl. Genet., 109, 2004, p. 1147-1159; Duggleby, R.G. et al. Eur. J. Biochem., 270, 2003, p. 2895-2904; Pang, S.S., et al. J. Biol. Chem., 2003, p. 7639-7644); Yadav, N. et al., Proc. Natl. Acad. Sci., 83, 1986, p. 4418-4422), Jander G. et al. Plant. Physiol., 131, 2003, p. 139-146); Tranel, P.J., and Wright, T.R. Weed Science, 50, 2002, p. 700-712); Chang, A.K., Duggleby, R.G. Biochem. J., 333, 1998, p. 765-777).

Plantele de cultură care conferă alele mutante de ALS prezintă diferite niveluri de toleranţă la erbicidele inhibitoare de ALS, în funcţie de structura chimică a erbicidului inhibitor de ALS şi situsul mutaţiei punctiforme în gena ALS.

De exemplu, (Hattori et al. Mol. Gen. Genet. 246, 1995, p. 419-425), descrie o singură mutaţie în codonul Trp 557 într-o linie celulară Brassica napus (conform numerotării secvenţei Arabidopsis thaliana care se utilizează în literatură pentru a compara toţi mutanţii ALS/AHAS aceasta se referă la poziţia “574”) - care e egală cu poziţia 569 a secvenţei polipeptidice a ALS din sfecla de zahăr. Aceşti autori au observat rezistenţă la mai mulţi membri din subclasele de erbicide inhibitoare de ALS, cum ar fi sulfoniluree, imidazolinone şi triazolopirimidine.

(EP 0360750 A) descrie producerea de plante tolerante la erbicidele inhibitoare de ALS prin producerea unei cantităţi sporite de ALS atacat în interiorul plantei. Astfel de plante prezintă o toleranţă sporită la anumite sulfoniluree, precum clorsulfuron, sulfometuron-metil, şi triasulfuron.

(US 5,198,599) descrie plante tolerante la sulfoniluree şi imidazolinonă, care au fost obţinute printr-un proces de selecţie şi care prezintă toleranţă la clorsulfuron, bensulfuron, clorimuron, tifensulfuron şi sulfometuron.

Totodată, (US 5,013,659, US 5,141,870, şi US 5,378,824) descriu producerea de plante transgenice de sfeclă de zahăr prin introducerea unei gene de ALS de drojdie modificată în astfel de plante de sfeclă de zahăr.

În plus, Saunders et al. (Crop Science, 32, 1992, p. 1357-1360) descrie plante de sfeclă de zahăr tolerante la sulfoniluree, care au fost obţinute prin selecţia celulelor somaclonale, dar aceşti autori nu au prezentat date biologice cu privire la nivelul de toleranţă a unor astfel de plante faţă de tratarea cu erbicide inhibitoare de ALS, şi nici nu au demonstrat mutanţi stabili genetic obţinuţi din plante de cultură în care aceste mutaţii au fost generate.

Tan et al. descrie în (Pest Manag. Sci. 61, 2005, p. 246-257) combaterea buruienilor în anumite plante de cultură tolerante la imidazolinone.

(Stougaard et al. J. Cell Biochem., Suppl. 14E, 310, 1990) descrie izolarea mutanţilor ALS într-o cultură de celule tetraploidă de sfeclă de zahăr. Două gene diferite de ALS (ALS I şi ALS II) au fost izolate, care se deosebeau doar la poziţia 37 a aminoacidului. Mutantul 1 conţinea 2 mutaţii în gena sa ALS I, în timp ce mutantul 2 conţinea 3 mutaţii în gena sa ALS II. După ce mutaţiile au fost separate pentru a decide care mutaţie va conferi rezistenţă faţă de un inhibitor ALS, s-a constatat că ALS sintetizată dintr-o E. coli recombinantă era rezistentă la erbicide, dacă conţinea o mutaţie punctiformă în codonul Trp 574 (conform numerotării secvenţei Arabidopsis thaliana care se utilizează în literatură pentru a compara toţi mutanţii ALS) - care e egală cu poziţia 569 din secvenţa de aminoacizi ALS a sfeclei, fapt ce duce la o înlocuire a aminoacidului "Trp" cu aminoacidul "Leu". Stougaard et al nu au arătat în sfecla de zahăr că mutaţia la poziţia 569 a oricăror dintre genele ALS de sfeclă de zahăr este suficientă pentru a obţine un nivel de toleranţă acceptabil agronomic faţă de erbicidele inhibitoare de ALS. În plus, Stougaard et al nu au regenerat sau manipulat plantele de sfeclă de zahăr, care cuprindeau o mutaţie, inclusiv mutaţia Trp -> Leu la poziţia 569 a ALS de sfeclă de zahăr.

Ştiind acest lucru, Stougaard et al. au creat vectori de transformare a plantelor, care conţineau diferite gene ALS pentru utilizarea în transformarea plantelor. Cu toate acestea, până în prezent, nici de către aceşti autori, nici de către alţii nu au fost dezvăluite date suplimentare - în special în ceea ce priveşte efectele aplicării erbicidelor inhibitoare de ALS pe plantele şi/sau terenurile agricole care cuprind această mutaţie în plantele Beta vulgaris, fie în plantele create prin ingineria genetică sau plantele mutante de peste 20 de ani.

În plus, mutanţii de sfeclă au fost descrişi ca conferind o mutaţie punctiformă în codonul Ala 122, care a condus la o anumită toleranţă faţă de subclasa de erbicide inhibitoare de ALS - imidazolinone (WO 98/02526), dar care nu este suficientă pentru combaterea buruienilor în schemele de aplicări agricole. Nici toleranţa încrucişată faţă de alte clase de erbicide inhibitoare de ALS nu a fost descrisă cu folosirea acestui mutant. În plus, plantele de sfeclă care conferă o a doua mutaţie punctiformă în codonul Pro 197 au demonstrat o toleranţă moderată faţă de erbicidele inhibitoare de ALS, care fac parte din subclasa de erbicide sulfonilureice. De asemenea, au fost descrişi mutanţi dubli ai acestor două (WO 98/02527). Cu toate acestea, nici unul dintre aceşti mutanţi nu au fost folosiţi pentru introducerea pe piaţă a soiurilor de sfeclă, deoarece nivelul de toleranţă la erbicidele inhibitoare de ALS nu a fost suficient de înalt în aceşti mutanţi pentru a fi exploataţi agronomic.

Este cunoscută [1] o metodă de obţinere a plantei de sfeclă de zahăr rezistentă la mai mulţi inhibitori ai ALS, inclusiv la foramsulfuron, care cuprinde etapele de expunere la foramsulfuron a calusurilor obţinute din explante de B. vulgaris, şi regenerare a plantelor din puţinii mutanţi spontani, care pot creşte în prezenţa acestui erbicid. Prin metoda menţionată s-au obţinut plante având o mutaţie în gena ALS, unde triptofanul la poziţia 569 a enzimei ALS codificate (care corespunde poziţiei 574 a enzimei ALS Arabidopsis thaliana) este substituit cu o leucină. [2] se referă la utilizarea erbicidelor inhibitoare de ALS pentru combaterea vegetaţiei nedorite în plantele Beta vulgaris tolerante la erbicidele inhibitoare de ALS având o mutaţie în gena ALS, unde triptofanul la poziţia 569 a enzimei ALS codificate.

Sursa [3] descrie mutanţi dubli şi tripli de ALS. Conform sursei [4], au fost propuse mutaţii specifice ale genei ALS. Cu toate acestea, până în prezent nu au fost obţinuţi/descrişi mutanţi Beta vulgaris exploatabili agronomic, care conţin astfel de mutaţii conform sursei [4] şi care prezintă, de asemenea, o toleranţă suficientă la orice tip de erbicide inhibitoare de ALS din diferite clase de erbicide inhibitoare de ALS.

Toţi aceşti mutanţi de sfeclă de zahăr nu prezintă o toleranţă sigură şi/sau nu prezintă o toleranţă satisfăcătoare faţă de diferite clase de erbicide inhibitoare de ALS, şi - chiar mai rău - ele nu prezintă un nivel de toleranţă, care este suficient şi util la scară de aplicare agronomică la orice tip de erbicide inhibitoare de ALS.

În ce priveşte compuşii care se cunoaşte că acţionează în calitate de erbicide inhibitoare de ALS, aceştia pot fi grupaţi în câteva clase.

Compuşii din grupa de (sulfon)amide sunt deja cunoscuţi în calitate de compuşi erbicid activi pentru combaterea vegetaţiei nedorite; a se vedea, de exemplu, (EP 239414, US 4,288,244, DE 3303388, US 5,457,085, US 3,120,434, US 3,480,671, EP 206251, EP 205271, US 2,556,664, US 3,534,098, EP 053011, US 4,385,927, EP 348737, DE 2822155, US 3,894,078, GB 869169, EP 447004, DE 1039779, HU 176582, US 3,442,945, DE 2305495, DE 2648008, DE 2328340, DE 1014380, HU 53483, US 4,802,907, GB 1040541, US 2,903,478, US 3,177,061, US 2,695,225, DE 1567151, GB 574995, DE 1031571, US 3,175,897, JP 1098331, US 2,913,327, WO 83/00329, JP 80127302, DE 1300947, DE 2135768, US 3,175,887, US 3,836,524, JP 85067463, US 3,582,314, US 5,333,0821, EP 131258, US 4,746,353, US 4,420,325, US 4,394,506, US 4,127,405, US 4,479,821, US 5,009,699, EP 136061, EP 324569, EP 184385, WO 02/30921, WO 92/15576, WO 95/29899, US 4,668,277, EP 305939, WO 96/41537, WO 95/10507, EP 007677, CN 01080116, US 4,789,393, EP 971902, US 5,209,771, EP 084020, EP 120814, EP 087780, WO 88/04297, EP 5828924, WO 02/36595, US 5,476,936, WO 2009/053058) şi literatura din publicaţiile sus-menţionate.

Compuşii din grupa de imidazolinone sunt deja cunoscuţi în calitate de compuşi erbicid activi pentru combaterea vegetaţiei nedorite; a se vedea, de exemplu (Proc. South. Weed Sci. Soc. 1992. 45, p. 341; Proc. South. Weed Sci. Soc. Annu. Mtg. 36th, 1983, p. 29; Weed Sci. Soc. Annu. Mtg. 36th, 1983, p. 90-91; Weed Sci. Soc. Mtg., 1984, p. 18; Modern Agrochemicals, 2004, p. 14-15).

Compuşii din grupa de pirimidinil(tio)benzoaţi sunt deja cunoscuţi ca compuşi erbicid activi

pentru combaterea vegetaţiei nedorite; a se vedea, de exemplu (US 4,906,285, EP 658549, US 5,118,339, WO 91/05781, US 4,932,999, şi EP 315889).

Compuşii din grupa de sulfonanilide sunt deja cunoscuţi în calitate de compuşi erbicid activi pentru combaterea vegetaţiei nedorite; a se vedea, de exemplu (WO 93/09099, WO 2006/008159, şi WO 2005/096818).

Toate publicaţiile şi brevetele menţionate în prezenta sunt incluse în întregime prin referinţă. În măsura în care materialul inclus prin referinţă contrazice sau nu corespunde cu această descriere, descrierea va substitui orice astfel de material.

Având în vedere faptul că, de exemplu, sfeclei de zahăr îi revine circa 20% din producţia mondială de zahăr, ar fi deosebit de oportun de a avea la dispoziţie un sistem de combatere a buruienilor, care ar permite combaterea eficientă a buruienilor foarte viguroase şi periculoase. Aşadar, ar fi foarte oportună utilizarea unuia sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS pentru combaterea vegetaţiei nedorite în plantele Beta vulgaris, de preferinţă plantele de sfeclă de zahăr, care sunt tolerante faţă de astfel de erbicide inhibitoare de ALS.

Această problemă a fost soluţionată conform prezentei invenţii.

Prezenta invenţie se referă la utilizarea unuia sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS, care fac parte din una sau diverse clase de erbicide inhibitoare de ALS pentru combaterea vegetaţiei nedorite în Beta vulgaris, de preferinţă pe terenurile de cultivare a sfeclei de zahăr, pe care planta Beta vulgaris, de preferinţă o plantă de sfeclă de zahăr, cuprinde o mutaţie a triptofanului la poziţia 569 în enzima ALS şi o mutaţie a prolinei la poziţia 188 în enzima ALS, precum şi opţional una sau mai multe alte mutaţii, de preferinţă una sau mai multe alte mutaţii în gena ALS, de preferinţă o mutaţie care cauzează o ulterioară substituţie a aminoacidului în gena ALS.

Seminţe de plante de sfeclă de zahăr, care conţin astfel de mutaţii şi care sunt folosite, de preferinţă, conform prezentei invenţii au fost depuse la NCIMB, Aberdeen, Marea Britanie, sub numărul NCIMB 42050 pe 7 septembrie 2012 (Bayer CropScience AG fiind co-depunător).

Mai preferabil, prezenta invenţie se referă la utilizarea unuia sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS în plantele sus-menţionate de Beta vulgaris care au suferit mutaţii, de preferinţă în plantele de sfeclă de zahăr care au suferit mutaţii descrise mai sus, unde erbicidele inhibitoare de ALS fac parte din:

grupa de (sulfon)amide (grupa (A)) ce constă din:

subgrupa (A1) de sulfoniluree, ce constă din:

amidosulfuron [CAS RN 120923-37-7] (= A1-1) ;

azimsulfuron [CAS RN 120162-55-2] (= A1-2);

bensulfuron-metil [CAS RN 83055-99-6] (= A1-3);

clorimuron-etil [CAS RN 90982-32-4] (= A1-4);

clorsulfuron [CAS RN 64902-72-3] (= A1-5);

cinosulfuron [CAS RN 94593-91-6] (= A1-6);

ciclosulfamuron [CAS RN 136849-15-5] (= A1-7);

etametsulfuron-metil [CAS RN 97780-06-8] (= A1-8);

etoxisulfuron [CAS RN 126801-58-9] (= A1-9);

flazasulfuron [CAS RN 104040-78-0] (= A1-10);

flucetosulfuron [CAS RN 412928-75-7] (= A1-11);

flupirsulfuron-metil-sodiu [CAS RN 144740-54-5] (= A1-12);

foramsulfuron [CAS RN 173159-57-4] (= A1-13);

halosulfuron-metil [CAS RN 100784-20-1] (= A1-14);

imazosulfuron [CAS RN 122548-33-8] (= A1-15);

iodosulfuron-metil-sodiu [CAS RN 144550-36-7] (= A1-16);

mezosulfuron-metil [CAS RN 208465-21-8] (= A1-17);

metsulfuron-metil [CAS RN 74223-64-6] (= A1-18);

monosulfuron [CAS RN 155860-63-2] (= A1-19);

nicosulfuron [CAS RN 111991-09-4] (= A1-20);

ortosulfamuron [CAS RN 213464-77-8] (= A1-21);

oxasulfuron [CAS RN 144651-06-9] (= A1-22);

primisulfuron-metil [CAS RN 86209-51-0] (= A1-23);

prosulfuron [CAS RN 94125-34-5] (= A1-24);

pirazosulfuron-etil [CAS RN 93697-74-6] (= A1-25);

rimsulfuron [CAS RN 122931-48-0] (= A1-26);

sulfometuron-metil [CAS RN 74222-97-2] (= A1-27);

sulfosulfuron [CAS RN 141776-32-1] (= A1-28);

tifensulfuron-metil [CAS RN 79277-27-3] (= A1-29);

triasulfuron [CAS RN 82097-50-5] (= A1-30);

tribenuron-metil [CAS RN 101200-48-0] (= A1-31);

trifloxisulfuron [CAS RN 145099-21-4] (sodiu) (= A1-32);

triflusulfuron-metil [CAS RN 126535-15-7] (= A1-33);

tritosulfuron [CAS RN 142469-14-5] (= A1-34);

NC-330 [CAS RN 104770-29-8] (= A1-35);

NC-620 [CAS RN 868680-84-6] (= A1-36);

TH-547 [CAS RN 570415-88-2] (= A1-37);

monosulfuron-metil [CAS RN 175076-90-1] (= A1-38);

2-iodo-N-[(4-metoxi-6-metil-1,3,5-triazinil)carbamoil]benzen-sulfonamidă (=A1-39);

un compus cu formula generală (I)

unde M+ desemnează sarea respectivă a compusului (I), şi anume

sarea sa de litiu (= A1-40); sarea sa de sodiu (= A1-41); sarea sa de potasiu

(= A1-42); sarea sa de magneziu (= A1-43); sarea sa de calciu (= A1-44); sarea sa de amoniu (= A1-45); sarea sa de metilamoniu (= A1-46); sarea sa de dimetilamoniu (= A1-47); sarea sa de tetrametilamoniu

