RO121397B1 - Îmbinare cu filet, pentru ţevi de oţel - Google Patents

Îmbinare cu filet, pentru ţevi de oţel Download PDF

Info

Publication number
RO121397B1
RO121397B1 ROA200300838A RO200300838A RO121397B1 RO 121397 B1 RO121397 B1 RO 121397B1 RO A200300838 A ROA200300838 A RO A200300838A RO 200300838 A RO200300838 A RO 200300838A RO 121397 B1 RO121397 B1 RO 121397B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
coating
lubricating
powder
solid
contact surface
Prior art date
Application number
ROA200300838A
Other languages
English (en)
Inventor
Kunio Goto
Matsumoto Keishi
Nakasuji Kazuyuki
Anraku Toshiro
Nagasaku Shigeo
Original Assignee
Sumitomo Metal Industries, Ltd.
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Family has litigation
First worldwide family litigation filed litigation Critical https://patents.darts-ip.com/?family=26613440&utm_source=google_patent&utm_medium=platform_link&utm_campaign=public_patent_search&patent=RO121397(B1) "Global patent litigation dataset” by Darts-ip is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.
Application filed by Sumitomo Metal Industries, Ltd. filed Critical Sumitomo Metal Industries, Ltd.
Publication of RO121397B1 publication Critical patent/RO121397B1/ro

Links

Classifications

    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C23—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; CHEMICAL SURFACE TREATMENT; DIFFUSION TREATMENT OF METALLIC MATERIAL; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL; INHIBITING CORROSION OF METALLIC MATERIAL OR INCRUSTATION IN GENERAL
    • C23C—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; SURFACE TREATMENT OF METALLIC MATERIAL BY DIFFUSION INTO THE SURFACE, BY CHEMICAL CONVERSION OR SUBSTITUTION; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL
    • C23C28/00—Coating for obtaining at least two superposed coatings either by methods not provided for in a single one of groups C23C2/00 - C23C26/00 or by combinations of methods provided for in subclasses C23C and C25C or C25D
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M103/00—Lubricating compositions characterised by the base-material being an inorganic material
    • C10M103/02—Carbon; Graphite
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M103/00—Lubricating compositions characterised by the base-material being an inorganic material
    • C10M103/04—Metals; Alloys
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M103/00—Lubricating compositions characterised by the base-material being an inorganic material
    • C10M103/06—Metal compounds
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M107/00—Lubricating compositions characterised by the base-material being a macromolecular compound
    • C10M107/38—Lubricating compositions characterised by the base-material being a macromolecular compound containing halogen
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C23—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; CHEMICAL SURFACE TREATMENT; DIFFUSION TREATMENT OF METALLIC MATERIAL; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL; INHIBITING CORROSION OF METALLIC MATERIAL OR INCRUSTATION IN GENERAL
    • C23C—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; SURFACE TREATMENT OF METALLIC MATERIAL BY DIFFUSION INTO THE SURFACE, BY CHEMICAL CONVERSION OR SUBSTITUTION; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL
    • C23C24/00—Coating starting from inorganic powder
    • C23C24/08—Coating starting from inorganic powder by application of heat or pressure and heat
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C23—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; CHEMICAL SURFACE TREATMENT; DIFFUSION TREATMENT OF METALLIC MATERIAL; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL; INHIBITING CORROSION OF METALLIC MATERIAL OR INCRUSTATION IN GENERAL
    • C23C—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; SURFACE TREATMENT OF METALLIC MATERIAL BY DIFFUSION INTO THE SURFACE, BY CHEMICAL CONVERSION OR SUBSTITUTION; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL
    • C23C26/00—Coating not provided for in groups C23C2/00 - C23C24/00
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C23—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; CHEMICAL SURFACE TREATMENT; DIFFUSION TREATMENT OF METALLIC MATERIAL; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL; INHIBITING CORROSION OF METALLIC MATERIAL OR INCRUSTATION IN GENERAL
    • C23C—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; SURFACE TREATMENT OF METALLIC MATERIAL BY DIFFUSION INTO THE SURFACE, BY CHEMICAL CONVERSION OR SUBSTITUTION; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL
    • C23C28/00—Coating for obtaining at least two superposed coatings either by methods not provided for in a single one of groups C23C2/00 - C23C26/00 or by combinations of methods provided for in subclasses C23C and C25C or C25D
    • C23C28/30—Coatings combining at least one metallic layer and at least one inorganic non-metallic layer
    • C23C28/32—Coatings combining at least one metallic layer and at least one inorganic non-metallic layer including at least one pure metallic layer
    • C23C28/321—Coatings combining at least one metallic layer and at least one inorganic non-metallic layer including at least one pure metallic layer with at least one metal alloy layer
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C23—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; CHEMICAL SURFACE TREATMENT; DIFFUSION TREATMENT OF METALLIC MATERIAL; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL; INHIBITING CORROSION OF METALLIC MATERIAL OR INCRUSTATION IN GENERAL
    • C23C—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; SURFACE TREATMENT OF METALLIC MATERIAL BY DIFFUSION INTO THE SURFACE, BY CHEMICAL CONVERSION OR SUBSTITUTION; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL
    • C23C28/00—Coating for obtaining at least two superposed coatings either by methods not provided for in a single one of groups C23C2/00 - C23C26/00 or by combinations of methods provided for in subclasses C23C and C25C or C25D
    • C23C28/30—Coatings combining at least one metallic layer and at least one inorganic non-metallic layer
    • C23C28/32—Coatings combining at least one metallic layer and at least one inorganic non-metallic layer including at least one pure metallic layer
    • C23C28/322—Coatings combining at least one metallic layer and at least one inorganic non-metallic layer including at least one pure metallic layer only coatings of metal elements only
    • C23C28/3225—Coatings combining at least one metallic layer and at least one inorganic non-metallic layer including at least one pure metallic layer only coatings of metal elements only with at least one zinc-based layer
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C23—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; CHEMICAL SURFACE TREATMENT; DIFFUSION TREATMENT OF METALLIC MATERIAL; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL; INHIBITING CORROSION OF METALLIC MATERIAL OR INCRUSTATION IN GENERAL
    • C23C—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; SURFACE TREATMENT OF METALLIC MATERIAL BY DIFFUSION INTO THE SURFACE, BY CHEMICAL CONVERSION OR SUBSTITUTION; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL
    • C23C28/00—Coating for obtaining at least two superposed coatings either by methods not provided for in a single one of groups C23C2/00 - C23C26/00 or by combinations of methods provided for in subclasses C23C and C25C or C25D
    • C23C28/30—Coatings combining at least one metallic layer and at least one inorganic non-metallic layer
    • C23C28/34—Coatings combining at least one metallic layer and at least one inorganic non-metallic layer including at least one inorganic non-metallic material layer, e.g. metal carbide, nitride, boride, silicide layer and their mixtures, enamels, phosphates and sulphates
    • C23C28/345—Coatings combining at least one metallic layer and at least one inorganic non-metallic layer including at least one inorganic non-metallic material layer, e.g. metal carbide, nitride, boride, silicide layer and their mixtures, enamels, phosphates and sulphates with at least one oxide layer
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C23—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; CHEMICAL SURFACE TREATMENT; DIFFUSION TREATMENT OF METALLIC MATERIAL; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL; INHIBITING CORROSION OF METALLIC MATERIAL OR INCRUSTATION IN GENERAL
    • C23C—COATING METALLIC MATERIAL; COATING MATERIAL WITH METALLIC MATERIAL; SURFACE TREATMENT OF METALLIC MATERIAL BY DIFFUSION INTO THE SURFACE, BY CHEMICAL CONVERSION OR SUBSTITUTION; COATING BY VACUUM EVAPORATION, BY SPUTTERING, BY ION IMPLANTATION OR BY CHEMICAL VAPOUR DEPOSITION, IN GENERAL
    • C23C30/00—Coating with metallic material characterised only by the composition of the metallic material, i.e. not characterised by the coating process
    • E—FIXED CONSTRUCTIONS
    • E21—EARTH OR ROCK DRILLING; MINING
    • E21B—EARTH OR ROCK DRILLING; OBTAINING OIL, GAS, WATER, SOLUBLE OR MELTABLE MATERIALS OR A SLURRY OF MINERALS FROM WELLS
    • E21B17/00—Drilling rods or pipes; Flexible drill strings; Kellies; Drill collars; Sucker rods; Cables; Casings; Tubings
    • E21B17/02—Couplings; joints
    • E21B17/04—Couplings; joints between rod or the like and bit or between rod and rod or the like
    • E21B17/042—Threaded
    • F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
    • F16—ENGINEERING ELEMENTS AND UNITS; GENERAL MEASURES FOR PRODUCING AND MAINTAINING EFFECTIVE FUNCTIONING OF MACHINES OR INSTALLATIONS; THERMAL INSULATION IN GENERAL
    • F16L—PIPES; JOINTS OR FITTINGS FOR PIPES; SUPPORTS FOR PIPES, CABLES OR PROTECTIVE TUBING; MEANS FOR THERMAL INSULATION IN GENERAL
    • F16L15/00—Screw-threaded joints; Forms of screw-threads for such joints
    • F16L15/001—Screw-threaded joints; Forms of screw-threads for such joints with conical threads
    • F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
    • F16—ENGINEERING ELEMENTS AND UNITS; GENERAL MEASURES FOR PRODUCING AND MAINTAINING EFFECTIVE FUNCTIONING OF MACHINES OR INSTALLATIONS; THERMAL INSULATION IN GENERAL
    • F16L—PIPES; JOINTS OR FITTINGS FOR PIPES; SUPPORTS FOR PIPES, CABLES OR PROTECTIVE TUBING; MEANS FOR THERMAL INSULATION IN GENERAL
    • F16L15/00—Screw-threaded joints; Forms of screw-threads for such joints
    • F16L15/001—Screw-threaded joints; Forms of screw-threads for such joints with conical threads
    • F16L15/004—Screw-threaded joints; Forms of screw-threads for such joints with conical threads with axial sealings having at least one plastically deformable sealing surface
    • F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
    • F16—ENGINEERING ELEMENTS AND UNITS; GENERAL MEASURES FOR PRODUCING AND MAINTAINING EFFECTIVE FUNCTIONING OF MACHINES OR INSTALLATIONS; THERMAL INSULATION IN GENERAL
    • F16L—PIPES; JOINTS OR FITTINGS FOR PIPES; SUPPORTS FOR PIPES, CABLES OR PROTECTIVE TUBING; MEANS FOR THERMAL INSULATION IN GENERAL
    • F16L58/00—Protection of pipes or pipe fittings against corrosion or incrustation
    • F16L58/02—Protection of pipes or pipe fittings against corrosion or incrustation by means of internal or external coatings
    • F16L58/04—Coatings characterised by the materials used
    • F16L58/10—Coatings characterised by the materials used by rubber or plastics
    • F16L58/1009—Coatings characterised by the materials used by rubber or plastics the coating being placed inside the pipe
    • F16L58/1027—Coatings characterised by the materials used by rubber or plastics the coating being placed inside the pipe the coating being a sprayed layer
    • F—MECHANICAL ENGINEERING; LIGHTING; HEATING; WEAPONS; BLASTING
    • F16—ENGINEERING ELEMENTS AND UNITS; GENERAL MEASURES FOR PRODUCING AND MAINTAINING EFFECTIVE FUNCTIONING OF MACHINES OR INSTALLATIONS; THERMAL INSULATION IN GENERAL