(= A1-48); sarea sa de etilamoniu (= A1-49); sarea sa de dietilamoniu (= A1-50); sarea sa de tetraetilamoniu (= A1-51); sarea sa de propilamoniu (= A1-52); sarea sa de tetrapropilamoniu (= A1-53); sarea sa de izopropilamoniu (= A1-54); sarea sa de diizopropilamoniu

(= A1-55); sarea sa de butilamoniu (= A1-56); sarea sa de tetrabutilamoniu (= A1-57); sarea sa de (2-hidroxiet-1-il)amoniu (= A1-58); sarea sa de bis-N,N- (2-hidroxiet-1-il)amoniu (= A1-59); sarea sa de tris-N,N,N-(2-hidroxiet-1-il)amoniu (= A1-60); sarea sa de 1-feniletilamoniu (= A1-61); sarea sa de 2-feniletilamoniu (= A1-62); sarea sa de trimetilsulfoniu (= A1-63); sarea sa de trimetiloxoniu (= A1-64); sarea sa de piridiniu (= A1-65); sarea sa de 2-metilpiridiniu (= A1-66); sarea sa de 4-metilpiridiniu (= A1-67); sarea sa de 2,4-dimetilpiridiniu

(= A1-68); sarea sa de 2,6-dimetilpiridiniu (= A1-69); sarea sa de piperidiniu (= A1-70); sarea sa de imidazoliu (= A1-71); sarea sa de morfoliniu

(= A1-72); sarea sa de 1,5-diazabiciclo[4.3.0]non-7-eniu (= A1-73); sarea sa de 1,8-diazabiciclo[5.4.0]undec-7-eniu (= A1-74);

sau un compus cu formula (II) sau sărurile acestuia

R2 şi R3 având definiţiile din tabelul de mai jos

Compusul R2 R3 A1-75 OCH3 OC2H5 A1-76 OCH3 CH3 A1-77 OCH3 C2H5 A1-78 OCH3 CF3 A1-79 OCH3 OCF2H A1-80 OCH3 NHCH3 A1-81 OCH3 N(CH3)2 A1-82 OCH3 Cl A1-83 OCH3 OCH3 A1-84 OC2H5 OC2H5 A1-85 OC2H5 CH3 A1-86 OC2H5 C2H5

sau compusul cu formula (III) (= A1-87), şi anume sarea de sodiu a compusului (A1-83)

sau compusul cu formula (IV) (=A1-88), şi anume sarea de sodiu a compusului (A1-82)

subgrupa de sulfonilaminocarboniltriazolinone (subgrupa ((A2)), ce constă din:

flucarbazon-sodiu [CAS RN 181274-17-9] (= A2-1);

propoxicarbazon-sodiu [CAS RN 181274-15-7] (= A2-2);

tiencarbazon-metil [CAS RN 317815-83-1] (= A2-3);

subgrupa de triazolopirimidine (subgrupa (A3)), ce constă din:

cloransulam-metil [147150-35-4] (= A3-1);

diclosulam [CAS RN 145701-21-9] (= A3-2);

florasulam [CAS RN 145701-23-1] (= A3-3);

flumetsulam [CAS RN 98967-40-9] (= A3-4);

metosulam [CAS RN 139528-85-1] (= A3-5);

penoxsulam [CAS RN 219714-96-2] (= A3-6);

piroxsulam [CAS RN 422556-08-9] (= A3-7);

subgrupa de sulfonanilide (subgrupa (A4)), ce constă din:

compuşii sau sărurile acestora din grupa descrisă prin formula generală (I):

în care

R1 este halogen, preferabil fluor sau clor,

R2 este hidrogen şi R3 este hidroxil sau R2 şi R3 împreună cu atomul de carbon, de care sunt prinşi, reprezintă o grupare carbonil C=O şi

R4 este hidrogen sau metil;

şi mai în special compuşii cu structura chimică de mai jos (A4-1) - (A4-8)

grupa de imidazolinone (grupa (B1)), ce constă din:

imazametabenzmetil [CAS RN 81405-85-8] (= B1-1);

imazamox [CAS RN 114311-32-9] (= B1-2);

imazapic [CAS RN 104098-48-8] (= B1-3);

imazapir [CAS RN 81334-34-1] (= B1-4);

imazaquin [CAS RN 81335-37-7] (= B1-5) ;

imazetapir [CAS RN 81335-77-5] (= B1-6);

SYP-298 [CAS RN 557064-77-4] (= B1-7);

SYP-300 [CAS RN 374718-10-2] (= B1-8).

grupa de pirimidinil(tio)benzoaţi (grupa (C)), ce constă din:

subgrupa de pirimidiniloxibenzoacizi (subgrupa (C1) ), ce constă din:

bispiribac-sodiu [CAS RN 125401-92-5] (= C1-1);

piribenzoxim [CAS RN 168088-61-7] (= C1-2);

piriminobac-metil [CAS RN 136191-64-5] (= C1-3);

piribambenz-izopropil [CAS RN 420138-41-6] (= C1-4);

piribambenz-propil [CAS RN 420138-40-5] (= C1-5);

subgrupa de pirimidiniltiobenzoacizi (subgrupa (C2) ), ce constă din:

piriftalid [CAS RN 135186-78-6] (= C2-1);

piritiobac-sodiu [CAS RN 123343-16-8] (= C2-2).

În acest context, "toleranţă" sau "tolerant" înseamnă că aplicarea unuia sau mai multor erbicide inibitoare de ALS, care fac parte din una dintre grupele definite mai sus (A), (B), (C), nu prezintă nici un efect(e) evident(e) asupra funcţiilor fiziologice/fitotoxicităţii, atunci când sunt aplicate pe planta respectivă de Beta vulgaris, în special sfecla de zahăr, ce conţine o polipeptidă de ALS cuprinzând mutaţii la poziţiile 569 şi 188 şi în timp ce aplicarea aceleiaşi cantităţi de erbicid(e) inhibitor(oare) de ALS respectiv pe plante de Beta vulgaris netolerante duce la efecte negative semnificative asupra creşterii plantei, funcţiilor sale fiziologice sau prezintă simptome fitotoxice. Calitatea şi cantitatea efectelor observate poate depinde de compoziţia chimică a erbicidului(elor) inhibitor(oare) de ALS respectiv aplicat, doză şi intervalul de aplicare, precum şi condiţiile/etapa de creştere a plantelor tratate.

Dacă nu se indică altfel, termenul "cel puţin" ce precede o serie de elemente se va înţelege ca referindu-se la fiecare element din serie. Specialiştii din domeniu vor recunoaşte, sau vor putea stabili folosind doar experimentele de rutină, mai multe variante echivalente cu variantele de executare specifice ale invenţiei descrise aici. Se intenţionează includerea unor astfel de variante echivalente în prezenta invenţie.

În această descriere şi revendicările ce urmează, cu excepţia cazului în care contextul prevede altfel, cuvântul "a cuprinde" şi variaţiile sale cum ar fi "cuprinde" şi "cuprinzând", se va înţelege ca implicând includerea unui număr întreg sau etapă menţionată sau grup de numere întregi sau etape, dar nu excluderea oricărui alt număr întreg sau etapă sau grup de numere întregi sau etape. Cuvântul "a cuprinde" şi variaţiile sale, pe de o parte, şi cuvântul "a conţine" şi variaţiile sale similare, pe de altă parte, pot fi utilizate alternativ în această descriere şi revendicările corespunzătoare fără preferinţă faţă de nici una dintre ele.

Când se utilizează în prezenta, termenul "transgenic" sau "modificat genetic" semnifică că o genă - care poate fi de aceeaşi specie sau de specie diferită - a fost introdusă prin intermediul unui purtător biologic corespunzător, cum ar fi Agrobacterium tumefaciens sau prin orice alt mijloc fizic, cum ar fi transformarea protoplastelor sau bombardamentul cu particule, într-o plantă, şi gena respectivă poate fi exprimată în noul mediu gazdă, şi anume organismul modificat genetic (OMG).

Conform definiţiei de mai sus, termenul "netransgenic" sau "nemodificat genetic" semnifică exact contrariul, şi anume că nu a avut loc introducerea genei respective prin intermediul unui purtător biologic corespunzător sau prin orice alte mijloace fizice. Cu toate acestea, o genă care a suferit mutaţii poate fi transferată prin polenizare, fie pe cale naturală, fie prin intermediul unui procedeu de reproducere pentru a produce o altă plantă netransgenică privind această genă specifică.

O genă "endogenă" semnifică o genă a unei plante care nu a fost introdusă în plantă prin tehnici de inginerie genetică.

Un "aminoacid diferit de triptofan" (indicat prin "Trp" în codul din trei litere sau "W" în codul dintr-o singură literă folosit în mod echivalent) include orice aminoacid natural diferit de triptofan. Aceşti aminoacizi naturali includ alanină (A), arginină (R), asparagină (N), aspartat (D), cisteină (C), glutamină (Q), glutamat (E), glicină (G), histidină (H ), izoleucină (I), leucină (L), lizină (K), metionină (M), fenilalanină (F), prolină (P), serină (S), treonină (T), tirozină (Y) sau valină (V ).

Cu toate acestea, de preferinţă, aminoacidul diferit de triptofan (ce face parte din grupa de aminoacizi neutri-polari) la poziţia 569 a proteinei de ALS este un aminoacid cu proprietăţi fizico-chimice diferite de triptofan, adică aparţine unuia dintre aminoacizii cu proprietăţi neutre-nepolare, acide, sau bazice. Mai preferabil, aminoacidul diferit de triptofan este selectat din grupa ce constă din alanină, glicină, izoleucină, leucină, metionină, fenilalanină, prolină, valină, şi arginină. Chiar mai preferabil, aminoacidul menţionat este un aminoacid neutru-nepolar cum ar fi alanina, glicina, izoleucina, leucina, metionina, fenilalanina, prolina sau valina. Îndeosebi se preferă ca aminoacidul menţionat să fie alanină, glicină, izoleucină, leucină, valină. Chiar este mai preferabil ca aminoacidul menţionat să fie glicină sau leucină. Cel mai preferabil, acesta este leucină.

"CAS RN" indicat între paranteze pătrate după denumirile (denumirile comune) menţionate sub grupele A - C corespunde "numărului de înregistrare a serviciului de catalogare a chimicalelor", un număr de referinţă obişnuit, care permite substanţelor numite să fie clasificate univoc, deoarece "CAS RN" face distincţie, printre altele, între izomeri, inclusiv stereoizomeri.

Erbicide inhibitoare de ALS, care sunt utilizate, de preferinţă, pentru combaterea vegetaţiei nedorite pe terenurile de cultivare a plantelor de Beta vulgaris, de preferinţă, sfeclă de zahăr, pe care plantele de Beta vulgaris, de preferinţă, sfeclă de zahăr, conţin o proteină de ALS codificată de o genă endogenă ALS cuprinzând un aminoacid diferit de triptofan la poziţia 569 şi un aminoacid diferit de prolină la poziţia 188, şi oferind astfel toleranţă faţă de erbicidul(ele) inhibitor(oare) de ALS conform prezentei invenţii, şi care fac parte din grupa (A), sunt:

amidosulfuron [CAS RN 120923-37-7] (= A1-1) ;

clorimuron-etil [CAS RN 90982-32-4] (= A1-4);

etametsulfuron-metil [CAS RN 97780-06-8] (= A1-8);

etoxisulfuron [CAS RN 126801-58-9] (= A1-9);

flupirsulfuron-metil-sodiu [CAS RN 144740-54-5] (= A1-12);

foramsulfuron [CAS RN 173159-57-4] (= A1-13);

iodosulfuron-metil-sodiu [CAS RN 144550-36-7] (= A1-16);

mezosulfuron-metil [CAS RN 208465-21-8] (= A1-17);

metsulfuron-metil [CAS RN 74223-64-6] (= A1-18);

monosulfuron [CAS RN 155860-63-2] (= A1-19);

nicosulfuron [CAS RN 111991-09-4] (= A1-20);

sulfosulfuron [CAS RN 141776-32-1] (= A1-28);

tifensulfuron-metil [CAS RN 79277-27-3] (= A1-29);

tribenuron-metil [CAS RN 101200-48-0] (= A1-31);

2-iodo-N-[(4-metoxi-6-metil-1,3,5-triazinil)carbamoil]benzen-sulfonamidă

(= A1-39);

2-iodo-N-[(4-metoxi-6-metil-1,3,5-triazinil)carbamoil]benzen-sulfonamidă sare de sodiu (= A1-41);

(A1-83) sau sarea sa de sodiu (=A1-87);

propoxicarbazon-sodiu [CAS RN 181274-15-7] (= A2-2);

tiencarbazon-metil [CAS RN 317815-83-1] (= A2-3);

florasulam [CAS RN 145701-23-1] (= A3-3);

metosulam [CAS RN 139528-85-1] (= A3-5);

piroxsulam [CAS RN 422556-08-9] (= A3-7)

(A4-1);

(A4-2); şi

(A4-3).

Erbicide inhibitoare de ALS, care sunt, îndeosebi preferabil, utilizate pentru combaterea vegetaţiei nedorite pe terenurile de cultivare a Beta vulgaris (de preferinţă a sfeclei de zahăr), pe care plantele de Beta vulgaris (de preferinţă, de sfeclă de zahăr) conţin o proteină de ALS codificată de o genă endogenă ALS cuprinzând un aminoacid diferit de triptofan la poziţia 569 şi un aminoacid diferit de prolină la poziţia 188, şi oferind astfel toleranţă faţă de erbicidul(ele) inhibitor(oare) de ALS conform prezentei invenţii, şi care fac parte din grupa (A), sunt:

amidosulfuron [CAS RN 120923-37-7] (= A1-1) ;

foramsulfuron [CAS RN 173159-57-4] (= A1-13);

iodosulfuron-metil-sodiu [CAS RN 144550-36-7] (= A1-16);

2-iodo-N-[(4-metoxi-6-metil-1,3,5-triazinil)carbamoil]benzen-sulfonamidă (= A1-39);

2-iodo-N-[(4-metoxi-6-metil-1,3,5-triazinil)carbamoil]benzen-sulfonamidă sare de sodiu A1-41;

A1-83 sau sarea sa de sodiu (=A1-87);

tiencarbazon-metil [CAS RN 317815-83-1] (= A2-3);

Un alt erbicid inhibitor de ALS, care este utilizat, de preferinţă, pentru combaterea vegetaţiei nedorite pe terenurile de cultivare a Beta vulgaris (de preferinţă a sfeclei de zahăr), pe care plantele de Beta vulgaris (de preferinţă, de sfeclă de zahăr), conţin o proteină de ALS codificată de o genă endogenă ALS cuprinzând un aminoacid diferit de triptofan la poziţia 569 şi un aminoacid diferit de prolină la poziţia 188, şi oferind astfel toleranţă faţă de erbicidul(ele) inhibitor(oare) de ALS conform prezentei invenţii, şi care face parte din grupa (A), este:

imazamox [CAS RN 114311-32-9] (= B1-2).

Un alt erbicid inhibitor de ALS, care este utilizat, de preferinţă, pentru combaterea vegetaţiei nedorite pe terenurile de cultivare a Beta vulgaris (de preferinţă, a sfeclei de zahăr), pe care plantele de Beta vulgaris (de preferinţă, de sfeclă de zahăr), conţin o proteină de ALS codificată de o genă endogenă ALS cuprinzând un aminoacid diferit de triptofan la poziţia 569 şi un aminoacid diferit de prolină la poziţia 188, şi oferind astfel toleranţă faţă de erbicidul(ele) inhibitor(oare) de ALS conform prezentei invenţii, şi care face parte din grupa (A), este:

bispiribac-sodiu [CAS RN 125401-92-5] (= C1-1).

În continuare se va înţelege că în privinţa tuturor erbicidelor inhibitoare de ALS definite mai sus şi atunci când nu se specifică de către CAS RN respectivă, toate formele de utilizare, cum ar fi acizii şi sărurile pot fi aplicate în conformitate cu invenţia.

În plus, erbicidul(ele) inhibitor(oare) de ALS care urmează să fie utilizat(e) conform invenţiei poate cuprinde şi alte componente, de exemplu, compuşi agrochimic activi cu mod de acţiune de tip diferit şi/sau substanţe auxiliare şi/sau aditivi uzuali în protecţia plantelor, sau pot fi utilizate împreună cu acestea.

Într-o variantă de executare preferată, combinaţiile de erbicide, care urmează să fie utilizate conform invenţiei, cuprind cantităţi eficiente de erbicid(e) inhibitor(oare) de ALS care fac parte din grupele (A), (B) şi/sau (C) şi/sau posedă acţiuni sinergice. Acţiunile sinergice pot fi observate, de exemplu, atunci când se aplică unul sau mai multe erbicide inhibitoare de ALS, care fac parte din grupele (A), (B), şi/sau (C) împreună, de exemplu, sub formă de un copreparat sau un amestec în rezervor; cu toate acestea, ele pot fi, de asemenea, observate atunci când compuşii activi se aplică la intervale diferite de timp (separare). De asemenea, este posibil de a aplica erbicidele sau combinaţiile erbicide într-o multitudine de porţiuni (aplicare secvenţială), de exemplu aplicări pre-răsărire urmate de aplicările post-răsărire sau aplicările post-răsărire timpurie, urmate de aplicările post-răsărire medie sau târzie. Se dă preferinţă aici aplicării comune sau aproape simultane a erbicidelor inhibitoare de ALS, care fac parte din grupele (A), (B) şi/sau (C) din combinaţia respectivă.

Efectele sinergice permit reducerea dozelor de aplicare a erbicidelor inhibitoare de ALS individuale, o eficacitate mai mare la aceeaşi doză de aplicare, combaterea speciilor care erau încă necombătute (goluri), combaterea speciilor care sunt tolerante sau rezistente la erbicidele inhibitoare de ALS individuale sau la mai multe erbicide inhibitoare de ALS, prelungirea perioadei de aplicare şi/sau reducerea numărului de cereri individuale necesare şi - ca urmare pentru utilizator - sistemele de combatere a buruienilor, care sunt mai avantajoase din punct de vedere economic şi ecologic.

Erbicidele care urmează să fie utilizate conform prezentei invenţii sunt toate erbicide inhibitoare de acetolactat sintază (ALS) (care ar putea fi numite, de asemenea, în mod alternativ şi interschimbabil "erbicide care inhibă ALS") şi inhibă astfel biosinteza proteinelor în plante.

Doza de aplicare a erbicidelor inhibitoare de ALS, care fac parte din grupele (A), (B) sau (C) (definite mai sus) poate varia într-un interval larg, de exemplu între 0,001 g şi 1500 g de ia/ha (ia/ha înseamnă aici şi mai jos "substanţă activă la hectar" = bazată pe compus activ pur de 100%). În cazul aplicării în doze cuprinse între 0,001 g şi 1500 g ia/ha, erbicidele din clasele A, B şi C conform prezentei invenţii, de preferinţă compuşii A1-1; A1-4; A1-8; A1-9; A1-12; A1-13; A1-16; A1-17; A1-18; A1-19; A1-20; A1-28; A1-29; A1-31; A1-39; A1-41; A1-83; A1-87; A2-2; A2-3; A3-3; A3-5; A3-7, A4-3, combat, atunci când sunt utilizaţi prin metoda pre- şi post-răsărire, un spectru relativ larg de plante dăunătoare, de exemplu buruieni mono- sau dicotiledonate, anuale şi perene, şi, de asemenea, plante de cultură nedorite (definite împreună "vegetaţie nedorită").

În mai multe aplicări conform invenţiei, dozele de aplicare sunt în general mai mici, de exemplu, cuprinse între 0,001 g şi 1000 g de ia/ha, preferabil între 0,1 g şi 500 g ia/ha, îndeosebi preferabil între 0,5 g şi 250 g de ia/ha, şi chiar mai preferabil între 1,0 g şi 200 g de ia/ha. În cazurile în care se aplică mai multe erbicide inhibitoare de ALS, cantitatea reprezintă cantitatea totală a tuturor erbicidelor inhibitoare de ALS aplicate.

De exemplu, combinaţiile conform invenţiei de erbicide inhibitoare de ALS (care fac parte din grupele (A), (B) şi/sau (C)) permit sporirea sinergică a activităţii într-o manieră care depăşeşte cu mult şi în mod neaşteptat activităţile, care pot fi obţinute prin utilizarea erbicidelor individuale inhibitoare de ALS (care fac parte din grupele (A), (B) şi/sau (C)).

Pentru combinaţiile de erbicide inhibitoare de ALS, condiţiile preferate sunt ilustrate mai jos.

Un interes deosebit, conform prezentei invenţii, prezintă utilizarea compoziţiilor erbicide pentru combaterea vegetaţiei nedorite în plantele Beta vulgaris, de preferinţă în plantele de sfeclă de zahăr, care conţin următoarele erbicide inhibitoare de ALS:

(A1-1) + (A1-4); (A1-1) + (A1-8); (A1-1) + (A1-9); (A1-1) + (A1-12);

(A1-1) + (A1-13); (A1-1) + (A1-16); (A1-1) + (A1-17); (A1-1) + (A1-18);

(A1-1) + (A1-19); (A1-1) +(A1-20); (A1-1) + (A1-28); (A1-1) + (A1-29);

(A1-1) + (A1-31); (A1-1) + (A1-39); (A1-1) +(A1-41); (A1-1) + (A1-83);

(A1-1) + (A1-87); (A1-1) + (A2-2); (A1-1) + (A2-3); (A1-1) + (A3-3);

(A1-1) + (A3-5); (A1-1) + (A3-7); (A1-1) + (A4-1); (A1-1) + (A4-2); (A1-1) + (A4-3);

(A1-4) + (A1-8); (A1-4) + (A1-9); (A1-4) + (A1-12); (A1-4) + (A1-13);

(A1-4) + (A1-16); (A1-4) + (A1-17); (A1-4) + (A1-18); (A1-4) + (A1-19);

(A1-4) +(A1-20); (A1-4) + (A1-28); (A1-4) + (A1-29); (A1-4) + (A1-31);

(A1-4) + (A1-39); (A1-4) +(A1-41); (A1-4) + (A1-83); (A1-4) + (A1-87);

(A1-4) + (A2-2); (A1-4) + (A2-3); (A1-4) + (A3-3); (A1-4) + (A3-5);

(A1-4) + (A3-7); (A1-4) + (A4-1); (A1-4) + (A4-2); (A1-4) + (A4-3);

(A1-8) + (A1-9); (A1-8) + (A1-12); (A1-8) + (A1-13); (A1-8) + (A1-16);

(A1-8) + (A1-17); (A1-8) + (A1-18); (A1-8) + (A1-19); (A1-8) +(A1-20);

(A1-8) + (A1-28); (A1-8) + (A1-29); (A1-8) + (A1-31); (A1-8) + (A1-39);

(A1-8) +(A1-41); (A1-8) + (A1-83); (A1-8) + (A1-87); (A1-8) + (A2-2);

(A1-8) + (A2-3); (A1-8) + (A3-3); (A1-8) + (A3-5); (A1-8) + (A3-7);

(A1-8) + (A4-1); (A1-8) + (A4-2); (A1-8) + (A4-3);

(A1-9) + (A1-12); (A1-9) + (A1-13); (A1-9) + (A1-16); (A1-9) + (A1-17);

(A1-9) + (A1-18); (A1-9) + (A1-19); (A1-9) +(A1-20); (A1-9) + (A1-28);

(A1-9) + (A1-29); (A1-9) + (A1-31); (A1-9) + (A1-39); (A1-9) +(A1-41);

(A1-9) + (A1-83); (A1-9) + (A1-87); (A1-9) + (A2-2); (A1-9) + (A2-3);

(A1-9) + (A3-3); (A1-9) + (A3-5); (A1-9) + (A3-7); (A1-9) + (A4-1);

(A1-9) + (A4-2); (A1-9) + (A4-3);

(A1-12) + (A1-13); (A1-12) + (A1-16); (A1-12) + (A1-17); (A1-12) + (A1-18);

(A1-12) + (A1-19); (A1-12) +(A1-20); (A1-12) + (A1-28); (A1-12) + (A1-29);

(A1-12) + (A1-31); (A1-12) + (A1-39); (A1-12) +(A1-41); (A1-12) + (A1-83);

(A1-12) + (A1-87); (A1-12) + (A2-2); (A1-12) + (A2-3); (A1-12) + (A3-3);

(A1-12) + (A3-5); (A1-12) + (A3-7); (A1-12) + (A4-1); (A1-12) + (A4-2); (A1-12) +

(A4-3);

(A1-13) + (A1-16); (A1-13) + (A1-17); (A1-13) + (A1-18); (A1-13) + (A1-19);

(A1-13) +(A1-20); (A1-13) + (A1-28); (A1-13) + (A1-29); (A1-13) + (A1-31);

(A1-13) + (A1-39); (A1-13) +(A1-41); (A1-13) + (A1-83); (A1-13) + (A1-87);

(A1-13) + (A2-2); (A1-13) + (A2-3); (A1-13) + (A3-3); (A1-13) + (A3-5);

(A1-13) + (A3-7); (A1-13) + (A4-1); (A1-13) + (A4-2); (A1-13) + (A4-3);

(A1-16) + (A1-17); (A1-16) + (A1-18); (A1-16) + (A1-19); (A1-16) +(A1-20);

(A1-16) + (A1-28); (A1-16) + (A1-29); (A1-16) + (A1-31); (A1-16) + (A1-39);

(A1-16) +(A1-41); (A1-16) + (A1-83); (A1-16) + (A1-87); (A1-16) + (A2-2);

(A1-16) + (A2-3); (A1-16) + (A3-3); (A1-16) + (A3-5); (A1-16) + (A3-7);

(A1-16) + (A4-1); (A1-16) + (A4-2); (A1-16) + (A4-3);

(A1-17) + (A1-18); (A1-17) + (A1-19); (A1-17) +(A1-20); (A1-17) + (A1-28);

(A1-17) + (A1-29); (A1-17) + (A1-31); (A1-17) + (A1-39); (A1-17) +(A1-41);

(A1-17) + (A1-83); (A1-17) + (A1-87); (A1-17) + (A2-2); (A1-17) + (A2-3);

(A1-17) + (A3-3); (A1-17) + (A3-5); (A1-17) + (A3-7); (A1-17) + (A4-1);

(A1-17) + (A4-2); (A1-17) + (A4-3);

(A1-18) + (A1-19); (A1-18) +(A1-20); (A1-18) + (A1-28); (A1-18) + (A1-29);

(A1-18) + (A1-31); (A1-18) + (A1-39); (A1-18) +(A1-41); (A1-18) + (A1-83);

(A1-18) + (A1-87); (A1-18) + (A2-2); (A1-18) + (A2-3); (A1-18) + (A3-3);

(A1-18) + (A3-5); (A1-18) + (A3-7); (A1-18) + (A4-1); (A1-18) + (A4-2);

(A1-18) + (A4-3);

(A1-19) +(A1-20); (A1-19) + (A1-28); (A1-19) + (A1-29); (A1-19) + (A1-31);

(A1-19) + (A1-39); (A1-19) +(A1-41); (A1-19) + (A1-83); (A1-19) + (A1-87);

(A1-19) + (A2-2); (A1-19) + (A2-3); (A1-19) + (A3-3); (A1-19) + (A3-5);

(A1-19) + (A3-7); (A1-19) + (A4-1); (A1-19) + (A4-2); (A1-19) + (A4-3);

(A1-20) + (A1-28); (A1-20) + (A1-29); (A1-20) + (A1-31); (A1-20) + (A1-39);

(A1-20) +(A1-41); (A1-20) + (A1-83); (A1-20) + (A1-87); (A1-20) + (A2-2);

(A1-20) + (A2-3); (A1-20) + (A3-3); (A1-20) + (A3-5); (A1-20) + (A3-7);

(A1-20) + (A4-1); (A1-20) + (A4-2); (A1-20) + (A4-3);

(A1-28) + (A1-29); (A1-28) + (A1-31); (A1-28) + (A1-39); (A1-28) +(A1-41);

(A1-28) + (A1-83); (A1-28) + (A1-87); (A1-28) + (A2-2); (A1-28) + (A2-3);

(A1-28) + (A3-3); (A1-28) + (A3-5); (A1-28) + (A3-7); (A1-28) + (A4-1);

(A1-28) + (A4-2); (A1-28) + (A4-3);

(A1-29) + (A1-31); (A1-29) + (A1-39); (A1-29) +(A1-41); (A1-29) + (A1-83);

(A1-29) + (A1-87); (A1-29) + (A2-2); (A1-29) + (A2-3); (A1-29) + (A3-3);

(A1-29) + (A3-5); (A1-29) + (A3-7); (A1-29) + (A4-1); (A1-29) + (A4-2); (A1-29) +

(A4-3);

(A1-31) + (A1-39); (A1-31) +(A1-41); (A1-31) + (A1-83); (A1-31) + (A1-87);

(A1-31) + (A2-2); (A1-31) + (A2-3); (A1-31) + (A3-3); (A1-31) + (A3-5);

(A1-31) + (A3-7); (A1-31) + (A4-1); (A1-31) + (A4-2); (A1-31) + (A4-3);

(A1-39) +(A1-41); (A1-39) + (A1-83); (A1-39) + (A1-87); (A1-39) + (A2-2);

(A1-39) + (A2-3); (A1-39) + (A3-3); (A1-39) + (A3-5); (A1-39) + (A3-7);

(A1-39) + (A4-1); (A1-39) + (A4-2); (A1-39) + (A4-3);

(A1-41) + (A1-83); (A1-41) + (A1-87); (A1-41) + (A2-2); (A1-41) + (A2-3);

(A1-41) + (A3-3); (A1-41) + (A3-5); (A1-41) + (A3-7); (A1-41) + (A4-1);

(A1-41) + (A4-2); (A1-41) + (A4-3);

(A1-83) + (A2-2); (A1-83) + (A2-3); (A1-83) + (A3-3); (A1-83) + (A3-5);

(A1-83) + (A3-7); (A1-83) + (A4-1); (A1-83) + (A4-2); (A1-83) + (A4-3);

(A1-87) + (A2-2); (A1-87) + (A2-3); (A1-87) + (A3-3); (A1-87) + (A3-5);

(A1-87) + (A3-7); (A1-87) + (A4-1); (A1-87) + (A4-2); (A1-87) + (A4-3);

(A2-2) + (A2-3); (A2-2) + (A3-3); (A2-2) + (A3-5); (A2-2) + (A3-7);

(A2-2) + (A4-1); (A2-2) + (A4-2); (A2-2) + (A4-3);

(A2-3) + (A3-3); (A2-3) + (A3-5); (A2-3) + (A3-7);

(A2-3) + (A4-1); (A2-3) + (A4-2); (A2-3) + (A4-3);

(A3-3) + (A3-5); (A3-3) + (A3-7);

(A3-3) + (A4-1); (A3-3) + (A4-2); (A3-3) + (A4-3);

(A3-5) + (A3-7); (A3-5) + (A4-1); (A3-5) + (A4-2); (A3-5) + (A4-3);

(A3-7) + (A4-1); (A3-7) + (A4-2); (A3-7) + (A4-3);

(A-1) + (A4-2); (A4-1) + (A4-3); şi

(A4-2) + (A4-3);

În plus, erbicidele inhibitoare de ALS, care urmează să fie utilizate conform invenţiei pot cuprinde componente suplimentare, de exemplu compuşi agrochimic activi cu mod de acţiune de tip diferit şi/sau substanţe auxiliare şi/sau aditivi uzuali în protecţia plantelor, sau pot fi utilizate împreună cu acestea.

Erbicidul(ele) inhibitor(oare) de ALS, care urmează să fie utilizat(e) conform invenţiei sau combinaţiile de astfel de erbicide inhibitoare de ALS diferite pot cuprinde în plus diferiţi compuşi agrochimic activi, de exemplu, din grupa de agenţi fitoprotectori, fungicide, insecticide, sau dintr-o grupă de substanţe auxiliare şi aditivi uzuali în protecţia plantelor.

Într-o altă variantă de executare, invenţia se referă la utilizarea unor cantităţi eficiente de erbicid(e) inhibitor(oare) de ALS (adică, membri ai grupelor (A), (B) şi/sau (C)) şi erbicide neinhibitoare de ALS (adică, erbicide având un mod de acţiune diferit de inhibarea enzimei ALS [acetohidroxiacid sintaza; CE 2.2.1.6] (erbicidele din grupa D) în vederea obţinerii efectului sinergic pentru combaterea vegetaţiei nedorite. Astfel de acţiuni sinergice pot fi observate, de exemplu, atunci când se aplică unul sau mai multe erbicide inhibitoare de ALS (şi anume membri ai grupelor (A), (B), şi/sau (C)) şi unul sau mai multe erbicide neinhibitoare de ALS (erbicide din grupa D) împreună, de exemplu sub formă de un copreparat sau un amestec în rezervor; cu toate acestea, ele pot fi observate şi atunci când compuşii activi se aplică în intervale de timp diferite (separare). De asemenea, este posibil de a aplica erbicidele inhibitoare de ALS şi erbicidele neinhibitoare de ALS într-o multitudine de porţiuni (aplicare consecutivă), de exemplu aplicări pre-răsărire urmate de aplicările post-răsărire sau aplicările post-răsărire timpurii, urmate de aplicările post-răsărire medii sau târzii. Se dă preferinţă aici aplicării combinate sau aproape simultane a erbicidelor ((A), (B) şi/sau (C)) şi (D) din combinaţia respectivă.