    • F16L—PIPES; JOINTS OR FITTINGS FOR PIPES; SUPPORTS FOR PIPES, CABLES OR PROTECTIVE TUBING; MEANS FOR THERMAL INSULATION IN GENERAL
    • F16L58/00—Protection of pipes or pipe fittings against corrosion or incrustation
    • F16L58/18—Protection of pipes or pipe fittings against corrosion or incrustation specially adapted for pipe fittings
    • F16L58/182—Protection of pipes or pipe fittings against corrosion or incrustation specially adapted for pipe fittings for screw-threaded joints
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2201/00—Inorganic compounds or elements as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2201/04—Elements
    • C10M2201/041—Carbon; Graphite; Carbon black
    • C10M2201/0413—Carbon; Graphite; Carbon black used as base material
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2201/00—Inorganic compounds or elements as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2201/04—Elements
    • C10M2201/05—Metals; Alloys
    • C10M2201/053—Metals; Alloys used as base material
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2201/00—Inorganic compounds or elements as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2201/06—Metal compounds
    • C10M2201/061—Carbides; Hydrides; Nitrides
    • C10M2201/0613—Carbides; Hydrides; Nitrides used as base material
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2201/00—Inorganic compounds or elements as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2201/06—Metal compounds
    • C10M2201/065—Sulfides; Selenides; Tellurides
    • C10M2201/0653—Sulfides; Selenides; Tellurides used as base material
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2201/00—Inorganic compounds or elements as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2201/06—Metal compounds
    • C10M2201/065—Sulfides; Selenides; Tellurides
    • C10M2201/066—Molybdenum sulfide
    • C10M2201/0663—Molybdenum sulfide used as base material
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10M—LUBRICATING COMPOSITIONS; USE OF CHEMICAL SUBSTANCES EITHER ALONE OR AS LUBRICATING INGREDIENTS IN A LUBRICATING COMPOSITION
    • C10M2213/00—Organic macromolecular compounds containing halogen as ingredients in lubricant compositions
    • C10M2213/06—Perfluoro polymers
    • C10M2213/062—Polytetrafluoroethylene [PTFE]
    • C10M2213/0623—Polytetrafluoroethylene [PTFE] used as base material
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2020/00—Specified physical or chemical properties or characteristics, i.e. function, of component of lubricating compositions
    • C10N2020/01—Physico-chemical properties
    • C10N2020/055—Particles related characteristics
    • C10N2020/06—Particles of special shape or size
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2050/00—Form in which the lubricant is applied to the material being lubricated
    • C10N2050/015—Dispersions of solid lubricants
    • C10N2050/02—Dispersions of solid lubricants dissolved or suspended in a carrier which subsequently evaporates to leave a lubricant coating
    • C—CHEMISTRY; METALLURGY
    • C10—PETROLEUM, GAS OR COKE INDUSTRIES; TECHNICAL GASES CONTAINING CARBON MONOXIDE; FUELS; LUBRICANTS; PEAT
    • C10N—INDEXING SCHEME ASSOCIATED WITH SUBCLASS C10M RELATING TO LUBRICATING COMPOSITIONS
    • C10N2050/00—Form in which the lubricant is applied to the material being lubricated
    • C10N2050/023—Multi-layer lubricant coatings

Landscapes

  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • Mechanical Engineering (AREA)
  • Organic Chemistry (AREA)
  • Chemical Kinetics & Catalysis (AREA)
  • General Engineering & Computer Science (AREA)
  • Metallurgy (AREA)
  • Materials Engineering (AREA)
  • General Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Oil, Petroleum & Natural Gas (AREA)
  • Inorganic Chemistry (AREA)
  • Geology (AREA)
  • Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
  • Mining & Mineral Resources (AREA)
  • General Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
  • Fluid Mechanics (AREA)
  • Environmental & Geological Engineering (AREA)
  • Geochemistry & Mineralogy (AREA)
  • Physics & Mathematics (AREA)
  • Non-Disconnectible Joints And Screw-Threaded Joints (AREA)
  • Lubricants (AREA)
  • Mutual Connection Of Rods And Tubes (AREA)
  • Paints Or Removers (AREA)
  • Laminated Bodies (AREA)
  • Joining Of Building Structures In Genera (AREA)
  • Other Surface Treatments For Metallic Materials (AREA)
  • Application Of Or Painting With Fluid Materials (AREA)

Abstract

Invenţia se referă la o îmbinare cu filet, pentru ţevi de oţel, formată pe un cep (1) ?i o casetă (2), având o suprafaţă de contact, ce include o parte filetată (3) ?i o parte de contactmetalică (4), nefiletată ?i capabilă să asigure, în mod stabil, rezistenţă la gripare ?i etan?eitate la gaze, fără să se aplice o unsoare consistentă, complexă, în care o peliculă lubrifiantă, solidă, formată cu pulbere lubrifiantă, (de exemplu, disulfură de molibden) ?i liant organic sau anorganic, este formată pe suprafaţa de contact, a cel puţin unuia dintre respectivul cep (1) ?i respectiva casetă (2), raportul de arie, ocupat de către particulele secundare, de15 până la 60 um, la un diametru echivalent de arie, echivalentă, al pulberii lubrifiante, din secţiunea transversală a peliculei lubrifiante, în direcţia grosimii, este de 5 până la 90%, ?i un material de umplutură de genul unor fibre (de exemplu, mănunchiuri de fire din substanţă anorganică), pe lângă pulberea lubrifiantă, esteamestecatîn pelicula lubrifiantă, solidă, menţionată, la un raport masic, dintre materialul de umplutură de genul fibrelor ?i respectivul liant, care este de 0,01 până la 0,5, prin care se poate îmbunătăţi în special rezistenţa la gripare la temperaturi înalte.

Description

Invenția se referă la o îmbinare cu filet pentru țevi de oțel în vederea utilizării la cuplarea țevilor de oțel, ale sondelor de țiței. în mod special, această invenție se referă la o îmbinare cu filet pentru țevi de oțel care prezintă o excelentă rezistență la uzură prin frecare, capacitate de etanșare la gaze, care nu necesită aplicarea unei unsori consistente, complexe, conținând o pulbere de metale grele, aplicare ce se execută în mod clasic, de fiecare dată înainte de efectuarea strângerii, în scopul de a preveni îmbinarea împotriva gripării.
Țevile sondelor de țiței, care sunt țevi de oțel utilizate la forarea sondelor de țiței, sunt legate una cu alta printr-o îmbinare cu filet pentru țevi de oțel. îmbinarea cu filet este formată dintr-un cep având filet exterior și o casetă având filet interior.
După cum se arată schematic în fig. 1, un filet 3A, exterior, este în mod normal format pe suprafața exterioară la ambele capete ale țevii A, de oțel, pentru a forma un cep 1, iar un filet 3B, interior, este format la ambele părți ale suprafeței interioare a unui element de îmbinare separat, sub forma unui cuplaj B, configurat ca un manșon pentru a forma o casetă 2. După cum se arată în fig. 1, țeava A de oțel este în mod normal, expediată într-o stare în care un cuplaj B este legat în prealabil la un capăt.
O îmbinare cu filet pentru țevi de oțel este supusă la presiuni complexe, determinate de forțe de întindere axiale sub acțiunea greutății țevii de oțel și cuplajului, și la presiuni interioare și exterioare subterane, și este de asemenea supusă la căldură subterană. Deci, o îmbinare filetată trebuie să mențină etanșeitatea la gaze (capacitate de etanșare) fără să fie deteriorată nici chiar în astfel de condiții. în plus, în timpul procesului de coborâre a țevilor pentru sonde de țiței, există adesea situația că o îmbinare care a fost strânsă odată se slăbește și apoi se strânge din nou. De aceea, conform API (Institutul American de Petrol) este de dorit să nu aibă loc o blocare puternică prin frecare, denumită gripare, și ca etanșeitatea să fie menținută chiar dacă strângerea și slăbirea se execută de zece ori pentru îmbinări de tubing și de trei ori pentru îmbinări ale coloanei de tubaj.
în ultimii ani, în scopul de a îmbunătăți etanșeitatea la gaze, se folosesc în general, îmbinări cu filet, speciale care sunt capabile să formeze o etanșare metal pe metal. La acest tip de îmbinare cu filet, fiecare dintre cepul menționat și caseta menționată prezintă o porțiune de contact metalică nefiletată, în afară de o porțiune filetată având filet exterior sau interior și atât porțiunea filetată, cât și porțiunea de contact metalică, nefiletată, formează o suprafață de contact între respectivul cep și respectiva casetă. Porțiunile de contact metalice, nefiletate, ale cepului și casetei, vin în contact intim una cu alta pentru a forma o porțiune de etanșare metal pe metal și a contribui la o creștere a etanșeității la gaze.
într-o astfel de îmbinare filetată capabilă să formeze o etanșare metal pe metal se folosește o unsoare consistentă cu onctuozitate înaltă, denumită unsoare consistentă, complexă. Această unsoare consistentă, care este un gen de lubrifiant lichid, se aplică pe suprafața de contact a cel puțin unuia dintre respectivul cep și respectiva casetă, înainte de strângere. Totuși, această unsoare consistentă, conține o mare cantitate de pulberi de metale grele, dăunătoare. Când unsoarea consistentă este refulată către periferie, în timpul strângerii, ea este curățată cu un agent de curățire, unsoarea consistentă complexă și agentul de curățire folosit curg în afară, în ocean sau în sol, și provoacă o poluare a mediului, iar acest fapt a ajuns să fie considerat o problemă. în plus, există și problema că aplicarea unsorii consistente și curățirea ce se repetă înaintea fiecărei strângeri a redus randamentul muncii pe teren.
Drept îmbinări cu filet pentru țevi de oțel care nu necesită aplicarea de unsoare consistentă, complexă, documentele JP 08-103724A, JP 08-233163A, JP 08-233164A, și JP 09-72467A prezintă îmbinări filetate în care lubrifiantul solid, cuprinzând o rășină în
RO 121397 Β1 calitate de liant și disulfură de molibden sau disulfură de volfram în calitate de lubrifiant solid, 1 este aplicat pe o porțiune filetată și pe o porțiune de contact metalică, nefiletată (anume, pe suprafața de contact), ale cel puțin unuia dintre un cep și o casetă, 3 în aceste publicații de brevet de invenție japoneze, în scopul de spori aderența dintre acoperirea Iubrifiantă solidă și oțelul de substrat, se arată că se formează, în calitate de strat 5 de subacoperire pentru acoperirea lubrifiantă solidă, un strat de acoperire cu conversie chimică din fosfat de mangan sau o combinație dintre un strat de nitrură și un strat de acoperire 7 cu conversie chimică din fosfat de mangan, sau să se prevadă o suprafață de contact cu o rugozitate a suprafeței având Rmax de 5-40pm. 9 în documentul JP 08-103724A se prezintă folosirea, în calitate de pulbere lubrifiantă, a unei pulberi din disulfură de molibden având un diametru al particulei de 0,45 -10pm și, 11 preferabil, de 2-5pm măsurarea făcându-se prin metoda Fischer. Cu un diametru al particulei mai mic de 0,45pm nu se obține un efect de îmbunătățire împotriva gripării, pe când o dimen- 13 siune a particulelor de 10pm sau mai mare nu asigură un efect suplimentar asupra îmbunătățirii onctuozității și face dificilă ajustarea grosimii unei acoperiri lubrifiante solide. 15
Se pare a fi de așteptat că folosirea unei îmbinări cu filet, în care suprafața de contact a unui cep și unei casete are o acoperire lubrifiantă solidă, pentru a asigura onctuozitate pe 17 aceasta, ar putea face posibilă dispensarea de aplicarea unei unsori consistente, complexe și astfel evitarea problemelor arătate mai înainte cu privire la mediu și randamentul muncii. 19 Totuși, cu o acoperire lubrifiantă solidă, clasică, nu este posibil să se obțină un efect antiblocare, așa cum poate fi obținut prin aplicarea unei unsori consistente, complexe, și un 21 defect de blocare, denumit gripare, apare după repetare, de mai puțin de 10 ori, a strângerii și slăbirii. Astfel, a existat problema că nu era posibil să se prevină griparea într-un mod sta- 23 bil și să se mențină etanșeitatea la gaze.