Erbicide partenere adecvate care urmează să fie aplicate împreună cu erbicidele inhibitoare de ALS sunt, de exemplu, următoarele erbicide, care diferă structural de erbicidele ce fac parte din grupele (A), (B), şi (C), precum s-a descris mai sus, de preferinţă compuşi erbicid activi a căror acţiune se bazează pe inhibarea, de exemplu, acetilcoenzima A carboxilazei, PS I, PS II, HPPDO, fitoendesaturazei, protoporfirinogen oxidazei, glutamin sintetazei, biosintezei celulozei, 5-enolpiruvilshikimat 3-fosfat sintetazei, precum s-a descris, de exemplu, în Weed Research 26, 1986, p. 441-445, sau "The Pesticide Manual", ediţia a 14-a, The British Crop Protection Council, 2007, sau a 15-a ediţie 2010, sau în "e-Pesticide Manual" corespunzător, versiunea 5, 2010, în fiecare caz, publicat de British Crop Protection Council,, (în continuare, de asemenea, pe scurt "PM"), precum şi în literatura de specialitate citată. Liste de denumiri comune sunt, de asemenea, disponibile în “The Compendium of Pesticide Common Names“ de pe Internet. Erbicide cunoscute din literatură (indicate între paranteze după denumirea comună clasificate, de asemenea, în continuare prin indicatorii D1 - D426), care pot fi combinate cu erbicide inhibitoare de ALS din grupele (A), (B) şi/sau (C) şi care urmează să fie utilizate conform prezentei invenţii sunt, de exemplu, compuşii activi enumeraţi mai jos: (notă: erbicidele sunt menţionate fie prin "denumirea comună" conform Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO) sau prin denumirea chimică, împreună unde este cazul, cu un număr de cod corespunzător, şi în fiecare caz includ toate formele de utilizare, cum ar fi acizi, săruri, esteri şi izomeri, cum ar fi stereoizomeri şi izomeri optici, în special sub formă comercială sau forme comerciale, cu excepţia cazului în care contextul indică altfel. În timpul enumerării se prezintă o singură formă de utilizare şi, în unele cazuri, două sau mai multe forme de utilizare):

acetoclor (= D1), acibenzolar (= D2), acibenzolar-S-metil (= D3), acifluorfen (= D4), acifluorfen-sodiu (= D5), aclonifen (= D6), alaclor (= D7), alidoclor (= D8), aloxidim (= D9), aloxidim-sodiu (= D10), ametrin (= D11), amicarbazon (= D12), amidoclor (= D13), aminociclopiraclor (= D14), aminopiralid (= D15), amitrol (= D16), sulfamat de amoniu (= D17), ancimidol (= D18), anilofos (= D19), asulam (= D20), atrazin (= D21), azafenidin (= D22), aziprotrin (= D23), beflubutamid (= D24), benazolin (= D25), benazolin-etil (= D26), bencarbazon (= D27), benfluralin (= D28), benfuresat (= D29), bensulid (= D30), bentazon (= D31), benzfendizon (= D32), benzobiciclon (= D33), benzofenap (= D34), benzofluor (= D35), benzoilprop (= D36), biciclopiron (= D37), bifenox (= D38), bilanafos (= D39), bilanafos-sodiu (= D40), bromacil (= D41), bromobutid (= D42), bromofenoxim (= D43), bromoxinil (= D44), bromuron (= D45), buminafos (= D46), busoxinon (= D47), butaclor (= D48), butafenacil (= D49), butamifos (= D50), butenaclor (= D51), butralin (= D52), butroxidim (= D53), butilat (= D54), cafenstrol (= D55), carbetamid (= D56), carfentrazon (= D57), carfentrazon-etil (= D58), clometoxifen (= D59), cloramben (= D60), clorazifop (= D61), clorazifop-butil (= D62), clorbromuron (= D63), clorbufam (= D64), clorfenac (= D65), clorfenac-sodiu (= D66), clorfenprop (= D67), clorflurenol (= D68), clorflurenol-metil (= D69), cloridazon (= D70), clormequat-clorură (= D71), clornitrofen (= D72), cloroftalim (= D73), clortal-dimetil (= D74), clortoluron (= D75), cinidon (= D76), cinidon-etil (= D77), cinmetilin (= D78), cletodim (= D79), clodinafop (= D80), clodinafop-propargil (= D81), clofencet (= D82), clomazon (= D83), clomeprop (= D84), cloprop (= D85), clopiralid (= D86), cloransulam (= D87), cloransulam-metil (= D88), cumiluron (= D89), cianamid (= D90), cianazin (= D91), ciclanilid (= D92), cicloat (= D93), cicloxidim (= D94), cicluron (= D95), cihalofop (= D96), cihalofop-butil (= D97), ciperquat (= D98), ciprazin (= D99), ciprazol (= D100), 2,4-D (= D101), 2,4-DB (= D102), daimuron/dimron (= D103), dalapon (= D104), daminozid (= D105), dazomet (= D106), n-decanol (= D107), desmedifam (= D108), desmetrin (= D109), detosil-pirazolat (= D110), dialat (= D111), dicamba (= D112), diclobenil (= D113), diclorprop (= D114), diclorprop-P (= D115), diclofop (= D116), diclofop-metil (= D117), diclofop-P-metil (= D118), dietatil (= D119), dietatil-etil (= D120), difenoxuron (= D121), difenzoquat (= D122), diflufenican (= D123), diflufenzopir (= D124), diflufenzopir-sodiu (= D125), dimefuron (= D126), dikegulac-sodiu (= D127), dimefuron (= D128), dimepiperat (= D129), dimetaclor (= D130), dimetametrin (= D131), dimetenamid (= D132), dimetenamid-P (= D133), dimetipin (= D134), dimetrasulfuron (= D135), dinitramin (= D136), dinoseb (= D137), dinoterb (= D138), difenamid (= D139), dipropetrin (= D140), diquat (= D141), diquat-dibromură (= D142), ditiopir (= D143), diuron (= D144), DNOC (= D145), eglinazin-etil (= D146), endotal (= D147), EPTC (= D148), esprocarb (= D149), etalfluralin (= D150), etefon (= D151), etidimuron (= D152), etiozin (= D153), etofumesat (= D154), etoxifen (= D155), etoxifen-etil (= D156), etobenzanid (= D157), F-5331 (= 2-clor-4-fluor-5-[4-(3-fluorpropil)-4,5-dihidro-5-oxo-1H-tetrazol-1-il]-fenil]-etansulfonamid) (= D158), F-7967 (= 3-[7-clor-5-fluor-2-(trifluormetil)-1H-benzimidazol-4-il]-1-metil-6-(trifluormetil)pirimidin-2,4(1H,3H)-dion) (= D159), fenoprop (= D160), fenoxaprop (= D161), fenoxaprop-P (= D162), fenoxaprop-etil (= D163), fenoxaprop-P-etil (= D164), fenoxasulfon (= D165), fentrazamid (= D166), fenuron (= D167), flamprop (= D168), flamprop-M-izopropil (= D169), flamprop-M-metil (= D170), fluazifop (= D171), fluazifop-P (= D172), fluazifop-butil (= D173), fluazifop-P-butil (= D174), fluazolat (= D175), flucloralin (= D176), flufenacet (tiafluamidă) (= D177), flufenpir (= D178), flufenpir-etil (= D179), flumetralin (= D180), flumiclorac (= D181), flumiclorac-pentil (= D182), flumioxazin (= D183), flumipropin (= D184), fluometuron (= D185), fluordifen (= D186), fluorglicofen (= D187), fluorglicofen-etil (= D188), flupoxam (= D189), flupropacil (= D190), flupropanat (= D191), flurenol (= D192), flurenol-butil (= D193), fluridon (= D194), flurocloridon (= D195), fluroxipir (= D196), fluroxipir-meptil (= D197), flurprimidol (= D198), flurtamon (= D199), flutiacet (= D200), flutiacet-metil (= D201), flutiamidă (= D202), fomesafen (= 203), forclorfenuron (= D204), fosamin (= D205), furiloxifen (= D206), acid giberelic (= D207), glufosinat (= D208), glufosinat-amoniu (= D209), glufosinat-P (= D210), glufosinat-P-amoniu (= D211), glufosinat-P-sodiu (= D212), glifosat (= D213), glifosat-izopropilamoniu (= D214), H-9201 (=O-(2,4-Dimetil-6-nitrofenil)-O-etil-izopropilfosforamidotioat) (= D215), halosafen (= D216), haloxifop (= D217), haloxifop-P (= D218), haloxifop-etoxietil (= D219), haloxifop-P-etoxietil (= D220), haloxifop-metil (= D221), haloxifop-P-metil (= D222), hexazinon (= D223), HW-02 (= 1-(Dimetoxifosforil)-etil(2,4-diclorfenoxi)acetat) (= D224), inabenfidă (= D225), indanofan (= D226), indaziflam (= D227), indol-3-acid acetic (IAA) (= D228), 4-indol-3-acid ilbutiric (IBA) (= D229), ioxinil (= D230), ipfencarbazon (= D231), izocarbamid (= D232), izopropalin (= D233), izoproturon (= D234), izouron (= D235), izoxaben (= D236), izoxaclortol (= D237), izoxaflutol (= D238), izoxapirifop (= D239), KUH-043 (= 3-({[5-(Difluormetil)-1-metil-3-(trifluormetil)-1H-pirazol-4-il]metil}sulfonil)-5,5-dimetil-4,5-dihidro-1,2-oxazol) (= D240), karbutilat (= D241), ketospiradox (= D242), lactofen (= D243), lenacil (= D244), linuron (= D245), hidrazidă maleică (= D246), MCPA (= D247), MCPB (= D248), MCPB-metil, -etil şi -sodiu (= D249), mecoprop (= D250), mecoprop-sodiu (= D251), mecoprop-butotil (= D252), mecoprop-P-butotil (= D253), mecoprop-P-dimetilamoniu (= D254), mecoprop-P-2-etilhexil (= D255), mecoprop-P-potasiu (= D256), mefenacet (= D257), mefluididă (= D258), mepiquat-clorură (= D259), mezotrion (= D260), metabenztiazuron (= D261), metam (= D262), metamifop (= D263), metamitron (= D264), metazaclor (= D265), metazol (= D266), metiopirsulfuron (= D267), metiozolin (= D268), metoxifenon (= D269), metildimron (= D270), 1-metilciclopropen (= D271), metilizotiocianat (= D272), metobenzuron (= D273), metobromuron (= D274), metolaclor (= D275), S-metolaclor (= D-276), metoxuron (= D277), metribuzin (= D278), molinat (= D279), monalid (= D280), monocarbamidă (= D281), monocarbamidă-dihidrogensulfat (= D282), monolinuron (= D283), monosulfuron-ester (= D284), monuron (= D285), MT-128 (= 6-clor-N-[(2E)-3-clorprop-2-en-1-il]-5-metil-N-fenilpiridazin-3-amină) (= D286), MT-5950 (= N-[3-clor-4-(1-metiletil)-fenil]-2-metilpentanamidă) (= D287), NGGC-011 (= D288), naproanilidă (= D289), napropamidă (= D290), naptalam (= D291), NC-310 (= 4-(2,4-Diclorobenzoil)-1-metil-5-benziloxipirazol) (= D292), neburon (= D293), nipiraclofen (= D294), nitralin (= D295), nitrofen (= D296), nitrofenolat-sodiu (amestec izomeric) (= D297), nitrofluorfen (= D298), acid nonanoic (= D299), norflurazon (= D300), orbencarb (= D301), orizalin (= D302), oxadiargil (= D303), oxadiazon (= D304), oxaziclomefon (= D305), oxifluorfen (= D306), paclobutrazol (= D307), paraquat (= D308), paraquat-diclorură (= D309), acid pelargonic (acid nonanoic) (= D310), pendimetalin (= D311), pendralin (= D312), pentanoclor (= D313), pentoxazon (= D314), perfluidonă (= D315), petoxamid (= D317), fenisofam (= D318), fenmedifam (= D319), fenmedifam-etil (= D320), picloram (= D321), picolinafen (= D322), pinoxaden (= D323), piperofos (= D324), pirifenop (= D325), pirifenop-butil (= D326), pretilaclor (= D327), probenazol (= D328), profluazol (= D329), prociazină (= D330), prodiamină (= D331), prifluralină (= D332), profoxidim (= D333), prohexadion (= D334), prohexadion-calciu (= D335), prohidrojasmon (= D336), prometon (= D337), prometrin (= D338), propaclor (= D339), propanil (= D340), propaquizafop (= D341), propazină (= D342), profam (= D343), propisoclor (= D344), propizamidă (= D345), prosulfalin (= D346), prosulfocarb (= D347), prinaclor (= D348), piraclonil (= D349), piraflufen (= D350), piraflufen-etil (= D351), pirasulfotol (= D352), pirazolinat (pirazolat) (= D353), pirazoxifen (= D354), piribambenz (= D355), piributicarb (= D356), piridafol (= D357), piridat (= D358), piriminobac (= D359), pirimisulfan (= D360), piroxasulfon (= D361), quinclorac (= D362), quinmerac (= D363), quinoclamină (= D364), quizalofop (= D365), quizalofop-etil (= D366), quizalofop-P (= D367), quizalofop-P-etil (= D368), quizalofop-P-tefuril (= D369), saflufenacil (= D370), secbumeton (= D371), setoxidim (= D372), siduron (= D373), simazină (= D374), simetrin (= D375), SN-106279 (= Metil-(2R)-2-({7-[2-clor-4-(trifluormetil)fenoxi]-2-naftil}oxi)-propanoat) (= D376), sulcotrion (= D377), sulfalat (CDEC) (= D378), sulfentrazon (= D379), sulfosat (glifosat-trimesiu) (= D380), SYN-523 (= D381), SYP-249 (= 1-Etoxi-3-metil-1-oxobut-3-en-2-il-5-[2-clor-4-(trifluormetil)fenoxi]-2-nitrobenzoat) (= D382), tebutam (= D383), tebutiuron (= D384), tecnazen (= D385), tefuriltrion (= D386), tembotrion (= D387), tepraloxidim (= D388), terbacil (= D389), terbucarb (= D390), terbuclor (= D391), terbumeton (= D392), terbutilazin (= D393), terbutrin (= D394), tenilclor (= D395), tiafluamidă (= D396), tiazafluron (= D397), tiazopir (= D398), tidiazimin (= D399), tidiazuron (= D400), tiobencarb (= D401), tiocarbazil (= D402), topramezon (= D403), tralkoxidim (= D404), trialate (= D405), triaziflam (= D406), triazofenamidă (= D407), acid tricloracetic (TCA) (= D408), triclopir (= D409), tridifan (= D410), trietazină (= D411), trifluralin (=D412), trimeturon (= D413), trinexapac (= D414), trinexapac-etil (= D415), tsitodef (= D416), uniconazol (= D417), uniconazol-P (= D418), vernolat (= D419), ZJ-0862 (= 3,4-Diclor-N-{2-[(4,6-dimetoxipirimidin-2-il)oxi]benzil}anilină) (= D420), şi compuşii de mai jos definiţi de structura lor chimică, respectiv:

Erbicide preferate, care diferă structural şi prin modul lor de acţiune de erbicidele inhibitoare de ALS, care fac parte din grupele (A), (B), şi (C) definite mai sus şi care urmează să fie aplicate conform prezentei invenţii pentru combaterea vegetaţiei nedorite în plantele Beta vulgaris, preferabil plantele de sfeclă de zahăr, tolerante la erbicidele inhibitoare de ALS, care conţin mutaţii în gena ALS, codificând astfel o polipeptidă ALS având un aminoacid diferit de triptofanul natural la poziţia 569 şi un aminoacid diferit de prolina naturală la poziţia 188, de preferinţă triptofanul proteinei ALS de tip sălbatic este substituit cu o leucină la poziţia 569 şi/sau prolina proteinei ALS de tip sălbatic este substituită cu o serină la poziţia 188, sunt cele care fac parte din grupa formată din:

cloridazon (= D70), cletodim (= D79), clodinafop (= D80), clodinafop-propargil (= D81), clopiralid (= D86), cicloxidim (= D94), desmedifam (= D108), dimetenamidă (= D132), dimetenamidă-P (= D133), etofumesat (= D154), fenoxaprop (= D161), fenoxaprop-P (= D162), fenoxaprop-etil (= D163), fenoxaprop-P-etil (= D164), fluazifop (= D171 ), fluazifop-P (= D172), fluazifop-butil (= D173), fluazifop-P-butil (= D174), glufosinat (= D208), glufosinat-amoniu (= D209), glufosinat-P (= D210), glufosinat-P-amoniu (= D211), glufosinat-P-sodiu (= D212), glifosat (= D213), glifosat-izopropilamoniu (= D214), haloxifop (= D217), haloxifop-P (= D218), haloxifop- etoxietil (= D219), haloxifop-P-etoxietil (= D220), haloxifop-metil (D221), haloxifop-P-metil (D222 =), lenacil (= D244), metamitron (= D264), fenmedifam (= D319 ), fenmedifam-etil (= D320), propaquizafop (= D341), chinmerac (= D363), quizalofop (= D365), quizalofop-etil (= D366), quizalofop-P (= D367), quizalofop-P-etil ( = D368), quizalofop-P-tefuril (= D369), setoxidim (= D372).