De curând, se dorește o îmbinare cu filet rezistentă la căldură pentru utilizare în 25 sonde de țiței cu temperatură înaltă, în care temperatura atinge o valoare de 250-300’C, ce este mai înaltă decât temperatura din sondele de țiței clasice, sau în sonde de țiței cu injecție 27 de abur, în care se injectează abur la o temperatură înaltă apropiată de temperatura critică (de exemplu circa 350‘C), în scopul de a îmbunătăți recuperarea țițeiului. Deci, există cazuri 29 în care se cere ca o îmbinare cu filet să garanteze rezistență la gripare și etanșeitate la gaze atunci când o îmbinare care este strânsă și supusă la o încercare de încălzire la o tempe- 31 ratură de 250°C sau mai înaltă și apoi este supusă la slăbire și restrângere.
O îmbinare cu filet, clasică, având o acoperire lubrifiantă solidă formată pe suprafața 33 de contact, a avut de fapt o rezistență la gripare mult inferioară în comparație cu cazul în care s-a aplicat o unsoare consistentă, complexă, în special când este expusă la un mediu 35 cu temperatură înaltă.
Astfel, cu o îmbinare cu filet clasică, în care este formată o acoperire lubrifiantă so- 37 lidă, este încă necesar să se aplice unsoare consistentă, complexă, iar problemele menționate mai înainte în privința mediului și randamentului muncii nu pot fi eliminate. 39
Un obiectiv al acestei invenții este acela de a asigura o îmbinare cu filet pentru țevi de oțel având o acoperire lubrifiantă solidă, care să fie capabilă să mențină rezistență la 41 gripare și etanșeitate la gaze într-un mod stabil, fără aplicarea unei unsori consistente, complexe. 43
Un alt obiectiv al acestei invenții este acela de a asigura o îmbinare cu filet pentru țevi de oțel având rezistență la gripare îmbunătățită, care să poată preveni apariția gripării și o 45 descreștere a etanșeității la gaze după strângere și slăbire repetată, fără aplicarea unei unsori consistente complexe, atunci când este folosită la foraj, în medii de țiței brut, cu tem- 47 peratură ridicată cum ar fi în sonde de țiței adânci cu temperatură ridicată sau în sonde de țiței cu injecție de abur. 49
RO 121397 Β1
Inventatorii prezentei invenții au efectuat cercetări pentru a constata de ce apare o diferență de performanță între acoperirile lubrifiante solide, concentrându-se asupra structurii acoperirilor lubrifiante solide. Ca urmare, s-a constatat că rezistența la gripare a unei acoperiri lubrifiante solide, în cadrul unei încercări de strângere și slăbire repetate, este determinată mai degrabă de starea de distribuție (formă de agregate) a pulberii lubrifiante prezente în respectiva acoperire decât de diametrul particulei pulberii lubrifiante însăși, așa cum s-a descris în documentul JP 08-103724A.
Anume, când majoritatea particulelor de pulbere lubrifiantă, din acoperirea lubrifiantă solidă, sunt agregate astfel încât să fie prezente sub forma unor mase mari de agregate sau particule secundare, având o dimensiune de 15-60pm a diametrului circular echivalent (diametrul echivalent al unui cerc de arie egală), care este definit mai jos, atunci poate fi asigurată rezistența la gripare.
în afară de aceasta, s-a constatat că apariția gripării, care este deosebit de semnificativă chiar când strângerea și slăbirea se repetă în mediu cu temperatură ridicată, este determinată de faptul că o acoperire lubrifiantă solidă este supusă abraziunii din cauza rezistenței reduse la abraziune a acesteia la temperatură înaltă, și că rezistența la abraziune în condiții de temperatură înaltă a unei acoperiri lubrifiante solide poate fi sporită în mod vizibil prin încorporarea unui material de umplere fibros în respectiva acoperire.
într-un exemplu de realizare, prezenta invenție reprezintă o îmbinare cu filet pentru țevi de oțel care cuprinde un cep și o casetă, fiecare având o suprafață de contact ce include o porțiune filetată și o porțiune de contact metalică, nefiletată, caracterizată prin aceea că suprafața de contact a cel puțin uneia dintre respectivul cep și respectiva casetă, prezintă o acoperire lubrifiantă solidă cuprinzând o pulbere lubrifiantă și un liant în care proporția de arie a unei secțiuni transversale, de-a lungul grosimii respectivei acoperiri lubrifiante solide, ocupată de particule secundare din respectiva pulbere lubrifiantă, având un diametru circular echivalent de 15-60pm, reprezintă un procent de la 5% până la 90%.
în prezenta invenție, diametrul de particulă al unei particule secundare, înseamnă diametrul unui agregat de pulbere (particulă secundară) prezent într-o acoperire lubrifiantă solidă. Diametrul circular echivalent al unei particule secundare dintr-o pulbere lubrifiante va fi descris mai jos.
într-un alt exemplu de realizare, prezenta invenție reprezintă o îmbinare cu filet pentru țevi de oțel care cuprinde un cep și o casetă fiecare având o suprafață de contact care include o porțiune filetată și o porțiune de contact de metal, nefiletată, caracterizată prin aceea că suprafața de contact a cel puțin unuia dintre respectivul cep și respectiva casetă are o acoperire lubrifiantă solidă cuprinzând o pulbere lubrifiantă, un material de umplere fibros, și un liant în care raportul masic dintre materialul de umplere fibros și liant se situează în intervalul de la 0,01 până la 0,5.
într-un exemplu de realizare preferat, conform prezentei invenții, pulberea lubrifiantă reprezintă una sau mai multe substanțe pulverulente alese dintre disulfură de molibden, disulfură de volfram, compuși organici de molibden, grafit, nitrură de bor și politetrafluoretilenă.
Se dau în continuare exemple de realizare a invenției, în legătură și cu fig. 1 ...4, care reprezintă:
- fig. 1, schematic un ansamblu tipic format dintr-o țeava de oțel și un cuplaj cu filet, la momentul livrării țevii de otel;
- fig. 2, schematic o porțiune de legătură a unei îmbinări cu filet tipice pentru țevi de oțel, conform prezentei invenții;
- fig. 3, o diagramă arătând relația dintre diametrul circular echivalent al unei particule secundare de pulbere lubrifiantă și rezistența la gripare;
RO 121397 Β1
- fig. 4, o diagramă arătând relația dintre proporția de arie ocupată de către particule 1 secundare de pulbere lubrifiantă având un diametrul circular echivalent de 15-60μ m dintr-o acoperire lubrifiantă solidă, și rezistența la gripare. 3
Fig. 2 prezintă schematic structura unei îmbinări cu filet pentru țevi de oțel. în figură, reprezintă un cep, 2 reprezintă o casetă, 3 reprezintă o porțiune filetată, 4 reprezintă o por- 5 țiune de contact metalică, nefiletată, și 5 reprezintă o porțiune de umăr. în descrierea ce urmează, o porțiune de contact metalică, nefiletată, va fi de asemenea denumită, pur și 1 simplu, drept porțiune de contact metalică.
După cum se arată în fig. 2, o îmbinare cu filet tipică este alcătuită dintr-un cep 1, 9 având o porțiune 3 filetată (mai precis o porțiune cu filet exterior) și o porțiune 4 de contact metalică, nefiletată, formată pe suprafața exterioară a unui capăt al unei țevi de oțel, și o 11 casetă 2, având o porțiune 3 filetată (mai precis, o porțiune cu filet interior) și o porțiune 4 de contact metalică, nefiletată, formată pe suprafața interioară a unui element al îmbinării cu filet 13 (cuplaj). Totuși, amplasarea unui cep și unei casete nu este limitată la cea ilustrată. De exemplu, un manșon poate fi eliminat prin formarea unui cep la un capăt al unei țevi de oțel 15 și unei casete la celălalt capăt al țevii, sau un cep (filet exterior) poate fi format pe un cuplaj cu casetă ce se formează la ambele capete ale unei țevi de oțel. 17
Porțiunea 3, filetată, și porțiunea 4, de contact, metalică (nefiletată), de pe fiecare dintre respectivul cep și respectiva casetă constituie suprafață de contact a îmbinării filetate. 19 Se cere ca suprafața de contact și în special porțiunea de contact metalică, nefiletată, care este mai susceptibilă de gripare, să prezinte rezistență la gripare. în acest scop, în stadiul 21 anterior al tehnicii, o unsoare consistentă care conține o pulbere de metal greu a fost aplicată pe suprafața de contact, însă folosirea unei unsori consistente, complexe, implică multe pro- 23 bleme din punct de vedere al mediului ambiant și randamentului muncii.
în scopul de a rezolva aceste probleme, a fost dezvoltată o îmbinare cu filet care nu 25 necesită aplicarea unei unsori consistente complexe și care are o acoperire lubrifiantă pe suprafața de contact a cel puțin unuia dintre respectivul cep și respectiva casetă, formată prin 27 aplicare pe respectiva suprafață de contact a unui fluid de acoperire care conține o rășină și o pulbere lubrifiantă într-un solvent, urmată de încălzirea acoperirii umede, așa cum se 29 arată în JP 08-103724A etc. Totuși, după cum s-a descris mai înainte, cu o îmbinare cu filet clasică de acest tip nu se poate asigura în mod stabil, rezistență la gripare și etanșeitate 31 la aer.
Autorii prezentei invenții au realizat un fluid de acoperire experimental, pentru forma- 33 rea unei acoperiri lubrifiante, solide, folosind o pulbere din disulfură de molibden, având un diametru mediu al particulei de 3,5 pm în calitate de pulbere lubrifiantă, o rășină poliami- 35 dimică în calitate de liant, și un solvent mixt din etanol și toluen (50:50) în calitate de solvent pentru a dizolva rășina și a dispersa pulberea lubrifiantă. în acest caz, gradul de agregare 37 al pulberii din disulfură de molibden a putut fi variat prin reglarea viscozității fluidului de acoperire și duratei de timp pe care fluidul a fost lăsat să stea după amestecare cu agitare, și 39 s-a constatat că performanța acoperirii lubrifiante solide ce rezultă cu privire la rezistența la gripare variază în mod semnificativ cu mărimea particulei secundare formată prin agregare. 41
Anume, chiar atunci când aceeași pulbere lubrifiantă, care este o pulbere din disulfură de molibden având un diametru mediu al particulei de 3,5 pm este folosită împreună cu 43 aceeași rășină și același solvent pentru a forma o acoperire lubrifiantă solidă, rezistența la gripare a acoperirii rezultate, fluctuează. S-a constatat că unul dintre factorii care determină 45 fluctuația rezistenței la gripare, este gradul de agregare al pulberii lubrifiante dintr-o acoperire lubrifiantă solidă. 47
RO 121397 Β1 în cazul unei pulberi lubrifiante având un diametru mediu al particulei (diametrul primar mediu al particulei) care este de ordinul a 10 pm sau mai puțin, de exemplu, atunci când pulberea lubrifiantă este dispersată într-o soluție de rășină pentru a forma un fluid de acoperire, particulele primare de pulbere sunt agregate în respectivul fluid pentru a forma particule secundare. Deci, de asemenea într-o acoperire lubrifiantă solidă formată prin aplicarea unui fluid de acoperire și de uscare, pulberea lubrifiantă este de cele mai multe ori prezentă sub forma particulelor secundare formate prin agregare de particule primare (adică, particule din disulfură de molibden având un diametrul mediu de 3,5um din exemplul descris mai sus).
Autorii prezentei invenții au executat un experiment în care un fluid de acoperire, având un grad diferit de agregare a unei pulberi lubrifiante, a fost folosit pentru a forma o acoperire lubrifiantă solidă, având un grad diferit de agregare a pulberii în scopul de a cerceta relația dintre rezistența la gripare (durata de serviciu înainte de apariția gripării) și diametrul particulelor secundare (valoare medie a diametrelor circulare echivalente) din respectiva acoperire, iar rezultatele obținute sunt arătate în fig. 3. Din această figură, se poate vedea că rezistența la gripare este bună atunci când particulele secundare ale unei pulberi lubrifiante prezente într-o acoperire lubrifiantă, solidă, au un diametru circular echivalent, situat în intervalul de 15-60pm.