Alte erbicide chiar mai preferate care diferă de erbicidele inhibitoare de ALS, aparţinând grupelor (A), (B), şi (C), precum s-a definit mai sus, şi care urmează să fie aplicate conform invenţiei în legătură cu erbicidele inhibitoare de ALS, aparţinând grupelor (A), (B), şi (C), sunt cele care fac parte din grupa:

desmedifam (= D108), etofumesat (= D154), glufosinat (= D208), glufosinat-amoniu (= D209), glufosinat-P (= D210), glufosinat-P-amoniu (= D211), glufosinat-P-sodiu (= D212), glifosat (= D213), glifosat-izopropilamoniu (= D214), lenacil (= D244), metamitron (= D264), fenmedifam (= D319), fenmedifam-etil (= D320).

Amestecuri care conţin erbicide inhibitoare de ALS şi erbicide inhibitoare de non-ALS, compoziţii care cuprind amestecuri de unul sau mai multe erbicide inhibitoare de ALS (compuşi ce fac parte din una sau mai multe grupe (A), (B) şi (C)) şi erbicide neinhibitoare de ALS (membri ai grupei (D); precum s-a definit mai sus), care prezintă un interes foarte deosebit pentru a fi utilizate conform prezentei invenţii pentru combaterea vegetaţiei nedorite sunt:

(A1-1) + (D108); (A1-1) + (D154); (A1-1) + (D208); (A1-1) + (D209);

(A1-1) + (D210); (A1-1) + (D212); (A1-1) + (D213); (A1-1) + (D214);

(A1-1) + (D244); (A1-1) + (D264); (A1-1) + (D319); (A1-1) + (D320).

(A1-13) + (D108); (A1-13) + (D154); (A1-13) + (D208); (A1-13) + (D209);

(A1-13) + (D210); (A1-13) + (D212); (A1-13) + (D213); (A1-13) + (D214);

(A1-13) + (D244); (A1-13) + (D264); (A1-13) + (D319); (A1-13) + (D320).

(A1-16) + (D108); (A1-16) + (D154); (A1-16) + (D208); (A1-16) + (D209);

(A1-16) + (D210); (A1-16) + (D212); (A1-16) + (D213); (A1-16) + (D214);

(A1-16) + (D244); (A1-16) + (D264); (A1-16) + (D319); (A1-16) + (D320).

(A1-39) + (D108); (A1-39) + (D154); (A1-39) + (D208); (A1-39) + (D209);

(A1-39) + (D210); (A1-39) + (D212); (A1-39) + (D213); (A1-39) + (D214);

(A1-39) + (D244); (A1-39) + (D264); (A1-39) + (D319); (A1-39) + (D320).

(A1-41) + (D108); (A1-41) + (D154); (A1-41) + (D208); (A1-41) + (D209);

(A1-41) + (D210); (A1-41) + (D212); (A1-41) + (D213); (A1-41) + (D214);

(A1-41) + (D244); (A1-41) + (D264); (A1-41) + (D319); (A1-41) + (D320).

(A1-83) + (D108); (A1-83) + (D154); (A1-83) + (D208); (A1-83) + (D209);

(A1-83) + (D210); (A1-83) + (D212); (A1-83) + (D213); (A1-83) + (D214);

(A1-83) + (D244); (A1-83) + (D264); (A1-83) + (D319); (A1-83) + (D320).

(A1-87) + (D108); (A1-87) + (D154); (A1-87) + (D208); (A1-87) + (D209);

(A1-87) + (D210); (A1-87) + (D212); (A1-87) + (D213); (A1-87) + (D214);

(A1-87) + (D244); (A1-87) + (D264); (A1-87) + (D319); (A1-87) + (D320).

(A2-3) + (D108); (A2-3) + (D154); (A2-3) + (D208); (A2-3) + (D209);

(A2-3) + (D210); (A2-3) + (D212); (A2-3) + (D213); (A2-3) + (D214);

(A2-3) + (D244); (A2-3) + (D264); (A2-3) + (D319); (A2-3) + (D320).

(B1-2) + (D108); (B1-2) + (D154); (B1-2) + (D208); (B1-2) + (D209);

(B1-2) + (D210); (B1-2) + (D212); (B1-2) + (D213); (B1-2) + (D214);

(B1-2) + (D244); (B1-2) + (D264); (B1-2) + (D319); (B1-2) + (D320).

(C1-1) + (D108); (C1-1) + (D154); (C1-1) + (D208); (C1-1) + (D209);

(C1-1) + (D210); (C1-1) + (D212); (C1-1) + (D213); (C1-1) + (D214);

(C1-1) + (D244); (C1-1) + (D264); (C1-1) + (D319); (C1-1) + (D320).

Aplicarea erbicidelor inhibitoare de ALS acţionează, de asemenea, eficient asupra buruienilor perene care produc lăstari din rizomi, port-altoi şi alte organe perene şi care sunt dificil de combătut. În asemenea cazuri, substanţele pot fi aplicate, de exemplu, prin metoda pre-semănare, metoda pre-răsărire sau metoda post-răsărire, de exemplu împreună sau separat. Se dă preferinţă, de exemplu, aplicării prin metoda post-răsărire, în special pe plantele dăunătoare răsărite.

Pot fi menţionate exemple specifice de câţiva reprezentanţi ai buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate, care pot fi combătute de erbicidele inhibitoare de ALS, fără a limita enumerarea la anumite specii.

Exemple de specii de buruieni asupra cărora aplicarea conform prezentei invenţii acţionează eficient sunt, din rândul speciilor de buruieni monocotiledonate, Avena spp., Alopecurus spp., Apera spp., Brachiaria spp., Bromus spp., Digitaria spp., Lolium spp., Echinochloa spp., Panicum spp., Phalaris spp., Poa spp., Setaria spp. şi, de asemenea, speciile Cyperus din grupa anuală, şi, dintre speciile perene, Agropyron, Cynodon, Imperata şi Sorghum şi, de asemenea, speciile perene Cyperus.

În cazul speciilor de buruieni dicotiledonate, spectrul de acţiune se întinde asupra genurilor cum ar fi, de exemplu, Abutilon spp., Amaranthus spp., Chenopodium spp., Chrysanthemum spp., Galium spp., Ipomoea spp., Kochia spp., Lamium spp., Matricaria spp., Pharbitis spp., Polygonum spp., Sida spp., Sinapis spp., Solanum spp., Stellaria spp., Veronica spp. şi Viola spp., Xanthium spp., printre plantele anuale, şi Convolvulus, Cirsium, Rumex şi Artemisia în cazul buruienilor perene.

Se preferă ca planta de Beta vulgaris, preferabil planta de sfeclă de zahăr, pe care se aplică unul sau mai multe erbicide inhibitoare de ALS, separat sau în combinaţie cu unul sau mai multe erbicide care nu fac parte din clasa de erbicide inhibitoare de ALS pentru combaterea vegetaţiei nedorite pe terenurile de cultivare a Beta vulgaris, preferabil a sfeclei de zahăr, pe care plantele de Beta vulgaris, preferabil sfecla de zahăr, cuprind mutaţii ale genei ALS, codificând astfel o polipeptidă ALS având un aminoacid care este diferit de triptofanul natural la poziţia 569 şi având un aminoacid care este diferit de prolina naturală la poziţia 188, să fie ortoploidă sau anortoploidă. Aici, o plantă ortoploidă poate fi, de preferinţă, haploidă, diploidă, tetraploidă, hexaploidă, octaploidă, decaploidă sau dodecaploidă, în timp ce o plantă anortoploidă poate fi, de preferinţă, triploidă sau pentaploidă.

Aşa cum se utilizează în prezenta, dacă nu se indică altfel, termenul "plantă" semnifică o plantă în orice stadiu de dezvoltare.

Ar putea fi că - în funcţie de fondul genetic respectiv - plantele Beta vulgaris din acelaşi fond genetic în care o astfel de mutaţie este prezentă doar în mod heterozigot, plantele Beta vulgaris tolerante la erbicide, care sunt homozigote pentru mutaţia netransgenică a genei endogene de ALS demonstrează un nivel agronomic mai bun de toleranţă la erbicidele inhibitoare de ALS.

În acest context "homozigot" indică faptul că o plantă conform prezentei invenţii are două copii ale aceleiaşi alele pe diferite catene de ADN, în special la locusul genei ALS.

Prin urmare, atunci când este utilizat aici termenul "heterozigot" sau "în mod heterozigot" denotă că o plantă conform prezentei invenţii are diferite alele la un anumit locus, în special la locusul genei ALS.

Prin urmare, prezenta invenţie se referă la utilizarea unuia sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS, separat sau în combinaţie cu unul sau mai multe erbicide inhibitoare de non-ALS, pentru combaterea buruienilor pe terenurile de cultivare a Beta vulgaris, preferabil a sfeclei de zahăr, unde plantele Beta vulgaris, preferabil plantele de sfeclă de zahăr, cuprind mutaţii în codonul unei gene endogene de ALS, care codifică o proteină de ALS, ce conţine (i) un aminoacid care este diferit de triptofan la poziţia 569, preferabil triptofanul proteinei ALS de tip sălbatic este substituit cu o leucină la poziţia 569, şi (ii) un aminoacid care este diferit de prolină la poziţia 188, preferabil prolina proteinei ALS de tip sălbatic este substituită cu o serină la poziţia 188. Aceste mutaţii ale genei endogene ALS pot fi prezente în mod heterozigot, şi pot fi, de preferinţă, unicele două mutaţii ale genei ALS. Mai preferabil, mutaţiile respective pot fi prezente în mod homozigot, şi cel mai preferabil, mutaţia respectivă este prezentă în mod homozigot ca unicele două mutaţii ale genei endogene ALS.

Datorită proprietăţilor lor erbicide şi de reglementare a creşterii plantelor, erbicidele inhibitoare de ALS, care fac parte din una sau mai multe grupe (A), (B), şi (C), fie separat, fie în combinaţie cu erbicide neinhibitoare de ALS pot fi folosite pentru combaterea plantelor dăunătoare în plantele cunoscute de Beta vulgaris, de preferinţă plantele de sfeclă de zahăr, dar, de asemenea, în plantele de cultură tolerante sau modificate genetic, care deja există sau trebuie încă să fie create. În general, plantele transgenice se deosebesc prin proprietăţi specifice avantajoase, pe lângă toleranţa la erbicidele inhibitoare de ALS conform invenţiei, de exemplu, prin toleranţă la erbicide inhibitoare de non-ALS, rezistenţă la bolile de plante sau organismele care provoacă boli ale plantelor, cum ar fi anumite insecte sau microorganisme, cum ar fi ciuperci, bacterii sau virusuri. Alte caracteristici specifice se referă, de exemplu, la materialul recoltat în ceea ce priveşte cantitatea, calitatea, perioada de depozitare, compoziţia şi elementele constitutive specifice. Astfel, sunt cunoscute plantele transgenice, care au un conţinut de amidon ridicat, sau a căror calitate a amidonului este modificată, sau cele în care materialul recoltat are o compoziţie de acizi graşi diferită.

Metode convenţionale de generare a plantelor noi care au proprietăţi modificate comparativ cu plantele care există astăzi constau, de exemplu, din metode tradiţionale de reproducere şi generarea de mutanţi. În mod alternativ, plante noi cu proprietăţi modificate pot fi generate cu ajutorul metodelor recombinante (a se vedea, de exemplu EP-A-0221044, EP-A-0131624). De exemplu, următoarele au fost descrise în câteva cazuri:

- modificarea, prin tehnologia recombinantă, a plantelor de cultură cu scopul de a modifica amidonul sintetizat în plante (de exemplu WO 92/11376, WO 92/14827, WO 91/19806),

- plantele de cultură transgenice care prezintă toleranţă la erbicidele inhibitoare de non-ALS,

- plantele de cultură transgenice cu capacitatea de a produce toxine Bacillus thuringiensis (toxine Bt), care fac plantele rezistente la anumiţi dăunători (EP-A-0142924, EP-A-0193259),

- plantele de cultură transgenice cu o compoziţie modificată de acizi graşi (WO 91/13972).

Un număr mare de tehnici în biologia moleculară sunt cunoscute în principiu cu ajutorul cărora pot fi generate plante transgenice noi cu proprietăţi modificate; a se vedea, de exemplu, Sambrook et al., , Molecular Cloning, A Laboratory Manual, 2nd Edition, Cold Spring Harbor Laboratory Press, Cold Spring Harbor, NY, 1989; sau Winnacker "Gene und Klone", VCH Weinheim 2nd Edition 1996 sau Christou, "Trends in Plant Science" 1, 1996, p. 423-431).

Pentru a efectua astfel de manipulări recombinante, în plasmide pot fi introduse molecule de acid nucleic care permit mutageneza sau modificări ale secvenţelor prin recombinarea secvenţelor de ADN. De exemplu, metodele standard sus-menţionate permit efectuarea schimburilor de baze, eliminarea subsecvenţelor, sau adăugarea secvenţelor naturale sau sintetice. Pentru a lega fragmentele de ADN între ele, la acestea pot fi adăugate adaptori sau linkeri.

De exemplu, generarea celulelor de plantă cu o activitate redusă a unui produs genic poate fi realizată prin exprimarea, cel puţin, unui ARN antisens corespunzător, unui ARN sens pentru obţinerea unui efect de co-supresie sau prin exprimarea, cel puţin, unei ribozime construite adecvat, care scindează în mod specific transcrierile produsului genic sus-menţionat.

În acest scop, este posibil de a utiliza molecule de ADN care cuprind întreaga secvenţă de codificare a unui produs genic, inclusiv orice secvenţe de flancare care pot fi prezente, precum şi molecule de ADN care cuprind doar porţiuni ale secvenţei de codificare, totodată fiind necesar ca aceste porţiuni să fie suficient de lungi pentru a avea un efect antisens în celule. De asemenea, este posibilă utilizarea secvenţelor de ADN care au un grad înalt de omologie cu secvenţele de codificare ale unui produs genic, dar nu sunt complet identice cu ele.

În timpul exprimării moleculelor de acid nucleic în plante, proteina sintetizată poate fi localizată în orice compartiment dorit al celulei plantei. Cu toate acestea, pentru a obţine localizarea într-un anumit compartiment, este posibil, de exemplu, de a lega regiunea de codificare cu secvenţele de ADN care asigură localizarea într-un anumit compartiment. Astfel de secvenţe sunt cunoscute specialiştilor în domeniu (a se vedea, de exemplu, Braun et al., EMBO J. 11, 1992, p. 3219-3227; Wolter et al., Proc. Natl. Acad. Sci. USA 85, 1988, p. 846-850; Sonnewald et al., Plant J. 1, 1991, p. 95-106).

Celulele de plante transgenice pot fi regenerate prin tehnici cunoscute pentru a da naştere plantelor întregi. Astfel, pot fi obţinute plante transgenice de Beta vulgaris, preferabil plante de sfeclă de zahăr, proprietăţile cărora sunt modificate prin supraexprimarea, suprimarea sau inhibarea genelor omoloage (= naturale) sau secvenţelor genice sau exprimarea genelor heteroloage (= străine) sau secvenţelor genice.

Prezenta invenţie propune, de asemenea, un procedeu de combatere a vegetaţiei nedorite în plantele de Beta vulgaris, preferabil în sfecla de zahăr, care cuprinde aplicarea unuia sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS, ce fac parte din grupele (A), (B) şi/sau (C), pe plante (de exemplu plantele dăunătoare, cum ar fi buruienile monocotiledonate sau dicotiledonate sau plantele de cultură nedorite), sămânţă (seminţe sau organe vegetative de înmulţire, cum ar fi tuberculi sau părţi de lăstari) sau pe terenul pe care cresc plantele (de exemplu, terenul cultivată), de exemplu, împreună sau separat.

Prezenta invenţie propune, de asemenea, un procedeu de combatere a vegetaţiei nedorite în plantele de Beta vulgaris, preferabil sfecla de zahăr, care cuprinde aplicarea unuia sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS, ce fac parte din grupele (A), (B) şi/sau (C), separat sau în combinaţie cu erbicide inhibitoare de non-ALS, care fac parte din compuşii clasei (D) conform invenţiei, pe plante (de exemplu plantele dăunătoare, cum ar fi buruienile monocotiledonate sau dicotiledonate sau plantele de cultură nedorite), sămânţă (seminţe sau organe vegetative de înmulţire, cum ar fi tuberculi sau părţi de lăstari) sau pe terenul pe care cresc plantele (de exemplu, terenul cultivat), de exemplu, împreună sau separat. Unul sau mai multe erbicide neinhibitoare de ALS pot fi aplicate în combinaţie cu unul sau mai multe erbicide inhibitoare de ALS înainte, după sau simultan cu erbicidele inhibitoare de ALS pe plante, sămânţă sau terenul pe care cresc plantele (de exemplu, terenul cultivat).

Prin "plante nedorite" sau "vegetaţie nedorită" se va înţelege toate plantele, care cresc pe terenurile unde acestea nu sunt dorite. Acestea pot fi, de exemplu, plante dăunătoare (de exemplu buruieni monocotiledonate sau dicotiledonate sau plante de cultură nedorite.).

Secvenţele anexate (SECV.ID.NR: 1-8)

SECV.ID.NR: 1 şi 7 reprezintă secvenţe ale acidului nucleic de tip sălbatic a sfeclei de zahăr.

SECV.ID.NR: 2 şi 8 reprezintă secvenţe ale proteinei ALS codificată de SECV.ID.NR: 1 şi 7, respectiv.

SECV.ID.NR:3 reprezintă secvenţa acidului nucleic al unei gene ALS cu mutaţii, care codifică proteina ALS a sfeclei de zahăr, cuprinzând o mutaţie Trp###U224 Leu.

SECV.ID.NR:4 reprezintă proteina de ALS cu mutaţia Trp###U224 Leu la poziţia 569 care este codificată de secvenţa de acid nucleic SECV.ID.NR:3.

SECV.ID.NR:5 reprezintă secvenţa acidului nucleic al unei gene de ALS cu mutaţii, care codifică proteina ALS a sfeclei de zahăr, cuprinzând o mutaţie Pro###U224 Ser.

SECV.ID.NR:6 reprezintă proteina de ALS cu mutaţia Pro###U224 Ser la poziţia 188 care este codificată de secvenţa acidului nucleic SECV.ID.NR:5.

De preferinţă, (o alelă a genei de ALS) gena de ALS a plantei Beta vulgaris, preferabil o plantă de sfeclă de zahăr utilizată în contextul prezentei invenţii corespunde SECV.ID.NR:3 sau SECV.ID.NR:5.

De preferinţă, o plantă Beta vulgaris, preferabil o plantă de sfeclă de zahăr utilizată în contextul prezentei invenţii, cuprinde SECV.ID.NR:3 (într-o alelă) şi/sau SECV.ID.NR:5 (în a doua alelă), mai preferabil, o plantă de Beta vulgaris, preferabil o plantă de sfeclă de zahăr utilizată în contextul prezentei invenţii cuprinde SECV.ID.NR:3 într-o singură alelă şi SECV.ID.NR:5 în a doua alelă.

În mod alternativ, o plantă de Beta vulgaris, preferabil o plantă de sfeclă de zahăr utilizată în contextul prezentei invenţii cuprinde SECV.ID.NR:3 (sau SECV.ID.NR:4) şi/sau SECV.ID.NR:5 (sau SECV.ID.NR:6).

Alternativ, o plantă de Beta vulgaris, preferabil o plantă de sfeclă de zahăr utilizată în contextul prezentei invenţii cuprinde SECV.ID.NR:3 (într-o alelă) şi SECV.ID.NR:1 sau SECV.ID.NR:7 (în a doua alelă).

Astfel de plante de sfeclă de zahăr care au suferit mutaţii sunt rezistente la unul sau mai mulţi inhibitori ai ALS utilizaţi, cum ar fi sulfoniluree (de ex. foramsulfuron) şi în mod avantajos suplimentar la un alt(alţi) inhibitor(i) ai ALS, selectat(ţi) preferabil din grupa ce constă din iodsulfuron, amidosulfuron şi tiencarbazon-metil.

O variantă de executare preferată conform prezentei invenţii se referă la o utilizare conform prezentei invenţii (precum s-a definit mai sus) şi un procedeu corespunzător (precum s-a definit mai sus), unde plantele Beta vulgaris corespund depozitului NCIMB 42050.

Combinaţiile erbicide ce urmează a fi utilizate conform invenţiei pot fi preparate prin procedee cunoscute, de exemplu sub formă de preparate mixte de componente individuale, dacă este cazul cu alţi compuşi activi, aditivi şi/sau substanţe auxiliare obişnuite de fabricare a preparatelor, combinaţiile respective fiind apoi aplicate într-un mod obişnuit diluat cu apă, sau sub formă de amestecuri în rezervor prin diluarea comună a componentelor, preparate separat sau preparate parţial separat, cu apă. De asemenea, este posibilă aplicarea separată a componentelor individuale preparate separat sau parţial separat.

De asemenea, este posibil de a aplica erbicidele inhibitoare de ALS sau combinaţia ce cuprinde erbicid(e) inhibitor(oare) de ALS şi erbicid(e) neinhibitor(oare) de ALS într-o multitudine de porţiuni (aplicare consecutivă) folosind, de exemplu, aplicări pre-răsărire urmate de aplicările post-răsărire sau folosind aplicările post-răsărire timpurii, urmate de aplicările post-răsărire medii sau târzii. Se dă preferinţă aici aplicării combinate sau aproape simultane a compuşilor activi ai combinaţiei respective.

Erbicidele care fac parte din oricare din grupele definite mai sus (A), (B), (C) şi (D) şi care urmează să fie aplicate conform prezentei invenţii pot fi transformate împreună sau separat în preparate obişnuite, cum ar fi soluţii, emulsii, suspensii, prafuri, spume, paste, granule, aerosoli, materiale naturale şi sintetice impregnate cu compusul activ şi microcapsule în materiale polimerice. Preparatele pot cuprinde substanţe auxiliare şi aditive obişnuite.

Aceste preparate sunt produse într-o manieră cunoscută, de exemplu prin amestecarea compuşilor activi cu materiale de umplutură, şi anume solvenţi lichizi, gaze lichefiate sub presiune şi/sau purtători solizi, dacă este cazul, cu utilizarea agenţilor tensioactivi, şi anume emulgatorilor şi/sau agenţilor de dispersie, şi/sau agenţilor de formare a spumei.

Dacă materialul de umplutură folosit este apă, este, de asemenea, posibil de a folosi, de exemplu, solvenţi organici în calitate de solvenţi auxiliari. Solvenţi lichizi adecvaţi sunt în esenţă: substanţe aromatice, cum ar fi xilen, toluen, alchilnaftaline, substanţe aromatice clorurate sau hidrocarburi alifatice clorurate, cum ar fi clorbenzen, cloretilen, sau clorură de metilen, hidrocarburi alifatice, cum ar fi ciclohexan sau parafine, de exemplu, fracţiuni de ulei mineral, uleiuri minerale şi vegetale, alcooli, cum ar fi butanol sau glicol, şi eteri şi esteri ai acestora, cetone, cum ar fi acetona, metil etil cetona, metil izobutil cetona sau ciclohexanona, solvenţi puternic polari, cum ar fi dimetilformamidă sau dimetilsulfoxidă, şi, de asemenea, apă.

Purtători solizi adecvaţi sunt: de exemplu, săruri de amoniu şi minerale naturale din pământ, cum ar fi caolin, argilă, talc, cretă, cuarţ, attapulgit, montmorillonit sau pământ de diatomee, şi minerale sintetice extrase din pământ, cum ar fi silice fin divizată, alumină şi silicaţi; purtători solizi adecvaţi pentru granule sunt: de exemplu, roci naturale sfărâmate şi fracţionate, cum ar fi calcit, marmură, piatră ponce, sepiolit şi dolomit, precum şi granule sintetice din făină anorganică şi organică şi granule de material organic, cum ar fi rumeguş, învelişuri de cocos, ştiuleţi de porumb şi tulpini de tutun; emulgatori adecvaţi şi/sau formatori de spumă sunt: de exemplu, emulgatori neionici şi anionici, cum ar fi esterii acizilor graşi de polioxietilen, de exemplu eteri de alchilaril poliglicol, alchilsulfonaţi, alchilsulfaţi, arilsulfonaţi, precum şi hidrolizate proteice; dispersanţi adecvaţi sunt: de exemplu, soluţii reziduale de lignosulfite şi metilceluloză.

Agenţi adezivi, cum ar fi carboximetilceluloza şi polimeri naturali şi sintetici sub formă de pulberi, granule sau latex, cum ar fi guma arabică, alcoolul polivinilic şi acetatul de polivinil, şi, de asemenea, fosfolipide naturale, cum ar fi cefaline şi lecitine şi fosfolipide sintetice, pot fi utilizate în preparate. Alţi aditivi posibili sunt uleiurile minerale şi vegetale.

Acţiunea erbicidă a combinaţiilor erbicide, care urmează să fie utilizate conform invenţiei, poate fi îmbunătăţită, de exemplu, de agenţii tensioactivi, preferabil de agenţii de umectare din grupa de poliglicoleteri ai alcoolilor graşi. Poliglicoleterii alcoolilor graşi cuprind, de preferinţă, 10-18 atomi de carbon în radicalul de alcooli graşi şi 2...20 unităţi de etilenoxid în fragmentul de poliglicoleter. Poliglicoleterii alcoolilor graşi pot fi prezenţi sub formă neionică, sau ionică, de exemplu sub formă de sulfaţi ai poliglicoleterilor ai alcoolilor graşi, care pot fi utilizaţi, de exemplu, sub formă de săruri ale metalelor alcaline (de exemplu săruri de sodiu şi săruri de potasiu) sau săruri de amoniu, sau chiar sub formă de săruri ale metalelor alcalino-pământoase, cum ar fi săruri de magneziu, cum ar fi sulfatul de sodiu al diglicoleterilor ai alcoolilor graşi C12/C14 (Genapol® LRO, Clariant GmbH); a se vedea, de exemplu, (EP-A-0476555, EP-A-0048436, EP-A-0336151 sau US-A-4,400,196) şi, de asemenea, (Proc. EWRS Symp. "Factors Affecting Herbicidal Activity and Selectivity", 1988, p. 227-232). Poliglicoleterii alcoolilor graşi neionici sunt, de exemplu, poliglicoleterii alcoolilor graşi (C10-C18)-, preferabil (C10-C14) (de exemplu poliglicoleterii alcoolilor izotridecil) care cuprind, de exemplu, 2...20, preferabil 3...15, unităţi de oxid de etilenă, de exemplu cele din seriile Genapol® X, cum ar fi Genapol® X-030, Genapol® X-060, Genapol® X-080 sau Genapol® X-150 (toate de la compania Clariant GmbH).

Prezenta invenţie cuprinde, de asemenea, combinaţia de erbicide inhibitoare de ALS, care fac parte din oricare din grupele (A), (B), şi (C), conform prezentei invenţii cu agenţii de umezire sus-menţionaţi din grupa de poliglicoleteri ai alcoolilor graşi care, de preferinţă, conţin 10-18 atomi de carbon în radicalul de alcool gras şi 2...20 unităţi de etilenoxid în fragmentul de poliglicoleter şi care pot fi prezente sub formă neionică sau ionică (de exemplu ca sulfaţi de poliglicoleteri ai alcoolilor graşi). Se dă preferinţă sulfatului de sodiu al diglicoleterilor alcoolilor graşi C12/C14- (Genapol® LRO, Clariant GmbH) şi poliglicoleterului alcoolului izotridecil având 3-15 unităţi de etilenoxid, de exemplu din seria Genapol® X, cum ar fi Genapol® X-030, Genapol® X-060, Genapol® X-080 şi Genapol® X-150 (toate de la compania Clariant GmbH). În plus, este cunoscut faptul că poliglicoleterii alcoolilor graşi, cum ar fi poliglicoleterii alcoolilor graşi neionici sau ionici (de exemplu sulfaţii poliglicoleteri ai alcoolilor graşi) sunt, de asemenea, adecvaţi pentru utilizarea în calitate de agenţi de umectare şi agenţi de sporire a activităţii pentru o serie de alte erbicide (a se vedea, de exemplu, EP-A-0502014).

Acţiunea erbicidă a combinaţiilor erbicide conform invenţiei poate fi, de asemenea, sporită prin utilizarea uleiurilor vegetale. Termenul "uleiuri vegetale" se va înţelege ca semnificând uleiuri din specii de plante oleaginoase, cum ar fi uleiul de soia, uleiul de rapiţă, uleiul de porumb, uleiul de floarea soarelui, uleiul din seminţe de bumbac, uleiul din seminţe de in, uleiul de cocos, uleiul de palmier, uleiul de ricin sau ciulin, în special uleiul de rapiţă, şi, de asemenea, produsele de transesterificare ale acestora, de exemplu esterii alchilici, cum ar fi esterul metilic din uleiul de rapiţă sau esterul etilic din uleiul de rapiţă.

Uleiurile vegetale sunt, de preferinţă, esteri ai acizilor graşi C10-C22-, preferabil C12-C20-. Esterii acizilor graşi C10-C22-, sunt, de exemplu, esterii acizilor graşi C10-C22- nesaturaţi sau saturaţi, în special cei care au un număr par de atomi de carbon, de exemplu acidul erucic, acidul lauric, acidul palmitic şi în special acizii graşi C18, cum ar fi acidul stearic, acidul oleic, acidul linoleic sau acidul linolenic.

Exemple de esteri ai acizilor graşi C10-C22- sunt esteri obţinuţi prin punerea în reacţie a glicerolului sau glicolului cu acizii graşi C10-C22- care se conţin, de exemplu, în uleiurile de specii de plante oleaginoase, sau esterii acizilor graşi C1-C20-alchil-C10-C22-, care pot fi obţinuţi, de exemplu, prin transesterificarea esterilor acizilor graşi ai glicerolului sau glicolului-C10-C22- cu alcooli-C1-C20- (de exemplu metanol, etanol, propanol sau butanol). Transesterificarea poate fi realizată prin metode cunoscute descrise, de exemplu, în (Römpp. Chemie Lexikon, 9th edition, Volume 2, pag. 1343, Thieme Verlag Stuttgart).

Esteri preferaţi ai acizilor graşi C1-C20-alchil-C10-C22- sunt esteri metilici, esteri etilici, esteri propilici, esteri butilici, esteri 2-etilhexil şi esteri dodecil. Esteri preferaţi de glicol- şi glicerol ai acizilor graşi C10-C22- sunt esteri de glicol uniformi sau amestecaţi şi esteri de glicerol ai acizilor graşi C10-C22-, în special acizi graşi special având un număr par de atomi de carbon, de exemplu acidul erucic, acidul lauric, acidul palmitic şi, în special, acizii graşi C18-, cum ar fi acidul stearic, acidul oleic, acidul linoleic sau acidul linolenic.

În compoziţiile erbicide care urmează să fie utilizate conform invenţiei, uleiurile vegetale pot fi prezente, de exemplu, sub formă de aditivi de preparate care conţin ulei, disponibili pe piaţă, în special cei pe bază de ulei de seminţe de rapiţă, cum ar fi Hasten® (Victorian Chemical Company, Australia, menţionat în continuare ca Hasten, ingredientul de bază: ester etilic din ulei de seminţe de rapiţă), Actirob® B (Novance, Franţa, menţionat în continuare ca ActirobB, ingredientul de bază: ester metilic din ulei de seminţe de rapiţă), Rako-Binol® (Bayer AG, Germania, mentionat în continuare ca Rako-Binol, ingredientul de bază: ulei de seminţe de rapiţă), Renol® (Stefes, Germania, menţionat în continuare ca Renol, ingredient de ulei vegetal: ester metilic din ulei de seminţe de rapiţă) sau Stefes Mero® (Stefes, Germania, menţionat în continuare ca Mero, ingredientul de bază: ester metilic din ulei de seminţe de rapiţă).

Într-o altă variantă de executare, combinaţiile erbicide care urmează să fie utilizate conform prezentei invenţii pot fi preparate cu uleiurile vegetale sus-menţionate, cum ar fi uleiul de seminţe de rapiţă, de preferinţă sub formă de aditivi care conţin ulei, disponibili comercial, în special cei pe bază de ulei de seminţe de rapiţă, cum ar fi Hasten® (Victorian Chemical Company, Australia, menţionat în continuare ca Hasten, ingredientul de bază: ester etilic din ulei de seminţe de rapiţă), Actirob® B (Novance, Franţa, menţionat în continuare ca ActirobB, ingredientul de bază: ester metilic din ulei de seminţe de rapiţă), Rako-Binol® (Bayer AG, Germania, mentionat în continuare ca Rako-Binol, ingredientul de bază: ulei de seminţe de rapiţă), Renol® (Stefes, Germania, menţionat în continuare ca Renol, ingredient de ulei vegetal: ester metilic din ulei de seminţe de rapiţă) sau Stefes Mero® (Stefes, Germania, menţionat în continuare ca Mero, ingredientul de bază: ester metilic din ulei de seminţe de rapiţă).