Totuși, în practică, gradul de agregare al unei pulberi lubrifiante nu este uniform într-o acoperire lubrifiantă solidă, iar unele particule primare pot încă fi prezente ca particule primare, sau pot forma particule secundare mai mici. De aceea a fost cercetat și efectul de fluctuație din gradul de agregare. Ca urmare, după cum se arată în fig. 4, s-a constatat că rezistența la gripare a unei acoperiri lubrifiante solide este îmbunătățită în mod semnificativ atunci când proporția de arie a unei secțiuni transversale de-a lungul grosimii respectivei acoperiri, care este ocupată de particule secundare ale pulberii lubrifiante având un diametrul circular echivalent de 15-60um, este de la 5% până la 90%.
în prezenta invenție, diametrul circular echivalent (diametrul echivalent al unui cerc de arie egală) al unei particule secundare dintr-o secțiune transversală a unei acoperiri lubrifiante, este determinat prin observarea unei secțiuni transversale de-a lungul grosimii acoperiri lubrifiante solide sub un microscop electronic de explorare. Anume, o micrografie electronică a secțiunii transversale de acoperire, este supusă analizei de imagine computerizată pentru a determina ariile secțiunilor transversale ale particulelor secundare individuale, iar diametrul cercului având aceeași arie ca aria în secțiune transversală, a fiecărei particule secundare este luat drept diametru circular echivalent al particulei secundare. Diametrul circular echivalent este denumit în mod simplu, în cele ce urmează, drept diametrul echivalent.
Proporția de arie a unei secțiuni transversale dintr-o acoperire lubrifiantă solidă ocupată de particule, se determină prin observarea unei secțiuni transversale de-a lungul grosimii unei acoperiri lubrifiante solide, sub un microscop electronic de explorare, și măsurarea ariei în secțiune transversală a fiecărei particule ce apare în cinci câmpuri de 100 mm2, alese în mod aleator, ale unei micrografii 200X prin intermediul analizei computerizată a imaginii. Pentru fiecare câmp de imagine, toate particulele având un diametrul echivalent situat în intervalul de la 0,3 până la 100 pm sunt măsurate în ceea ce privește aria secțiunii transversale, iar aria totală a secțiunilor transversale ale acelor particule secundare, având un diametrul echivalent de 15-60pm este calculată pentru a determina proporția dintre aria totală în raport cu aria câmpului de imagine, care reprezintă proporția de arie ce trebuie determinată. Proporția de arie ocupată de către particule secundare având un diametrul echivalent de 15-60pm, așa cum este folosită aici, reprezintă media determinată pentru cele cinci câmpuri de imagine. în prezenta invenție, acele particule ale unei pulberi lubrifiante care au un diametrul echivalent mai mic de 0,3pm sau mai mare de 100pm sunt considerate a fi neglijabile.
RO 121397 Β1 într-o îmbinare cu filet pentru țevi de oțel, conform unui exemplu de realizare al pre- 1 zentei invenții, o acoperire lubrifiantă, solidă, cuprinzând o pulbere lubrifiantă și un liant, este formată pe suprafața de contact a cel puțin uneia dintre respectivul cep și respectiva casetă 3 care alcătuiesc îmbinarea, iar proporția de arie a unei secțiuni tranversale de-a lungul grosimii acoperirii lubrifiante solide, care este ocupată de particule secundare ale pulberii lubri- 5 fiante având un diametrul echivalent de 15-60pm (în continuare, respectiva proporție fiind denumită uneori drept proporție de arie ocupată de particule secundare de 15-60pm) este 7 de la 5% până la 90%. O astfel de îmbinare cu filet poate să ușureze problema constatată la o îmbinare cu filet din stadiul anterior al tehnicii având acoperire lubrifiantă solidă, prin 9 aceea că frecvența apariției de îmbinări cu filet având rezistență slabă la gripare este ridicată în cazul în care nu se aplică unsoare consistentă, complexă, conținând pulbere de metal 11 greu.
Motivul care explică de ce se obține o rezistență îmbunătățită la gripare în mod stabil, 13 atunci când proporția de arie ocupată de particule secundare de 15-60pm dintr-o secțiune transversală a acoperirii lubrifiante solide este între 5% până la 90% nu este complet eluci- 15 dat, însă în prezent se consideră a fi după cum urmează.
Se presupune că, atunci când o acoperire lubrifiantă solidă, formată pe o îmbinare 17 filetată, este supusă la frecare de alunecare, repetată, în timp ce îmbinarea cu filet este strânsă și slăbită, niște particule supuse la abraziune, cuprinzând pulbere lubrifiantă și liant, 19 se formează prin frecarea respectivă, și ele contribuie la prevenirea contactului metal pe metal la interfața de contact și la ușurarea frecării, prin aceasta prezentând un efect anti- 21 gripare. Dacă particulele unei pulberi lubrifiante dintr-o acoperire lubrifiantă solidă sunt de ordinul a 0,4-1 Oym, de exemplu, respectivele particule supuse abraziunii, formate din acope- 23 rirea menționată prin frecare de alunecare, sunt de asemenea mici astfel încât ele nu produc un efect suficient pentru a preveni contactul metal, pe metal la interfața de frecare, și gri- 25 parea tinde să apară ușor. Dimpotrivă, când o pulbere lubrifiantă se agregă pentru a forma particule secundare mari, particulele supuse abraziuni sunt de asemenea mari, astfel încât 27 contactul metal pe metal poate fi suprimat în mod efectiv la interfața de contact, iar rezistența la gripare este îmbunătățită în mod semnificativ. 29
Diametrul echivalent al particulelor secundare din pulberea lubrifiantă, care este eficient în scopul de a îmbunătăți rezistența la gripare, se situează în intervalul de 15-60pm. 31
Dacă diametrul echivalent este mai mic de 15pm, prevenirea contactului metal pe metal și deci a gripării, nu este suficient de eficientă, din motivul menționat mai sus. Dacă acesta este 33 mai mare de 60pm, acoperirea lubrifiantă solidă ce rezultă are nu numai o rezistență scăzută, dar și o aderență scăzută la suprafața de sub strat, astfel încât este ușor ca acope- 35 rirea să se exfolieze în timpul strângerii și slăbirii, iar apariția gripării nu poate fi suprimatĂ.
Având în vedere rezistența la gripare și rezistența și aderența unei acoperiri lubrifiante solide, 37 este preferabil ca diametrul echivalent al particulelor secundare să fie de 20-50pm.
Proporția (abundența relativă) de particule secundare, care au un diametrul echiva- 39 lent de 15-60pm într-o acoperire, este de 5-90% pornind de la proporția de arie ocupată de către astfel de particule, secundare, din întreaga arie a unei secțiuni transversale a acoperirii. 41
Dacă această proporție de arie este mai mică de 5%, atunci cantitatea de particule secundare din pulberea lubrifiantă prezentă pe interfața de contact este atât de mică încât nu asi- 43 gură un efect suficient privind prevenirea gripării. Dacă aceasta este mai mare de 90%, acoperirea are o rezistență micșorată și o aderență micșorată la suprafața substratului și de ase- 45 menea, în acest caz, acoperirea nu asigură un efect suficient în sensul de a împiedica griparea. Având în vedere rezistența la gripare și aderența, este preferabil ca proporția descrisă 47 mai sus să se situeze în intervalul de 10-85, mai bine de 30-85% și, cel mai bine, de 50-85%.
RO 121397 Β1
Acoperirea Iubrifiantă solidă, conform unui prim exemplu de realizare abia menționat, poate consta în fond, dintr-o pulbere lubrifiantă și un liant, deși acoperirea lubrifiantă solidă poate să conțină și alți constituenți atâta timp cât ei nu au un efect advers semnificativ asupra proprietăților acoperirii. Acoperirea poate fi formată prin aplicarea unui fluid de acoperire care cuprinde o pulbere lubrifiantă într-o soluție de liant care conține un liant dizolvat (sau dispersat) într-un solvent, urmată de uscare. Aplicarea poate fi executată prin orice metodă adecvată, cunoscută în acest domeniu, inclusiv acoperire cu peria, scufundare, și pulverizare cu aer.
Pulberea lubrifiantă nu se limitează la o pulbere din disulfură de molibden, și rezultate similare celor de mai sus, pot fi obținute folosind o pulbere din disulfură de volfram, grafit, compuși organici din molibden (de exemplu dialchiltiofosfați de molibden și dialchiltiocarbamați de molibden), PTFE (politetrafluoretilenă) sau BN (nitrură de bor). Unul sau mai multe din aceste materiale pot fi folosite ca pulbere lubrifiantă.
Liantul poate fi o rășină organică sau un polimer anorganic.
O rășină organică având rezistență termică și un nivel rezonabil de duritate și rezistență la abraziune este adecvată pentru utilizare în calitate de liant. Exemple de o astfel de rășină includ rășini termoreactive cum ar fi rășini epoxidice, rășini poliimidică, rășini de policarbodiimidice, rășini polietersulfone, polietercetone, rășini fenolice, rășini furanice, rășini de uree, și rășini acrilice precum și rășini termoplastice cum ar fi rășini poliamidimidice, rășini polietilenă, rășini siliconice și rășini polistirenice.
Un solvent folosit cu o rășină organică poate fi un solvent singular sau un solvent mixt ales dintre diverși solvenți cu punct de fierbere scăzut, inclusiv hidrocarburi (de exemplu toluen) și alcooli (de exemplu alcool izopropilic).
în cazurile în care liantul este o rășină organică, având în vedere aderența și rezistența la abraziune a acoperirii lubrifiante ce rezultă, este preferabil ca aplicarea unui fluid de acoperire să fie urmată de încălzirea respectivei acoperiri pentru întărire. încălzirea se execută, de preferință, la o temepratură de 120°C sau mai înaltă și, mai bine, la 150-380’0. Durata de încălzire poate fi determinată în funcție de mărimea îmbinării cu filet pentru țevi de oțel și, de preferință, este de 30 min sau mai mare, și, mai bine, de 30-60 min.
Un polimer anorganic care poate fi folosit în calitate de liant în prezenta invenție este un material ce formează peliculă având o structură reticulată tridimensional, din legături metal-oxigen cum ar fi Ti-0, Si-O, Zr-O, Mn-0, Ce-O, sau Ba-O, care este formată printr-o metodă de formare a peliculei numită metoda soluție-gel. Un astfel de polimer anorganic poate fi format prin hidroliză și condensare ulterioară a unui alcoolat. Alcoolați de metal utili includ acei compuși în care grupările alcoxi, sunt grupări inferioare cum ar fi metoxi, etoxi, izopropoxi, propoxi, izobutoxi, butoxi, și tertbutoxi. Un alcoolat de metal preferabil este alcoolatul de titan sau siliciu și, în special, un alcoolat de titan. Compusul cel mai preferat este izopropoxid de titan deoarece prezintă excelente proprietăți de formare a peliculei. în afară de alcoolați de metal pot fi folosite, de asemenea, cloruri de metal cum ar fi tetraclorura de titan și carboxilați de metal.
Alcoolatul de metal folosit pentru a forma un polimer anorganic poate fi un compus cum ar fi un agent de legătură cu silan în care o parte din grupările alcoxi sunt înlocuite de o grupare alchil care poate avea o grupare funcțională.
Când liantul este un polimer anorganic, pot fi folosiți diverși solvenți organici cum ar fi solvenți polari care includ alcooli (de exemplu alcool etilic, alcool izopropilic, și alcool butilic) și cetone, hidrocarburi, și hidrocarburi halogenate. în scopul de a promova formarea unei acoperiri, alcoolatul de metal din soluție poate fi în prealabil, hidrolizat parțial, înainte de aplicare. în afară de aceasta, o cantitate mică de apă și/sau un acid în calitate de catalizator hidrolitic pot fi adăugate la o soluție a unui alcoolat de metal, în scopul de a accelera hidroliză după aplicare.