Este posibil de a utiliza coloranţi, cum ar fi pigmenţi anorganici, de exemplu oxid de fier, oxid de titan, albastru de Prusia, şi coloranţi organici, cum ar fi coloranţi de alizarină, coloranţi azoici şi coloranţi pe bază de ftalocianine de metal, şi microelemente, cum ar fi săruri de fier, mangan, bor, cupru, cobalt, molibden şi zinc.

Preparatele care urmează să fie utilizate conform prezentei invenţii cuprind, în general, între 0,1 şi 95% în greutate de compuşi activi, de preferinţă între 0,5 şi 90% în greutate.

Aşa cum sunt sau în preparatele lor, erbicidele inhibitoare de ALS, ce fac parte din oricare dintre grupele definite mai sus (A), (B), şi (C) pot fi, de asemenea, utilizate sub formă de amestec cu alţi compuşi agrochimic activi, cum ar fi erbicide neinhibitoare de ALS cunoscute, pentru combaterea vegetaţiei nedorite, de exemplu pentru combaterea buruienilor sau pentru combaterea plantelor de cultură nedorite, de exemplu fiind posibile şi preparate finite sau amestecuri în rezervor.

De asemenea, este posibilă utilizarea unui amestec de erbicide inhibitoare de ALS ce fac parte din oricare dintre grupele definite mai sus (A), (B), şi (C) cu alţi compuşi activi cunoscuţi, cum ar fi fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, agenţi fitoprotectori, produse împotriva păsărilor, substanţe nutritive pentru plante şi amelioratori ai structurii solului.

Erbicide inhibitoare de ALS ce fac parte din oricare dintre grupele definite mai sus (A), (B), (C) pot fi utilizate aşa cum sunt, sub formă de preparatele lor sau în formele de aplicare preparate din acestea prin diluarea ulterioară, cum ar fi soluţii, suspensii, emulsii, prafuri, paste şi granule gata preparate. Aplicarea se efectuează în mod obişnuit, de exemplu prin stropire, pulverizare, atomizare, împrăştiere.

Conform invenţiei, unul sau mai multe erbicide inhibitoare de ALS ce fac parte din oricare dintre grupele definite mai sus (A), (B), şi (C) pot fi aplicate, fie de sine stătător, fie în combinaţie cu unul sau mai multe erbicide neinhibitoare de ALS ce fac parte din grupul (D), pe plante (de exemplu plante dăunătoare, cum ar fi buruienile monocotiledonate sau dicotiledonate sau plante de cultură nedorite), seminţe (de exemplu, cereale, seminţe sau organe vegetative de înmulţire, cum ar fi tuberculi sau părţi de lăstari cu muguri) sau terenul cultivat (de exemplu sol), de preferinţă pe plantele verzi şi părţile de plante şi, dacă e cazul, suplimentar pe sol. O utilizare posibilă reprezintă aplicarea combinată a compuşilor activi sub formă de amestecuri în rezervor, în cazul în care preparatele concentrate preparate în mod optim de compuşi activi individuali sunt, împreună, amestecate într-un rezervor cu apă, şi se aplică soluţia de stropit obţinută.

Exemple biologice

Selectarea pentru obţinerea plantelor de Beta vulgaris tolerante la inhibitori de ALS pentru utilizarea în contextul prezentei invenţii

Producerea, selectarea şi înmulţirea mutanţilor respectivi de Beta vulgaris şi descendenţii lor toleranţi la erbicidele inhibitoare de ALS, care au fost utilizaţi în toate exemplele biologice dezvăluite ulterior sunt descrise detaliat în EP 12196858.0 (Bayer CropScience AG, fiind co-solicitant) cu titlul "Procedeu de elaborare a plantelor de sfeclă de zahăr rezistente la erbicide" care a fost depusă la data de 13.12.2012 la Oficiul European de Brevete. Prin urmare, aceste tehnici respective privind prepararea unor asemenea mutanţi de Beta vulgaris toleranţi la erbicidele inhibitoare de ALS, în special mutanţi de sfeclă de zahăr care conţin mutaţii ale genei endogene de ALS care codifică o polipeptidă de ALS conţinând un aminoacid care este diferit de triptofan la poziţia 569 şi un aminoacid care este diferit de prolină la poziţia 188, sunt descrise doar succint în prezenta, iar conţinutul EP 12196858.0 sus-menţionate este prezentat ca referinţă în totalitatea sa.

O metodă adecvată pentru producerea unui mutant de sfeclă de zahăr rezistent la unul sau mai mulţi inhibitori ai enzimei acetohidroxiacid sintazei (ALS) pentru utilizarea în contextul prezentei invenţii cuprinde, de preferinţă, etapele de:

- obţinere a protoplastelor din celulele stomatale de apărare izolate dintr-o plantă de sfeclă de zahăr;

- aplicare, pe o cultură in vitro de protoplastele menţionate, a unei compoziţii ce cuprinde unul sau mai mulţi inhibitori de ALS într-o concentraţie care este letală pentru peste 99,9% de celulele cultivate in vitro (permiţând unor mutanţi să evadeze); şi

- regenerare a plantelor de sfeclă de zahăr din celulele supravieţuitoare din celulele sus-menţionate cultivate in vitro,

unde protoplastele din celulele stomatale de apărare sus-menţionate sunt pre-selectate privind capacitatea lor de a regenera într-o plantă de sfeclă de zahăr şi/sau unde inhibitorul(ii) de ALS menţionat se aplică pe un număr de peste 2 000 000 de protoplaste menţionate, metoda dată cuprinzând, de preferinţă, sub-etapele de izolare a protoplastelor din celulele stomatale de apărare din plantele de sfeclă de zahăr de diferite genotipuri şi de măsurare pentru fiecare genotip a proporţiei de protoplaste menţionate, care este în creştere, atunci când protoplastele menţionate sunt puse în cultură.

Se poate afirma că această metodă este foarte utilă pentru elaborarea plantelor cu mutaţii evoluate provocând rezistenţă la un erbicid, mai ales dat fiind că această metodă nu implică utilizarea unui ADN străin şi/sau introducerea vectorilor de ADN care codifică elemente genetice deja cunoscute pentru a conferi rezistenţă faţă de inhibitorii de ALS.

Exemplul 1

Selectarea genotipurilor (liniilor) de sfeclă de zahăr pentru protoplastele cu regenerare bună.

Dat fiind că sfecla de zahăr cu mutaţii a fost creată cu succes în domeniu (de ex., WO 98/02527) după adăugarea erbicidului de ALS pe calusuri fiind explante din sfecla de zahăr de tip sălbatic, în primul rând a fost selectat genotipul (linia) de sfeclă de zahăr derivat din sursa (WO 98/02527) şi protoplastele din celulele lor stomatale de apărare izolate din acestea. Câteva milioane de aceste protoplaste au fost izolate aşa cum se descrie în (WO 95/10178), s-au plasat în mediu de cultură care conţine alginat, şi s-au tratat cu mediu de cultură MS cuprinzând 10-9...10-6 mol/l foramsulfuron.

Folosind abordarea descrisă în (WO 98/02527 şi WO 95/10178) câteva genotipuri de plante de sfeclă de zahăr au fost comparate cu privire la capacitatea lor de regenerare din protoplastele de celule stomatale de apărare. Ca urmare, a fost selectat un genotip, având peste 0,25% protoplaste de celule stomatale de apărare, care sunt capabile să crească in vitro.

Exemplul 2

Tratamentul protoplastelor cu erbicide.

Ulterior, aceeaşi abordare descrisă în (WO 98/02527 şi WO 95/10178) a fost aplicată, dar pe bază de protoplaste de celule stomatale de apărare cu o creştere bună (identificate în exemplul 1; alte plante de sfeclă de zahăr cu o proporţie ridicată de protoplaste de celule stomatale de apărare în creştere).

În urma tratării a circa 68 milioane de protoplaste de celulele stomatale de apărare cu o creştere bună cu o compoziţie de erbicide ALS ce cuprinde până la 10-6M foramsulfuron, s-au obţinut în total 46 de calusuri.

O plantă regenerată a demonstrat o mutaţie a genei ALS: o mutaţie în codonul pentru triptofan la poziţia 569 (ce corespunde triptofanului la poziţia 574 în Arabidopsis thaliana). Cele două alele ale genelor ALS ale acestui mutant sunt codificate de SECV.ID.NR:3 şi SECV.ID.NR:7. Alte calusuri cultivate au fost secvenţiate şi au mutatii ale genei ALS, (inclusiv mutaţii la alte poziţii), dar nu au regenerat într-o plantă.

Seminţele obţinute, care conţin mutaţia triptofan în leucină la poziţia 569 şi mutaţia prolină în serină la poziţia 188 a proteinei de ALS codificată de gena endogenă ALS a sfeclei de zahăr au fost depuse la NCIMB, Aberdeen, Marea Britanie, sub numărul NCIMB 42050 (Bayer CropScience AG fiind co-depunător).

Exemplul 3

Tratamentul sfeclei de zahăr cu inhibitori ai ALS.

S-a comparat comportamentul plantelor de sfeclă de zahăr regenerate care au SECV.ID.NR:3 cu mutaţii (heterozigotă pentru această mutaţie) şi a unui soi comercial de sfeclă de zahăr de tip sălbatic.

Soiul cu mutaţii (heterozigot) a demonstrat o rezistenţă bună la foramsulfuron (12,5 g/ha; până la 3 aplicări), chiar şi atunci când erbicidul a fost combinat cu un compus organic (25 g/ha de ester metilic din ulei de seminţe de rapiţă) pentru a stimula efectul acestuia.

Cum era de aşteptat, planta de tip sălbatic a fost foarte sensibilă la foramsulfuron, chiar după prima aplicare.

Acelaşi experiment a fost realizat folosind amidosulfuron (15 g/ha), şi a dat acelaşi nivel de rezistenţă în plantele care au suferit mutaţii.

Pe de altă parte, plantele de tip sălbatic au fost foarte sensibile la amidosulfuron, mai ales atunci când au fost combinate cu compusul organic, şi/sau după mai multe aplicări de amidosulfuron.

Acelaşi experiment a fost realizat utilizând iodosulfuron (3,5 g/ha), şi a demonstrat un nivel bun de rezistenţă la plantele cu mutaţii atunci când s-a adăugat iodosulfuron, dar această rezistenţă a scăzut când iodosulfuronul s-a aplicat împreună cu compusul organic.

Cum era de aşteptat, planta de tip sălbatic a fost foarte sensibilă la iodosulfuron chiar şi după o singură aplicare şi fără compusul organic.

Acelaşi experiment a fost realizat folosind 7,5 g/ha de tiencarbazon-metil, şi a dat aproximativ acelaşi nivel de rezistenţă ca şi pentru iodosulfuron în plantele cu mutaţii.

Planta de tip sălbatic a fost foarte sensibilă la tiencarbazon-metil în toate concentraţiile testate şi indiferent de adăugarea compusului organic.

Se poate concluziona că, în comparaţie cu tipul sălbatic, planta de sfeclă de zahăr cu mutaţii ce conţine SECV.ID.NR:3 (depusă în temeiul Tratatului de la Budapesta NCIMB 42051) oferă cea mai bună rezistenţă faţă de foramsulfuron.

Se poate concluziona, de asemenea, că această plantă cu mutaţii (heterozigotă) a dobândit în continuare o anumită rezistenţă (deşi parţială) faţă de alţi inhibitori ai ALS, inclusiv faţă de inhibitori ce fac parte din alte clase chimice.

Exemplul 4

Tratamentul cu inhibitori ai ALS a sfeclei de zahăr având alte mutaţii ale genei ALS.

Ulterior, a fost elaborată o plantă de sfeclă de zahăr cu mutaţii care cuprinde SECV.ID.NR:3 şi SECV.ID.NR:5 (pe două alele diferite). Un astfel de mutant dublu rezultat a fost depus în temeiul Tratatului de la Budapesta sub nr. NCIMB 42050. O plantă care cuprinde atât SECV.ID.NR:3 cât şi SECV.ID.NR:5 poate fi generată pe baza mai multor tehnici, inclusiv, de exemplu, unei etape de mutageneză ulterioară aplicată singurului mutant NCIMB 42051.

Apoi rezistenţa acestei plante cu mutaţii duble (o mutaţie într-o alelă la aminoacidul 569 şi o mutaţie în cealaltă alelă la aminoacidul 188) a fost comparată cu sfecla de zahăr cu o singură mutaţie (o mutaţie la poziţia 569).

Linia de plante cu mutaţii duble, cel puţin, păstrează toate caracteristicile rezistenţei ca în exemplul 3, şi a dobândit, de asemenea, o rezistenţă bună (compatibilă cu aplicarea pe teren) faţă de tratamentele cu tiencarbazon-metil şi faţă de amidosulfuron, chiar şi atunci când sunt puse în compoziţie cu compuşi organici.

Prin urmare, această plantă cu mutaţii duble demonstrează o rezistenţă îmbunătăţită, sinergică, faţă de câţiva inhibitori ai ALS în comparaţie cu rezistenţa atribuită plantei cu o singură mutaţie (la poziţia 569 a genei ALS).

Exemplul 5

Teste în sere: Tratamentul cu inhibitori ai ALS a diferitelor plante de sfeclă de zahăr în comparaţie directă.

Plantele de sfeclă de zahăr cu mutaţii ce cuprind SECV.ID.NR:3 şi SECV.ID.NR:5 (pe două alele diferite) pentru utilizarea în contextul prezentei invenţii (după cum s-a descris în exemplul 4 de mai sus, "Linia A") au fost tratate cu diferiţi inhibitori ai ALS în comparaţie directă cu plantele de sfeclă de zahăr, unde triptofanul la poziţia 569 a enzimei ALS codificată este substituit cu o leucină ("Linia B"), cu plantele de sfeclă de zahăr descrise în (WO 98/02527), unde prolina la poziţia 188 a enzimei ALS codificată este substituită cu o serină ("Linia C"), şi o plantă de sfeclă de zahăr de soi tradiţional (de tip sălbatic) care nu are o mutaţie la poziţiile 569 şi 188 ("Linia WT").

Câteva grupe de seminţe de patru plante diferite de sfeclă de zahăr menţionate au fost semănate separat în seră şi crescute până la stadiul BBCH 14 pentru Beta vulgaris L. ssp. vulgaris (adică 4 frunze (a doua pereche) desfăcute) conform monografiei BBCH "Etapele de creştere a plantelor mono-şi dicotiledonate", ediţia a 2-a, 2001, ed. Uwe Meier, Centrul Federal de Cercetări Biologice pentru Agricultură şi Silvicultură (Biologische Bundesanstalt für Land und Forstwirtschaft). Ulterior, grupele separate rezultate de plante de sfeclă de zahăr au fost fiecare tratate individual cu un inhibitor al ALS (ALS-in) în cantităţile (g/ha) indicate în tab. 1.

În ziua a 14-a după aplicarea inhibitorului ALS respectiv, dauna (adică fitotoxicitatea) pentru fiecare grup de plante de sfeclă de zahăr a fost evaluată la scară stratificată de la 0% (adică nicio daună, nicio fitotoxicitate) până la 100% (adică plantele erau complet distruse). Evaluarea medie pentru fiecare grup de plante este, de asemenea, prezentată în Tabelul 1.

Tabelul 1

ALS-in ALS-in g/ha Linia A Linia B Linia C Linia WT Foramsulfuron 13 26,9% 45.6% 77,5% 80,0% Iodosulfuron-metil-Na 3,5 22.5% 38,8% 80,0% 82,5% Amidosulfuron 15 6,3% 37,5% 51,9% 73,1% Tiencarbazon-metil 7,5 8,1% 35.6% 37,5% 84,4% Bisbiribac-Na 50 17,5% 38,1% 71,7% 80,0% Metosulam 15 13,1% 40,6% 69,4% 79.4%

Conform datelor prezentate în tab. 1, se poate demonstra în mod clar că plantele de sfeclă de zahăr din "Linia A" au fost mult mai tolerante la aplicarea diferitelor erbicide inhibitoare de ALS, adică s-a demonstrat toleranţa la erbicide inhibitoare de ALS reprezentative, unde soiul convenţional, adică tipul sălbatic ("Linia WT"), a fost deteriorată semnificativ în condiţii identice.

În plus, fenotipurile tipice timpurii de fiecare plantă de sfeclă de zahăr au fost examinate după tratament cu un amestec format din tiencarbazon-metil şi foramsulfuron. Un fenotip timpuriu reprezentativ din fiecare Linie este prezentat în fig. 1.

Fig. 1 demonstrează, de asemenea, că plantele de sfeclă de zahăr în special adecvate pentru utilizarea în contextul prezentei invenţii ("Linia A") prezintă rezistenţă superioară faţă de erbicidele inhibitoare de ALS, adică a fost observată o creştere superioară şi efecte mai puţin fitotoxice în comparaţie cu celelalte fenotipuri timpurii din "Linia B ", Linia C" şi "Linia WT".