RO 121397 Β1
După ce o pulbere lubrifiantă este dispersată într-o soluție a unui alcoolat de metal 1 sau unei alte substanțe care formează un polimer anorganic pentru a forma un fluid de acoperire, respectivul fluid de acoperire este aplicat pe suprafața de contact a unui cep și/sau 3 unei casete și apoi este uscat. în scopul de a accelera formarea unei acoperiri prin hidroliza alcoolatului. Umectarea poate fi executată ulterior aplicării. Umectarea poate fi realizată 5 lăsând cepul și/sau caseta în respectiva atmosferă, de preferință o atmosferă cu umiditate de 70% sau mai înaltă, pe o anumită perioadă de timp. De preferință, umectarea este urmată 7 de încălzire. încălzirea servește la accelerarea reacției de hidroliza și condensării ulterioare a hidrolizatului ce rezultă, precum și a descărcării alcoolului care este format ca produs 9 secundar în reacția de hidroliza, prin aceasta reducând timpul necesar pentru a se forma acoperirea și intensificând aderența acoperirii lubrifiante ce rezultă, fapt care conduce la o 11 rezistență de aderență îmbunătățită. încălzirea se execută de preferință după ce solventul se evaporă. Temperatura de încălzire se situează, de preferință, în intervalul de 100-200°C 13 care este apropiat de punctul de fierbere al produsului secundar de alcool. încălzirea cu aer fierbinte este mai eficientă.15 în conformitate cu primul exemplu de realizare al prezentei invenții, o pulbere lubrifiantă este prezentă într-o acoperire lubrifiantă solidă, în așa fel încât particule secundare ale17 pulberii având un diametrul echivalent de 15-60pm ocupă 5-90% din întreaga arie existentă în secțiunea transversală a acoperirii.19
O metodă posibilă pentru a obține o astfel de acoperire constă în aceea că o pulbere lubrifiantă având diametrul particulei primare de 15-60pm este folosită într-o astfel de canti- 21 tate, încât proporția de arie ocupată de particulele primare este de 5-90% din întreaga arie din secțiunea transversală a acoperirii (în acest caz, proporția de arie poate fi aproximată 23 prin proporția de volum) în timp ce se suprimă agregarea pulberii dintr-un fluid de acoperire.
De exemplu, dacă este folosită o pulbere de acoperire grosieră având un diametru 25 mediu al particulei de la 25 până la 50pm și se formează un fluid de acoperire având o viscozitate înaltă, este dificil ca pulberea să se agrege în fluidul de acoperire, și multe dintre parti- 27 culele de pulbere rămân ca particule primare. Dacă agregarea nu se produce, diametrul particulelor secundare este același ca cel al particulelor primare. De aceea, este posibil să 29 se formeze în mod fiabil o acoperire lubrifiantă solidă, care satisface cerința privind proporția de arie ocupată de către particulele secundare ale pulberii lubrifiante, definită conform 31 prezentei invenții.
Totuși, această metodă prezintă problema că pulberea lubrifiantă este grosieră și dis- 33 tribuția pulberii lubrifiante tinde să fie neuniformă, în special dacă proporția de arie este mică.
O metodă mai preferabilă este aceea de a utiliza o pulbere lubrifiantă având un dia- 35 metru mediu al particulei primare de 15pm sau mai mic. Pulberea lubrifiantă este agregată într-un fluid de acoperire după ce este amestecată cu o rășină și un solvent, prin aceasta 37 crescând particulele primare în particule secundare formate prin unirea unui număr de particule primare într-o așa măsură încât proporția de arie ocupată de către particule secundare 39 având un diametrul echivalent de 15-60 pm este de 5 până la 90%. în această metodă este preferabil ca pulbera lubrifiantă să aibă un diametru mediu al particulei, pentru particulele pri- 41 mare, de 0,5-15 pm și, mai bine, de 1 -10 pm. Dacă diametrul mediu al particulei primare este mai mic de 0,5 pm, agregarea tinde să apară în mod neuniform, iar comanda agregării 43 devine dificilă. Gradul de agregare al pulberii (adică diametrul particulelor secundare) poate fi reglat prin cantitatea solventului și/sau viscozitatea fluidului de acoperire, și durata pe care 45 fluidul de acoperire este lăsat să stea (în repaus). Astfel, când cantitatea de solvent este sporită sau viscozitatea este redusă, agregarea tinde să se realizeze ușor în timp ce fluidul 47 de acoperire este lăsat să stea. Desigur, cu cât timpul de ședere este mai lung, cu atât mai mult are loc agregarea. 49
RO 121397 Β1 în conformitate cu o idee comună, clasică, se consideră că este bine să se utilizeze un fluid de acoperire în care pulberea prezentă acolo să fie dispersată cât mai uniform posibil în scopul de a face ca acoperirea ce rezultă să fie uniformă, și anume să se aplice un fluid de acoperire imediat după agitare. Prin contrast, în conformitate cu prezenta invenție, un fluid de acoperire este lăsat să stea pentru a se agrega particulele unei pulberi lubrifiante, înainte de utilizare pentru aplicare.
Proporția de arie ocupată de către particulele secundare depinde de asemenea de raportul volumic dintre liant și pulberea lubrifiantă. Astfel, admițând că toate particulele unei acoperiri lubrifiante dintr-o acoperire se prezintă sub formă de particule secundare care au un diametrul echivalent de 15-60pm, proporția de arie poate fi aproximată prin proporția de volum a pulberii lubrifiante în raport cu volumul total al liantului și pulberii lubrifiante. în acest caz o compoziție de acoperire se prepară în așa fel, încât proporția de volum (volumul în procente) a pulberii lubrifiante în raport cu volumul total al liantului și pulberii lubrifiante să fie de 5-90%, prin aceasta făcând posibil să se formeze o acoperire lubrifiantă solidă în care proporția de arie a particulelor secundare să fie de 5-90%. Totuși, sunt cazuri în care întreaga pulbere lubrifiantă nu crește pentru a forma particule secundare care au diametrul echivalent de 15-60pm. în astfel de cazuri, luând în considerație gradul de agregare, pulberea lubrifiantă se adaugă într-o anumită cantitate, în procente de volum, care este mai mare decât proporția dorită de arie a particulelor secundare.
Apoi, într-o îmbinare cu filet pentru țevi de oțel, în conformitate cu un al doilea exemplu de realizare al prezentei invenții, o anumită cantitate de material de umplutură fibros este inclusă într-o acoperire lubrifiantă solidă care cuprinde o pulbere lubrifiantă și un liant, prin aceasta acoperirea lubrifiantă solidă având o rezistență la abraziune îmbunătățită în mod semnificativ, în special la temperaturi înalte. Ca urmare, chiar în cazul unei îmbinări cu filet pentru țevi de oțel, care este folosită într-un mediu cu temperatură înaltă cum ar fi într-o sondă de țiței cu temperatură înaltă sau într-o sondă de țiței cu injecție de abur, este posibil să se suprime în mod semnificativ apariția gripării în timpul strângerii și slăbirii repetate, fără aplicarea unei unsori consistente complexe.
Materialul de umplutură fibros folosit în prezenta invenție poate fi, de exemplu, orice fibre minerale artificiale, fibre minerale care apar în mod natural, fibre organice de înaltă rezistență, rezistente la temperatură, și fibre de metal. Materialul de umplutură fibros poate fi sub formă de mănunchiuri de fire din cristale singulare, aciculare, sau sub formă de fibre scurte, formate prin tăierea unor fibre filamentoase continue.
Mănunchiurile de fibre care reprezintă cristale singulare, aciculare, includ fibre ceramice cum ar fi alumină, silice, mulit, zirconiu, carbură de siliciu, și nitrură de siliciu, fibre de metal cum ar fi cupru și oțel, și fibre de compuși anorganici cum ar fi titanat de potasiu, oxid de zinc, și borat de aluminiu. Fibrele filamentoase, continui, includ fibre de sticlă, fibre de carbon policristaline, fibre de metal cum sunt cele de volfram, molibden, cupru, nichel, și oțel și diverse fibre organice. Un exemplu de fibre organice cu rezistență înaltă, rezistente la căldură este Kevlar ™ (marcă comercială). Fibrele filamentoase sunt utilizate de preferință, sub formă de fibre scurte având o lungime de 10 până la 500 pm.
Din punct de vedere al îmbunătățirii rezistenței la abraziune a unei acoperiri lubrifiante, la temperaturi înalte, materialele de umplutură fibroase, preferate, sunt materialele de umplutură anorganice și în special mănunchiurile de fire din materiale ceramice descrise mai sus și compușii anorganici, fibre de carbon, fibre de sticlă, și altele de acest fel. Materialele de umplutură fibroase mai indicate sunt mănunchiurile de fire din unul sau mai multe materiale alese dintre titanat de potasiu, oxid de zinc, borat de aluminiu, carbură de siliciu și nitrură de siliciu. Când liantul este o rășină, deosebit de preferate din punct de vedere al capacității de dispersare a fibrelor în rășină, sunt titanatul de potasiu, oxidul de zinc și carbura de siliciu.
RO 121397 Β1
Când materialul de umplutură fibros reprezintă mănunchiuri de fire, este de dorit ca 1 diametrul secțiunii lor transversale să fie de 0,1 -25pm. Dacă diametrul în secțiune transversală este mai mic de 0,1 pm, acoperirea lubrefiantă, solidă, formată pe suprafața de contact 3 a unei îmbinări cu filet pentru țevi de oțel, poate avea o rezistență la abraziune insuficientă la temperaturi ridicate sau o rezistență insuficientă a acoperirii. Pe de altă parte, dacă mă- 5 nunchiurile de fire au un diametru, în secțiune, mai mare de 25pm, atunci acoperirea lubrifiantă, solidă, poate avea rezistență sau aderență scăzute. în mod similar, în cazul în care 7 se folosesc fibre filamentoase, continui, în calitate de material de umplutură fibros, este preferabil ca diametrul lor să fie același ca mai sus. Mănunchiurile de fire pot fi folosite când 9 sunt netăiate, însă dacă este dificil de a fi dispersate uniform în acoperire, atunci ele pot fi folosite după ce sunt tăiate, la o lungime mai scurtă, adecvată. 11
Conținutul materialului de umplutură fibros din acoperirea lubrifiantă, solidă, este astfel încât raportul masic dintre materialul de umplutură fibros și respectivul liant se situează 13 în intervalul de la 0,01 până la 0,5. Dacă acest raport masic, este mai mic de 0,01, nu este posibil să se îmbunătățească în suficientă măsură o îmbinare cu filet pentru țevi de oțel, în 15 ceea ce privește rezistența la gripare la temperaturi înalte. Dacă acest raport masic este mai mare de 0,5, atunci acoperirea lubrifiantă ce rezultă are o insuficientă rezistență de aderență 17 la suprafața substratului. De preferință, raportul masic se situează în intervalul de 0,050 -0,4 și, mai bine, 0,1-0,3. 19
Tipurile de pulbere lubrifiantă și liant folosite într-o acoperire lubrifiantă, solidă, pentru o îmbinare cu filet pentru țevi de oțel, conform celui de al doilea exemplu de realizare al pre- 21 zentei invenții, pot fi același cu cele descrise pentru primul exemplu de realizare.
Astfel, deși nu există restricții asupra pulberii lubrifiante, atâta timp cât are efect lubri- 23 fiant, o pulbere din unul sau mai multe materiale alese dintre disulfură de molibden, disulfură de volfram, compuși organici de molibden, grafit, nitrură de bor, și politetrafluoretilenă, este 25 preferată din punctul de vedere al rezistenței la gripare. Din punct de vedere al rezistenței la abraziune, la temperaturi înalte, sunt mai indicate disulfură de molibden, disulfură de 27 volfram, grafitul și nitrura de bor.
De preferință, pulberea lubrifiantă are un diametru mediu al particulei (diametrul me- 29 diu primar al particulei) situat în intervalul de 0,5-60pm. După cum s-a prezentat mai înainte, o pulbere lubrifiantă având un diametru mediu al particulei mai mic de 0,5pm tinde să se 31 agrege în mod neuniform, și astfel poate fi dificil să fie dispersată, în mod uniform, într-o acoperire lubrifiantă, solidă, iar proprietățile acoperirii ce rezultă, se pot înrăutăți local. Pe de altă 33 parte, dacă diametrul mediu al particulei de pulbere lubrifiantă, este mai mare de 60pm, atunci nu numai rezistența, ci și aderența la suprafața substratului pot descrește într-o ase- 35 menea măsură încât nu poate fi prevenită apariția gripării.
Liantul poate fi orice material capabil să lege o pulbere lubrifiantă și un material de 37 umplutură fibros, și pot fi folosite atât rășinile cât și polimerii anorganici descriși mai sus. Un liant preferat folosit în al doilea exemplu de realizare, este o rășină organică. 39 într-o îmbinare cu filet pentru țevi de oțel, conform celui de al doilea exemplu de realizare al prezentei invenții, raportul dintre pulberea lubrifiantă și liantul de rășină dintr-o acope- 41 rire lubrifiantă, solidă, nu este limitat, însă se preferă ca acesta să aibe un raport masic dintre pulberea lubrifiantă și respectivul liant situat în intervalul de la 0,3 până la 9,0, din punct de 43 vedere al rezistenței la gripare. Dacă raportul masic dintre pulberea lubrifiantă și liant este mai mic de 0,3, atunci cantitatea de pulbere lubrifiantă din particulele supuse la abraziune, 45 descrise mai sus, poate fi insuficientă, iar rezistența la gripare se poate înrăutăți. Pe de altă parte, dacă raportul masic este mai mare de 9,0, atunci acoperirea lubrifiantă solidă poate 47 avea o rezistență insuficientă, prin aceasta neputând să reziste unei presiuni
RO 121397 Β1 înalte și având aderență redusă la suprafața substratului, determinând astfel deteriorarea rezistenței la gripare și a etanșeității la gaze. Raportul masic dintre pulberea lubrifiantă și respectivul liant este situat, de preferință, în intervalul 0,5-9, având în vedere rezistența la gripare, și, mai bine, în intervalul 1,0-8,5, luând în considerație și aderența.
Un fluid de acoperire se prepară prin dispersarea unei pulberi lubrifiante și unui material de umplutură fibros într-o soluție (sau dispersie) a unui liant. O îmbinare cu filet pentru țevi de oțel, conform celui de al doilea exemplu de realizare al prezentei invenții, se obține prin aplicarea fluidului de acoperire pe suprafața de contact a cel puțin respectivului cep și respectivei casete a unei îmbinări cu filet și uscarea acoperirii umede pentru a forma o acoperire lubrifiantă, solidă. Fluidul de acoperire preparat ca mai sus, poate fi utilizat imediat pentru aplicare, însă, așa cum s-a descris cu privire la primul exemplu de realizare, el poate fi lăsat să stea pentru ca pulberea lubrifiantă să se agrege înainte de utilizare pentru aplicare.
în fiecare dintre primul și cel de al doilea exemplu de realizare, conform prezentei invenții, este de dorit ca respectiva acoperire lubrifiantă solidă să aibă o grosime de cel puțin 5pm și nu mai mare de 50pm. Pulberea lubrifiantă prezentă în respectiva acoperire lubrifiantă, solidă, se extinde deasupra întregii suprafețe de contact sub presiune înaltă, prin aceasta prezentând o rezistență la gripare îmbunătățită. Cu o acoperire lubrifiantă solidă având o grosime mai mică de 5 pm, cantitatea de pulbere lubrifiantă acolo poate fi mică, iar eficacitatea acoperirii la îmbunătățirea onctuozitatii poate fi micșorată. Când grosimea acoperiri lubrifiante solide este mai mare de 50pm, există cazuri în care etanșeitatea la gaze este micșorată din cauza unei etanșări insuficiente în timpul strângerii sau, dacă presiunea este mărită în scopul de a garanta etanșeitatea la gaze, atunci poate să apară ușor griparea, sau acoperirea lubrifiantă, solidă, se poate exfolia foarte ușor. Din punct de vedere al rezistenței la gripare, grosimea acoperirii lubrifiante solide este de preferat să fie de cel puțin 15pm și, cel mult, de 40pm.
în acoperirea lubrifiantă solidă pot fi adăugați diverși aditivi, inclusiv un agent anticoroziv, atâta timp cât ei nu afectează în mod advers, rezistența la gripare. De exemplu, pot fi adăugate una sau mai multe pulberi alese dintre pulbere de zinc, pigment de crom, silică, și alumină. în plus, poate fi prezent un colorant astfel încât acoperirea lubrifiantă solidă ce rezultă să fie colorată. Dacă este adecvat, fluidul de acoperire poate să conțină unul sau mai mulți aditivi cum ar fi un dispersant, un agent împotriva spumări, și un agent de îngroșare.
Este de dorit ca suprafața de contact a cel puțin unuia dintre respectivul cep și respectiva casetă pe care se formează o acoperire lubrifiantă solidă, conform prezentei invenții, să fie asperizată în prealabil, astfel încât suprafața să aibă o rugozitate (Rmax) care să fie mai mare decât rugozitatea suprafeței așa cum a fost prelucrată pe mașini unelte (3-5pm), în scopul de a garanta aderența acoperirii lubrifiante solide.
Metoda de asperizare a suprafeței, poate fi o metodă de asperizare a suprafeței de oțel înseși, cum ar fi suflarea cu nisip (sablare) sau cu alice și scufundare într-o soluție de acid tare cum ar fi acid sulfuric, acid clorhidric, acid azotic, și acid fluorhidric pentru a asperiza suprafața. O altă metodă posibilă este aceea de a forma un strat de acoperire primar (dispus dedesubt) având o suprafață mai rugoasă decât suprafața de oțel pentru a asperiza suprafața pe care se face aplicarea. Stratul de acoperire primar, este dispus între suprafața de contact a îmbinării și acoperirea lubrifiantă, solidă.
Exemple de metode de formare a unui astfel de strat de acoperire primară, includ o metodă de formare a unei acoperiri de conversie chimică, cum ar fi un tratament cu fosfat, oxalat sau borat (în care rugozitatea de suprafață a stratului de cristale crește când cristalele care sunt formate cresc), o metodă de electroplacare cu un metal cum ar fi cupru sau fier (în
RO 121397 Β1 care vârfurile sau punctele ridicate sunt de preferință, placate astfel încât suprafața să fie 1 ușor asperizată, o metodă de placare prin impact în care niște particule având un miez de fier acoperit cu zinc sau cu aliaj zinc-fier sunt suflate utilizând o forță centrifugă sau o pre- 3 siune pneumatică pentru a forma o acoperire de zinc sau un aliaj zinc-fier, o metodă de nitrurare moale formând un strat de nitrură (de exemplu formare de tuf), o metodă de acoperire 5 metalică complexă în care este formată o acoperire poroasă cuprinzând particule fine, solide dintr-un metal, și altele de acest gen. 7
Din punct de vedere al aderenței unei acoperiri lubrifiante solide, este preferată o acoperire poroasă, în special o acoperire de conversie chimică formată prin fosfatare (cu fos- 9 fat de mangan, fosfat de zinc, fosfat de fier-mangan, sau fosfat de zinc-calciu) sau o acoperire de zinc sau de aliaj zinc-fier format aplicând o placare prin impact. O acoperire preferată 11 este acoperirea cu fosfat de mangan, din punct de vedere al aderenței, sau o acoperire cu zinc sau cu un aliaj zinc-fier, din punct de vedere al prevenirii ruginii. 13
Atât acoperirea cu fosfat formată prin tratament de conversie chimică, cât și o acoperirea cu zinc sau aliaj zinc-fier format aplicând placarea prin impact sunt acoperiri poroase 15 astfel încât pot să asigure o acoperire lubrifiantă solidă formată acolo cu aderență sporită.
Ca urmare, acoperirea lubrifiantă solidă este împiedicată să se exfolieze în timp ce îmbi- 17 narea cu filet este supusă la strângere și slăbire repetată și aceasta continuă să împiedice contactul metal pe metal și contribuie la îmbunătățirea în continuare a etanșeității la gaze 19 prevenind și ruginirea îmbinării.
Deși stratul de acoperire primar este poros, o acoperire lubrifiantă solidă este formată 21 pe el, în conformitate cu invenția, și astfel cavitățile din stratul de acoperire primară poroasă este blocat sau etanșat, nedeterminând o descreștere în ceea ce privește prevenirea ruginirii 23 sau etanșeitatea la gaz. Când un strat de acoperire primară poros este o acoperire din aliaj de zinc-fier formată aplicând placarea prin impact, întrucât zincul este un metal mai bazic 25 (mai puțin nobil) decât fierul, el prezintă un efect anticorosiv de sacrificiu printr-o ionizare preferențială la fier, și poate fi obținută o împieidicare în continuare îmbunătățită a ruginirii. 27
Acoperirea poroasă cu zinc sau cu zinc-fier, poate fi formată aplicând metoda de placare prin șoc, care este un gen de metodă de placare cu proces de uscare, și în special 29 printr-o metodă de placare prin suflare folosind un aparat de suflare pentru a determina particulele să izbească suprafața ce trebuie placată. Aparate de suflare utile pentru placare prin 31 suflare includ un aparat de suflare cu fluid la înaltă presiune, în care particulele sunt suflate folosind un fluid la înaltă presiune cum ar fi aer comprimat, și un aparat de suflare mecanic 33 folosind o paletă de rotor, de exemplu o elice. Oricare poate fi folosit.
Particulele folosite în placarea cu suflare sunt particule de metal având zinc sau un 35 aliaj de zinc-fier cel puțin pe suprafața lor. Deși particulele pot fi confecționate in totalitate din zinc sau din aliaj de zinc-fier, particule preferate sunt cele din materialul de suflare prezentat 37 în documentul JP 59-9312B. Materialul de suflare constă din particule având un miez de fier sau un strat de aliaj cu fier și un strat de aliaj din zinc-fier cu care suprafața miezului este 39 acoperită. De preferință, particulele conțin zinc sau aliaj de zinc-fier într-o cantitate de 2060% masă și au un diametru al particulei de 0,2-1,5pm. 41
Când particulele care au un miez pe bază de fier acoperit cu zinc sau aliaj de zincfier, sunt suflate pe un substrat, numai zincul sau aliajul de zinc-fier care formează stratul de 43 acoperire al particulelor se depune pe respectivul substrat pentru a forma o acoperire de zinc sau de aliaj zinc-fier. Placarea prin suflare, poate să formeze o acoperire placată cu o bună 45 aderență pe o suprafață de oțel, indiferent de compoziția oțelului. Astfel, este posibil să se formeze un strat de acoperire din zinc sau din aliaj de zinc, cu o bună aderență la suprafața 47 de contact al unei îmbinări cu filet, confecționată dintr-o largă diversitate de oțeluri, inclusiv din oțel carbon până la oțel înalt aliat. 49
RO 121397 Β1
Când este format un strat de acoperire primar, grosimea stratului nu este restricționată, însă se situează de preferință, în intervalul de 5-40pm din punct de vedere al prevenirii ruginii și al aderenței. Cu o grosime mai mică de 5pm nu poate fi obținută o prevenire suficientă a ruginirii. O grosime mai mare de 40pm poate să determine o reducere de aderență a acoperirii lubrifiante solide formate acolo.