1. WO 2012049268 A1 2012.04.19

2. WO 2012049266 A1 2012.04.19

3. WO 2008124495 A2 2008.10.16

4. WO 2009046334 A1 2009.04.09

Claims

1. Aplicare a unui sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS pentru combaterea vegetaţiei nedorite pe terenurile de cultivare a Beta vulgaris, unde plantele de Beta vulgaris cuprind mutaţii ale genei ALS, codificând o polipeptidă ALS ce conţine un aminoacid care este diferit de triptofan în poziţia 569 şi un aminoacid care este diferit de prolină în poziţia 188.

2. Aplicare a unui sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS, conform revendicării 1, unde erbicidele inhibitoare de ALS fac parte din: grupa (sulfon)amidelor (grupa (A)) ce constă din: subgrupa (A1) sulfonilureelor, ce constă din: amidosulfuron [CAS RN 120923-37-7] (= A1-1) ; azimsulfuron [CAS RN 120162-55-2] (= A1-2); bensulfuron-metil [CAS RN 83055-99-6] (= A1-3); clorimuron-etil [CAS RN 90982-32-4] (= A1-4); clorsulfuron [CAS RN 64902-72-3] (= A1-5); cinosulfuron [CAS RN 94593-91-6] (= A1-6); ciclosulfamuron [CAS RN 136849-15-5] (= A1-7); etametsulfuron-metil [CAS RN 97780-06-8] (= A1-8); etoxisulfuron [CAS RN 126801-58-9] (= A1-9); flazasulfuron [CAS RN 104040-78-0] (= A1-10); flucetosulfuron [CAS RN 412928-75-7] (= A1-11); flupirsulfuron-metil-sodiu [CAS RN 144740-54-5] (= A1-12); foramsulfuron [CAS RN 173159-57-4] (= A1-13); halosulfuron-metil [CAS RN 100784-20-1] (= A1-14); imazosulfuron [CAS RN 122548-33-8] (= A1-15); iodosulfuron-metil-sodiu [CAS RN 144550-36-7] (= A1-16); mezosulfuron-metil [CAS RN 208465-21-8] (= A1-17); metsulfuron-metil [CAS RN 74223-64-6] (= A1-18); monosulfuron [CAS RN 155860-63-2] (= A1-19); nicosulfuron [CAS RN 111991-09-4] (= A1-20); ortosulfamuron [CAS RN 213464-77-8] (= A1-21); oxasulfuron [CAS RN 144651-06-9] (= A1-22); primisulfuron-metil [CAS RN 86209-51-0] (= A1-23); prosulfuron [CAS RN 94125-34-5] (= A1-24); pirazosulfuron-etil [CAS RN 93697-74-6] (= A1-25); rimsulfuron [CAS RN 122931-48-0] (= A1-26); sulfometuron-metil [CAS RN 74222-97-2] (= A1-27); sulfosulfuron [CAS RN 141776-32-1] (= A1-28); tifensulfuron-metil [CAS RN 79277-27-3] (= A1-29); triasulfuron [CAS RN 82097-50-5] (= A1-30); tribenuron-metil [CAS RN 101200-48-0] (= A1-31); trifloxisulfuron [CAS RN 145099-21-4] (sodiu) (= A1-32); triflusulfuron-metil [CAS RN 126535-15-7] (= A1-33); tritosulfuron [CAS RN 142469-14-5] (= A1-34); NC-330 [CAS RN 104770-29-8] (= A1-35); NC-620 [CAS RN 868680-84-6] (= A1-36); TH-547 [CAS RN 570415-88-2] (= A1-37); monosulfuron-metil [CAS RN 175076-90-1] (= A1-38); 2-iodo-N-[(4-metoxi-6-metil-1,3,5-triazinil)carbamoil]benzen-sulfonamidă (=A139); un compus cu formula generală (I)

unde M+ desemnează sarea respectivă a compusului (I), şi anume sarea sa de litiu (= A1-40); sarea sa de sodiu (= A1-41); sarea sa de potasiu (= A1-42); sarea sa de magneziu (= A1-43); sarea sa de calciu (= A1-44); sarea sa de amoniu (= A1-45); sarea sa de metilamoniu (= A1-46); sarea sa de dimetilamoniu (= A1-47); sarea sa de tetrametilamoniu (= A1-48); sarea sa de etilamoniu (= A1-49); sarea sa de dietilamoniu (= A1-50); sarea sa de tetraetilamoniu (= A1-51); sarea sa de propilamoniu (= A1-52); sarea sa de tetrapropilamoniu (= A1-53); sarea sa de izopropilamoniu (= A1-54); sarea sa de diizopropilamoniu (= A1-55); sarea sa de butilamoniu (= A1-56); sarea sa de tetrabutilamoniu (= A1-57); sarea sa de (2-hidroxiet-1-il)amoniu (= A1-58); sarea sa de bis-N,N- (2-hidroxiet-1-il)amoniu (= A1-59); sarea sa de tris-N,N,N-(2-hidroxiet-1-il)amoniu (= A1-60); sarea sa de 1-feniletilamoniu (= A1-61); sarea sa de 2-feniletilamoniu (= A1-62); sarea sa de trimetilsulfoniu (= A1-63); sarea sa de trimetiloxoniu (= A1-64); sarea sa de piridiniu (= A1-65); sarea sa de 2-metilpiridiniu (= A1-66); sarea sa de 4-metilpiridiniu (= A1-67); sarea sa de 2,4-dimetilpiridiniu (= A1-68); sarea sa de 2,6-dimetilpiridiniu (= A1-69); sarea sa de piperidiniu (= A1-70); sarea sa de imidazoliu (= A1-71); sarea sa de morfoliniu (= A1-72); sarea sa de 1,5-diazabiciclo[4.3.0]non-7-eniu (= A1-73); sarea sa de 1,8-diazabiciclo[5.4.0]undec-7-eniu (= A1-74); sau un compus cu formula (II) sau sărurile acestuia

unde R2 şi R3 sunt definiţi în tabelul de mai jos

Compusul R2 R3 A1-75 OCH3 OC2H5 A1-76 OCH3 CH3 A1-77 OCH3 C2H5 A1-78 OCH3 CF3 A1-79 OCH3 OCF2H A1-80 OCH3 NHCH3 A1-81 OCH3 N(CH3)2 A1-82 OCH3 Cl A1-83 OCH3 OCH3 A1-84 OC2H5 OC2H5 A1-85 OC2H5 CH3 A1-86 OC2H5 C2H5 sau compusul cu formula (III) (= A1-87), şi anume sarea de sodiu a compusului (A1-83)

subgrupa sulfonilaminocarboniltriazolinonelor (subgrupa ((A2)), ce constă din: flucarbazon-sodiu [CAS RN 181274-17-9] (= A2-1); propoxicarbazon-sodiu [CAS RN 181274-15-7] (= A2-2); tiencarbazon-methil [CAS RN 317815-83-1] (= A2-3); subgrupa triazolopirimidinelor (subgrupa (A3)), ce constă din: cloransulam-metil [147150-35-4] (= A3-1); diclosulam [CAS RN 145701-21-9] (= A3-2); florasulam [CAS RN 145701-23-1] (= A3-3); flumetsulam [CAS RN 98967-40-9] (= A3-4); metosulam [CAS RN 139528-85-1] (= A3-5); penoxsulam [CAS RN 219714-96-2] (= A3-6); piroxsulam [CAS RN 422556-08-9] (= A3-7); subgrupa sulfonanilidelor (subgrupa (A4)), ce constă din: compuşii sau sărurile acestora din grupa descrisă prin formula generală (V):

în care R1 este halogen, preferabil fluor sau clor, R2 este hidrogen şi R3 este hidroxil sau R2 şi R3 împreună cu atomul de carbon, de care sunt prinşi, reprezintă o grupare carbonil C=O şi R4 este hidrogen sau metil; şi în special compuşii cu structura chimică de mai jos (A4-1) - (A4-8)

grupa imidazolinonelor (grupa (B1)), ce constă din: imazametabenzmetil [CAS RN 81405-85-8] (= B1-1); imazamox [CAS RN 114311-32-9] (= B1-2); imazapic [CAS RN 104098-48-8] (= B1-3); imazapir [CAS RN 81334-34-1] (= B1-4); imazaquin [CAS RN 81335-37-7] (= B1-5) ; imazetapir [CAS RN 81335-77-5] (= B1-6); SYP-298 [CAS RN 557064-77-4] (= B1-7); SYP-300 [CAS RN 374718-10-2] (= B1-8); grupa pirimidinil(tio)benzoaţilor (grupa (C)), ce constă din: subgrupa pirimidiniloxibenzoacizilor (subgrupa (C1) ), ce constă din: bispiribac-sodiu [CAS RN 125401-92-5] (= C1-1); piribenzoxim [CAS RN 168088-61-7] (= C1-2); piriminobac-metil [CAS RN 136191-64-5] (= C1-3); piribambenz-izopropil [CAS RN 420138-41-6] (= C1-4); piribambenz-propil [CAS RN 420138-40-5] (= C1-5); subgrupa pirimidiniltiobenzoacizilor (subgrupa (C2) ), ce constă din: piriftalid [CAS RN 135186-78-6] (= C2-1); piritiobac-sodiu [CAS RN 123343-16-8] (= C2-2).

3. Aplicare a unui sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS, conform revendicării 1 sau 2, unde erbicidele inhibitoare de ALS fac parte din grupa ce constă din: amidosulfuron [CAS RN 120923-37-7] (= A1-1) ; clorimuron-etil [CAS RN 90982-32-4] (= A1-4); etametsulfuron-metil [CAS RN 97780-06-8] (= A1-8); etoxisulfuron [CAS RN 126801-58-9] (= A1-9); flupirsulfuron-metil-sodiu [CAS RN 144740-54-5] (= A1-12); foramsulfuron [CAS RN 173159-57-4] (= A1-13); iodosulfuron-metil-sodiu [CAS RN 144550-36-7] (= A1-16); mezosulfuron-metil [CAS RN 208465-21-8] (= A1-17); metsulfuron-metil [CAS RN 74223-64-6] (= A1-18); monosulfuron [CAS RN 155860-63-2] (= A1-19); nicosulfuron [CAS RN 111991-09-4] (= A1-20); sulfosulfuron [CAS RN 141776-32-1] (= A1-28); tifensulfuron-metil [CAS RN 79277-27-3] (= A1-29); tribenuron-metil [CAS RN 101200-48-0] (= A1-31); 2-iodo-N-[(4-metoxi-6-metil-1,3,5-triazinil)carbamoil]benzen-sulfonamidă (= A1-39); sarea de sodiu 2-iodo-N-[(4-metoxi-6-metil-1,3,5-triazinil)carbamoil]benzen-sulfonamidă (= A1-41); (A1-83) sau sarea sa de sodiu (=A1-87); propoxicarbazon-sodiu [CAS RN 181274-15-7] (= A2-2); tiencarbazon-metil [CAS RN 317815-83-1] (= A2-3); florasulam [CAS RN 145701-23-1] (= A3-3); metosulam [CAS RN 139528-85-1] (= A3-5); piroxsulam [CAS RN 422556-08-9] (= A3-7); (A4-1); (A4-2); (A4-3); imazamox [CAS RN 114311-32-9] (= B1-2); şi bispiribac-sodiu [CAS RN 125401-92-5] (= C1-1).

4. Aplicare a unui sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS, conform revendicării 1 sau 2, unde erbicidele inhibitoare de ALS fac parte din grupa ce constă din: amidosulfuron [CAS RN 120923-37-7] (= A1-1); foramsulfuron [CAS RN 173159-57-4] (= A1-13); iodosulfuron-metil-sodiu [CAS RN 144550-36-7] (= A1-16); 2-iodo-N-[(4-metoxi-6-metil-1,3,5-triazinil)carbamoil]benzen-sulfonamidă (= A1-39); sarea de sodiu 2-iodo-N-[(4-metoxi-6-metil-1,3,5-triazinil)carbamoil]benzen-sulfonamidă A1-41; A1-83 sau sarea sa de sodiu (=A1-87); tiencarbazon-metil [CAS RN 317815-83-1] (= A2-3); imazamox [CAS RN 114311-32-9] (= B1-2); bispiribac-sodiu [CAS RN 125401-92-5] (= C1-1).

5. Aplicare a unui sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS, conform uneia din revendicările 1-4, unde aminoacidul proteinei de ALS în poziţia 569 este leucina.

6. Aplicare a unui sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS, conform uneia din revendicările 1-5 în combinaţie cu erbicidele neinhibitoare de ALS (adică erbicide având un mod de acţiune diferit de inhibarea enzimei ALS [acetohidroxiacid sintaza; CE 2.2.1.6] a erbicidelor din grupa D), unde erbicidul(ele) neinhibitor(oare) de ALS este/sunt selectate din grupa ce constă din: cloridazon, cletodim, clodinafop, clodinafop-propargil, clopiralid, cicloxidim, desmedifam, dimetenamid, dimetenamid-P, etofumesat, fenoxaprop, fenoxaprop-P, fenoxaprop-etil, fenoxaprop-P-etil, fluazifop, fluazifop-P, fluazifop-butil, fluazifop-P-butil, glufosinat, glufosinat-amoniu, glufosinat-P, glufosinat-P-amoniu, glufosinat-P-sodiu, glifosat, glifosat-izopropilamoniu, haloxifop, haloxifop-P, haloxifop-etoxietil, haloxifop-P-etoxietil, haloxifop-metil, haloxifop-P-metil, lenacil, metamitro, fenmedifam, fenmedifam-etil, propaquizafop, chinmerac, quizalofop, quizalofop-etil, quizalofop-P, quizalofop-P-etil, quizalofop-P-tefuril, setoxidim.

7. Aplicare a unui sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS, conform revendicării 6, unde erbicidul(ele) neinhibitor(oare) de ALS este/sunt selectate din grupa ce constă din: desmedifam, etofumesat, glufosinat, glufosinat-amoniu, glufosinat-P, glufosinat-P-amoniu, glufosinat-P-sodiu, glifosat, glifosat-izopropilamoniu, lenacil, metamitron, fenmedifam, fenmedifam-etil.

8. Aplicare a unui sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS, conform uneia din revendicările 1-7, unde plantele de Beta vulgaris corespund depozitului cu nr. NCIMB 42050.

9. Procedeu de combatere a vegetaţiei nedorite pe terenurile de cultivare a plantelor de Beta vulgaris, caracterizat prin: (a) prezenţa plantelor de Beta vulgaris, care cuprind o mutaţie a genei endogene de ALS codificând o proteină de ALS, conţinând un aminoacid care este diferit de triptofan în poziţia 569 şi un aminoacid care este diferit de prolină în poziţia 188, (b) aplicarea unuia sau mai multor erbicide inhibitoare de ALS, de sine stătător sau în combinaţie cu unul sau mai multe erbicide care nu fac parte din clasa de erbicide inhibitoare de ALS (erbicide neinhibitoare de ALS), şi (c) unde aplicarea erbicidelor respective menţionate la litera. (b) (i) are loc împreună sau simultan, sau (ii) are loc la intervale diferite şi/sau într-o multitudine de porţiuni (aplicare consecutivă), în aplicări pre-răsărire urmate de aplicările post-răsărire sau aplicările post-răsărire timpurii, urmate de aplicările post-răsărire medii sau târzii.

10. Procedeu, conform revendicării 9, unde erbicidele inhibitoare de ALS sunt selectate din grupele definite în revendicarea 2.

11. Procedeu, conform revendicării 9 sau 10, unde erbicidele inhibitoare de ALS sunt selectate din grupele definite în revendicarea 3.

12. Procedeu, conform uneia din revendicările 9-11, unde erbicidele neinhibitoare de ALS sunt selectate din grupa ce constă din: cloridazon, cletodim, clodinafop, clodinafop-propargil, clopiralid, cicloxidim, desmedifam, dimetenamid, dimetenamid-P, etofumesat, fenoxaprop, fenoxaprop-P, fenoxaprop-etil, fenoxaprop-P-etil, fluazifop, fluazifop-P, fluazifop-butil, fluazifop-P-butil, glufosinat, glufosinat-amoniu, glufosinat-P, glufosinat-P-amoniu, glufosinat-P-sodiu, glifosat, glifosat-izopropilamoniu, haloxifop, haloxifop-P, haloxifop-etoxietil, haloxifop-P-etoxietil, haloxifop-metil, haloxifop-P-metil, lenacil, metamitro, fenmedifam, fenmedifam-etil, propaquizafop, chinmerac, quizalofop, quizalofop-etil, quizalofop-P, quizalofop-P-etil, quizalofop-P-tefuril, setoxidim.

13. Procedeu, conform uneia din revendicările 9-12, unde plantele de Beta vulgaris corespund depozitului sub nr. NCIMB 42050.