Deși o acoperire lubrifiantă, solidă, poate fi aplicată pe suprafața de contact atât a cepului, cât și a casetei, obiectele conform prezentei invenții potfi obținute prin aplicarea acoperirii numai pe unul din aceste elemente, iar acest fapt este avantajos din punct de vedere al costului. în astfel de cazuri, acoperirea lubrifiantă solidă este formată printr-o operație relativ ușoară dacă ea este formată pe suprafața de contact a unei casete care este mai scurtă. Celălalt element al îmbinării (de preferință un cep), la care nu este aplicată acoperire lubrifiantă, solidă, poate să fie neacoperit. în particular, când cepul și caseta sunt strânse temporar unul pe altul înainte de expediere, așa cum se arată în fig. 1, celălalt element al îmbinării, de exemplu cepul, putând fi ferit de ruginire chiar dacă suprafața de contact este neacoperită (de exemplu chiar dacă acesta se prezintă așa cum este prelucrată pe mașini unelte), deoarece suprafața de contact a cepului este adusă în contact intim cu acoperirea formată pe suprafața de contact a casetei prin respectiva strângere temporară, acoperirea lubrifiantă solidă poate fi aplicată numai pe o parte a suprafeței de contact, în special numai pe porțiunea de contact metalică.
Totuși, când o casetă este legată cu un cep al unei țevi de oțel, la un capăt al țevii, așa cum se arată în fig.1, celălalt cep al țevii de oțel, care este amplasat la capătul opus al țevii, și jumătatea nelegată a casetei rămâne expusă în atmosferă. Aceste suprafețe de contact expuse ale cepului și casetei pot fi supuse unui tratament de suprafață adecvat pentru a asigura prevenirea ruginirii, cu sau fără onctuozitate, și/sau pot fi protejate prin atașarea unui element de protecție adecvat. Un astfel de tratament de suprafață poate fi aplicat suprafeței de contact a celuilalt element al îmbinării menționat mai înainte. Când o acoperire lubrifiantă solidă este formată pe suprafața de contact a numai unuia dintre respectivul cep și respectiva casetă, este de dorit ca suprafața de contact a celuilalt element să aibă o rugozitate de cel mult 10pm Rmax. Dacă celălalt element are o rugozitate de suprafață mai mare de 10 pm, aceasta asigură un coeficient de frecare sporit acoperirii lubrifiante solide, iar când rugozitatea suprafeței crește, abraziunea acoperirii lubrifiante, solide, poate să crească în progresie geometrică, prin aceasta determinând o uzură prematură a acoperii lubrifiante, solide, în timpul strângerii și slăbirii repetate a îmbinării și făcând imposibil să se mențină rezistența la gripare, prevenirea ruginirii și etanșeitatea la gaze. Când o acoperire lubrifiantă solidă este formată pe suprafața de contact atât a cepului, cât și a casetei, atunci acoperirea lubrifiantă, solidă, formată pe fiecare din aceste elemente de îmbinare, are, de preferință, o rugozitate a suprafeței (după acoperire) de cel mult 10 pm.
O îmbinare cu filet pentru țevi de oțel, conform prezentei invenții, poate fi fixată fără aplicarea unei unsori consistente, complexe, însă un ulei poate fi aplicat acoperirii lubrifiante solide sau suprafeței de contact a elementului de împerechere ce trebuie legat, dacă se dorește. în ultimul caz, uleiul ce se aplică nu este restricționat, și poate fi folosit orice ulei mineral, ulei esteric sintetic și un ulei de origine animală sau vegetală. Diverși aditivi cum ar fi un agent de prevenire a ruginirii și un agent de presiune extremă, care se folosesc în mod clasic pentru uleiuri de ungere, pot fi adăugați în respectivul ulei. Dacă un astfel de aditiv este lichid, el poate fi folosit singur în calitate de ulei ce trebuie aplicat.
Agenți utili de prevenire a ruginirii includ sulfonați metalici bazici, fenați metalici bazici, carboxilați metalici bazici și alții de acest gen. în calitate de agent de presiune extremă pot fi folosiți agenți cunoscuți cum sunt săruri organometalice și săruri care conțin sulf, fosfor sau clor. în plus și alți aditivi cum ar fi un antioxidant, un depresant și un agent de îmbunătățire a indicelui de viscozitate, pot fi adăugați uleiului.
RO 121397 Β1
Exemplele 1-8 și exemplele comparative 1-3 1
Aceste exemple ilustrează, primul exemplu de realizare, conform invenției.
Suprafața de contact a fiecăruia dintre respectivul cep și respectiva casetă a unei 3 îmbinări cu filet pentru țevi de oțel [diametrul exterior: 7 țoii (178mm), grosimea peretelui: 0,408 țoii (10,4mm)] confecționate dintr-un material ales dintre oțel carbon tip A, oțel Cr-Mo 5 tip B, oțel tip C cu 13% crom și oțel tip D înalt aliat, fiecare având o compoziție arătată în tabelul 1 (apariția gripării apărând cel mai ușor cu D, și griparea devenind succesiv mai difi- 7 cilă cu C, B și A) au fost supuse tratamentului de suprafață (pretratament de suprafață și formarea unei acoperiri lubrifiante solide, dacă există) arătat în tabelul 2 pentru a forma îmbinări 9 cu filet pentru exemple, conform prezentei invenții și exemple comparative, fiecare având o acoperire lubrifiantă, solidă, în suprafața de contact a cel puțin unuia dintre respectivul cep 11 și respectiva casetă. Detaliile tratamentului de suprafață sunt descrise mai târziu pentru fiecare exemplu. 13
Tabelul 2 arată date cu privire la respectivul pretratament, adică rugozitatea suprafeței în Rmax (R) a oțelului de substrat și grosimea stratului (t) de acoperire primară, pentru 15 fiecare dintre respectivul cep și respectiva casetă, precum și alcătuirea acoperirii lubrifiante, solide, adică liantul particular și pulberea lubrifiantă folosite, proporția de arie (A) ocupată de 17 către particulele secundare de pulbere lubrifiantă având un diametru echivalent de 15-60pm într-o secțiune transversală a acoperirii, de-a lungul grosimii ei, așa cum s-a determinat în 19 modul menționat mai înainte, și grosimea acoperirii (t) lubrifiante, formată pe suprafața pretratată a cepului și/sau casetei. 21
Folosind o îmbinare cu filet care are o acoperire lubrifiantă, solidă, pe suprafața de contact a cepului și/sau casetei, s-a executat o încercare prin operații de repetare a strân- 23 gerii și slăbirii de până la 20 de ori, cu o viteză de strângere de 10 rot/min și un cuplu de strângere de 10340 ft-lbs (14019 N-m) în timp ce s-a examinat apariția blocării sau gripării. 25 Când o blocare a apărut în timpul încercării, o strângere ulterioară s-a executat după ce suprafața blocată a fost reparată prin prelucrare, însă încercarea s-a terminat în momentul 27 când a apărut o blocare severă (gripare), astfel încât strângerea nu a mai putut fi executată nici chiar cu o prelucrare de suprafață sau slăbirea nu a fost posibilă. La toate îmbinările cu 29 filet încercate, nu s-a constatat nici o blocare înainte ca strângerea și slăbirea să fie repetate de 5 ori, astfel că apariția unei blocări sau gripări și ruginirii pentru a șasea oară și în conți- 31 nuare, este arătată în tabelul 3.
Pe suprafața de contact a cepului sau casetei, pe care nu s-a format o acoperire 33 lubrifiantă, solidă, s-a aplicat un ulei obișnuit de prevenire a ruginirii, existent în comerț, care nu conține pulbere de metal greu, în scopul de a împiedica ruginirea suprafeței. încercarea 35 de strângere și slăbire a fost efectuată fără îndepărtarea uleiului de prevenire a ruginirii.
Tabelul 1 (masă,%) 39
Tip de oțel C Si Mn P S Cu Ni Cr Mo
A 0,24 0,30 1,30 0,02 0,01 0,04 0,07 0,17 0,04
B 0,25 0,25 0,80 0,02 0,01 0,04 0,05 0,95 0,18
C 0,19 0,25 0,80 0,02 0,01 0,04 0,10 13,0 0,04
D 0,02 0,30 0,50 0,02 0,01 0,50 7,00 25,0 3,20
RO 121397 Β1
Tabelul 2
T I P Nr. ST1 Cep Casetă
Pretratament Acoperire lubrifiantă Pretratament Acoperire lubrfiantă
1 A Șlefuire, R=2 Deloc Sablare, R=10 Rășină poliamidimidică / MoS2 A=80, t=25
E 2 A Șlefuire, R=3 Deloc 1. Șlefuire, R=2 2. Fosfatare Mn, t=25 Rășină poliamidimidică MoS2 A=8 0, t=25
X 3 B Șlefuire, R=2 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn, t=20 Rășină epoxidică, /WS,A=80,t=20
E 4 C Șlefuire, R=2 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Acoperire aliaj Zn-Fe t=6 Rășină fenolică, / grafit A=60, t=30
M 5 D 1. Șlefuire, R=3 2. Acoperire aliaj Zn-Fe, t=5 Ti-O/ MoS2 A=50, t=12 1. Șlefuire, R=3 2. Acoperire aliaj ZnFe, t=5 Rășină poliamidimidică / MoS2 A=80, t=28
P 6 A 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Zn,t=15 Ti-O/ MoS2 A=40, t=10 Șlefuire, R=3 Deloc
L 7 A 1. Șlefuire, R=3 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn, t=25 Ti-O/BN A=10,t=15
E 8 A 1. Șlefuire, R=3 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn, t=20 Rășină poliamidimidică / PTFE A=88, t=30
2 1 A Șlefuire, R=3 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn, t=18 Rășină poliamidimidică / MoS2 A=0, t=30
C 0 2 A Șlefuire, R=3 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn, t=20 Rășină poliamidimidică / MoS2 A=3, t=28
M P 3 A Șlefuire, R=3 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn, t = 22 Rășină poliamidimidică / MoS2 A=95, t=25
Notă 1ST: Tip de oțel;
2COMP = EXEMPLE COMPARATIVE;
Ti-O indică un polimer anorganic având o structură Ti- O;
R indică rugozitate de suprafață, Rmax (pm);
t indică grosimea unei acoperiri (pm);și
A indică proporția (%) de arie, în secțiune transversală, a acoperirii ocupată de particule secundare ale pulberii lubrifiante, având un diametru echivalent de 15-60pm.
Tabelul 3
Apariție de blocare1) (la număr de strângerinumerotate mai jos)
Exemplul Nr.
Ex.1 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 o Δ Δ
Ex. 2 0 o 0 0 0 0 o 0 o 0 0 0 0 o Δ
Ex.3 o 0 0 0 0 0 0 0 0 0 o 0 o 0 Δ
Ex.4 0 0 o o 0 o 0 0 0 0 0 0 0 o 0
Ex.5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Ex. 6 0 0 0 0 0 0 0 o 0 0 o 0 0 0 Δ
Ex.7 0 0 0 0 o 0 0 0 0 0 0 0 Δ Δ Δ
Ex.8 0 0 0 o o 0 0 0 0 0 0 o 0 Δ Δ
Ex.comp.1 0 0 o Δ Δ X -
Ex.comp.2 o Δ Δ X - -
Ex.comp.3 Δ Δ x -
1) o: Fără blocare; Δ: Blocare ușoară (reparabilă) X: Blocare severă (nereparabilă) Neexecutată
RO 121397 Β1
Exemplul 1.0 îmbinare cu filet confecționată din oțel carbon având compoziția A de 1 mai sus a fost supusă la tratamentul de suprafață ce urmează.
Suprafața de contact a casetei a fost pretratată prin suflare cu nisip #80 pentru a 3 avea o rugozitate de 10pm a suprafeței. O acoperire lubrifiantă solidă, dintr-o rășină poliamidimidică care conține disulfură de molibden, a fost formată pe acea suprafață la o grosime 5 de 25 pm, în modul descris mai jos.
Un fluid de acoperire a fost preparat prin adăugarea unei rășini poliamidimidice și 7 unei pulberi din disulfură de molibden, având un diametru mediu, al particulei de 12pm, la un solvent (etanol: toluen = 50:50, 65 %, masă) într-o astfel de proporție încât fracțiunea 9 volumică a pulberii (fracțiunea volumică așa cum este folosită în acest exemplu și în exemplele următoare, fiind fracțiunea de volum al pulberii pe baza volumului total de pulbere și 11 liant) a fost de 80%, urmată de agitare și lăsarea fluidului să stea astfel încât să determine pulberea din disulfură de molibden să se agrege. Fluidul de acoperire a fost aplicat pe supra- 13 fața de contact a casetei, și caseta a fost apoi încălzită în respectiva atmosferă, timp de 30 min la 260’C, într-un cuptor de încălzire, pentru a usca și întări acoperirea și a forma aco- 15 perirea lubrifiantă solidă.
Suprafața de contact a cepului a fost în starea produsă prin prin șlefuire pe mașina 17 unealtă (cu o rugozitate de 2ym a suprafeței).
în exemplele ce urmează nu sunt indicate datele arătate în tabelul 2 și trebuie să se 19 facă referiri la tabelul 2.
Exemplul 2.0 îmbinare cu filet confecționată din oțel carbon având compoziția A a 21 fost supusă la tratamentul de suprafață ce urmează.
Suprafața de contact a casetei a fost pretratată, după prelucrare, pe o mașină 23 unealtă, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan. O acoperire lubrifiantă, solidă, dintr-o rășină poliamidimidică care conține disulfură de molibden, a fost 25 formată pe acea suprafață în același mod ca la exemplul 1.
Fluidul de acoperire folosit a fost preparat prin adăugarea unei rășini poliamidimidice 27 și unei pulberi din disulfură de molibden (80%, fracțiune volumică) având un diametru mediu al particulei de 3,5 pm la un solvent (etanol: toluen= 50:50, 83%, masă), urmată de agitare 29 și lăsarea fluidului să stea astfel încât să se agrege pulberea din disulfură de molibden. Suprafața de contact a cepului a. fost în starea formată prin șlefuire pe mașina unealtă. 31
Exemplul 3. O îmbinare cu filet confecționată din oțel Cr-Mo având compoziția B a fost supusă la tratamentul de suprafață ce urmează. 33
Suprafața de contact a casetei a fost pretratată, după prelucrare, pe o mașină unealtă, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan. O acoperire 35 lubrifiantă solidă dintr-o rășină epoxidică conținând disulfură de volfram a fost formată pe acea suprafață în acelaș mod ca la exemplul 1, cu excepția faptului că temperatura de încăl- 37 zire a fost modificată până la 230°C.
Fluidul de acoperire folosit a fost preparat prin adăugarea unei rășini expoxidice și 39 unei pulberi din disulfură de volfram (80%, fracțiune volumică) având un diametru mediu al particulei de 2,0 pm la un solvent (tetrahidrofuran: ciclohexanonă= 50:50, 68%, masă), 41 urmată de agitare și lăsarea fluidului să stea astfel încât să se agrege pulberea din disulfură de molibden. 43
Suprafața de contact a cepului a fost în starea formată prin șlefuire pe mașina unealtă. 45
Exemplul 4. O îmbinare cu filet confecționată din oțel Cr 13% având compoziția C a fost supusă la tratamentul de suprafață ce urmează. 47
RO 121397 Β1
Suprafața de contact a casetei a fost pretratată, după prelucrare, pe o mașină unealtă, prin placare cu suflare pentru a forma o acoperire de aliaj zinc-fier. O acoperire lubrifiantă, solidă, dintr-o rășină fenolică conținând grafit a fost formată pe acea suprafață în același mod ca la exemplul 1, cu excepția faptului că temperatura de încălzire a fost modificată până la 170°C.
Fluidul de acoperire, folosit, a fost preparat prin adăugarea unei rășini fenolice și unei pulberi de grafit (60%, fracțiune volumică) având un diametru mediu al particulei de 1,0pm la un solvent (N-metil-2-pirolidonă:xilen= 65:35, 70%, masă), urmată de agitare și lăsarea fluidului să stea astfel încât să se agrege pulberea de grafit.
Suprafața de contact a cepului a fost în starea formată prin șlefuire, pe mașina unealtă.
Exemplul 5. O îmbinare cu filet confecționată de oțel înalt aliat având compoziția D a fost supusă la tratamentul de suprafață de urmează.
Suprafața de contact a casetei a fost pretratată, după prelucrare pe o mașină unealtă, prin placare cu suflare pentru a forma o acoperire de aliaj zinc-fier. O acoperire lubrifiantă, solidă, dintr-o rășină poliamidimidică conținând disulfură de molibden a fost formată pe acea suprafață în acelaș mod ca la exemplul 1.
Fluidul de acoperire folosit, a fost preparat prin adăugarea unei rășini poliamidimidică și unei pulberi din disulfură de molibden (80%, fracțiune volumică) având un diametru mediu al particulei de 1,5 pm la un solvent (etanol: toluen= 50:50, 85%, masă), urmată de agitare și lăsarea fluidului să stea astfel încât să se agrege pulberea din disulfură de molibden.
Suprafața de contact a cepului a fost pretratată, după prelucrare, pe mașina unelată, prin placare cu suflare pentru a forma o acoperire de zinc. A fost formată o acoperire lubrifiantă, solidă, dintr-un polimer anorganic pe bază de Ti-0 conținând pulbere din disulfură de molibden (cu un diametru mediu al particulei de 14pm).
Fluidul de acoperire folosit a fost preparat prin amestecarea unui tetraizopropoxid de titan în calitate de liant și pulberii lubrifiante menționate mai sus, cu un solvent (xilen: alcool butilic:ciclohexan=20:10:30,70%, masă), astfel încât suma cantității de liant transformat la TiO2, și cantității de pulbere a fost de 30%, masă (fracțiunea volumică a pulberii lubrifiante fiind de 55% raportată la volumul total a liantului și pulberii lubrifiante), urmată de lăsarea fluidului să stea astfel încât să se agrege pulberea lubrifiantă. După aplicarea fluidului de acoperire, acoperiea ce rezultă, a fost lăsată în respectiva atmosferă timp de 3 h și apoi întărită, prin suflare cu aer, fierbinte, la 150’C, timp de 10 min.
Exemplul 6. O îmbinare cu filet confecționată din oțel carbon având compoziția A a fost supusă la tratamentul de suprafață ce urmează.
Suprafața de contact a cepului a fost pretratată, după prelucrare, pe o mașină unealtă, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de zinc. O acoperire lubrifiantă, solidă, dintr-un polimer anorganic pe bază de Ti-0 conținând o pulbere din disulfură de molibden cu un diametru mediu al particulei de 12 pm) a fost formată pe acea suprafață. Fluidul de acoperire a fost preparat amestecând tetra-isopropoxid de titan, în calitate de liant, și pulberea lubrifiantă menționată mai sus cu același solvent care a fost folosit în exemplul 5, astfel încât suma cantității de liant transformat la Ti-O2 și cantității de pulbere a fost de 40%, masă, (fracțiunea volumică a pulberii lubfrifiante fiind de 40% raportat la volumul total al liantului și pulberii lubrifiante), urmată de lăsarea fluidului să stea astfel încât să se agrege pulberea lubrifiantă.
Acoperirea lubrifiantă, solidă, a fost formată pe acea suprafață, în același mod cum s-a folosit în exemplul 5, pentru a forma o acoperire lubrifiantă pe suprafața cepului.
Suprafața de contact a casetei a fost în starea formată, prin șlefuire pe mașina unealtă.
RO 121397 Β1
Exemplul 7. O îmbinare cu filet confecționată din oțel carbon având compoziția A a 1 fost supusă la tratamentul de suprafață ce urmează.
Suprafața de contact a casetei a fost pretratată, după prelucrare pe o mașină unealtă, 3 prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan. O acoperire lubrifiantă, solidă, dintr-un polimer anorganic pe bază de Ti-0 conținând o pulbere din nitrură de 5 bor (cu un diametru mediu al particulei de 6pm) a fost formată pe acea suprafață în același mod ca în exemplul 6. Fluidul de acoperire a fost preparat amestecând fefra-izopropoxid de 7 titan, în calitate de liant, și pulbere lubrifiante menționate mai sus, cu același solvent care a fost folosit în exemplul 5, astfel încât suma cantității de liant transformat la Ti-O2 și cantității 9 de pulbere a fost de 30%, masă (fracțiunea volumică a pulberii lubfrifiante fiind de 20% raportată la volumul total al liantului și pulberii lubrifiante), urmată de lăsarea fluidului să stea 11 astfel încât să se agrege pulberea lubrifiantă.
Suprafața de contact a cepului a fost în starea formată prin șlefuire pe mașina 13 unealtă.
Exemplul 8. O îmbinare cu filet confecționată din oțel carbon având compoziția A a 15 fost supusă la tratamentul de suprafață ce urmează.
Suprafața de contact a casetei a fost pretratată, după prelucrare pe o mașină unealtă, 17 prin formarea unei acoperire de conversie chimică din fosfat de mangan. O acoperire lubrifiantă, solidă, dintr-o rășină poliamidimidică conținând pulbere de PTFE a fost formată 19 pe acea suprafață în același mod ca la exemplul 1.
Fluidul de acoperire folosit a fost preparat prin adăugarea unei rășini poliamidimidice 21 și unei pulberi de PTFE (cu un diametru mediu al particulei de 1,0 pm) (fracțiune volumică 90%) la un solvent (etanol: toluen= 50:50,85%, masă), urmată de agitare și lăsarea fluidului 23 să stea, astfel încât să se agrege pulberea de PTFE.
Suprafața de contact a cepului a fost în starea formată prin șlefuire, pe mașina 25 unealtă.
După cum se arată în tabelul 3, când îmbinările cu filet ilustrate în exemplele 1-8 de 27 mai sus au fost supuse la o încercare în care strângerea și slăbirea au fost repetate de 20 de ori, a apărut o ușoare blocare, în unele exemple, la cursele a 18-a și următoarele, însă 29 chiar și în astfel de cazuri, strângerea și slăbirea au putut fi repetate de 20 de ori, cu o prelucrare de suprafață. 31
Exemplul comparativ 1
O îmbinare cu filet confecționată din oțel carbon având compoziția A a fost supusă 33 la tratamentul de suprafață ce urmează.
Suprafața de contact a casetei a fost pretratată, după prelucrare pe o mașină unealtă, 35 prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan.
O acoperire lubrifiantă solidă din rășină poliamidimidice conținând disulfură de 37 molibden (A=0%) a fost formată pe acea suprafață, în același mod ca la exemplul 1.
Fluidul de acoperire a fost preparat prin adăugarea unei rășini poliamidimidice și unei 39 pulberi din disulfură de molibden (80% fracțiune volumică), având un diametru mediu al particulei de 3,2 pm, la un solvent (etanol: toluen= 50:50, 50%, masă), urmată de agitare puter- 41 nică, și a fost folosit imediat fără a fi lăsat să stea, astfel încât să se împiedice agregarea pulberii din disulfură de molibden. 43
Suprafața de contact a cepului a fost în starea formată prin șlefuire, pe mașina unealtă. 45
După cum se arată în tabelul 3, în încercarea de strângere și slăbire, nu a apărut nici un fel de blocare până când strângerea și slăbirea au fost repetate de 8 ori. Totuși, în cursele 47 a 9-a și a 10-a a apărut o ușoară blocare și s-a executat o prelucrare de suprafață pentru a se continua încercarea. în sfârșit, la cursa a 11-a a apărut o blocare severă (gripare) și 49 încercarea s-a terminat.
RO 121397 Β1
Exemplul comparativ 2
O îmbinare cu filet confecționată din oțel carbon având compoziția A a fost supusă la tratamentul de suprafață ce urmează.
Suprafața de contact a casetei a fost pretratată, după prelucrare, pe o mașină unealtă, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan. O acoperire lubrifiantă, solidă, dintr-o rășină poliamidimidică conținând disulfură de molibden (A=3%) a fost formată pe acea suprafață în același mod ca la exemplul 1.
Fluidul de acoperire folosit a fost preparat prin adăugarea unei rășini poliamidimidice și unei pulberi din disulfură de molibden (5% fracțiune volumică), având un diametru mediu al particulei de 4,0 pm, la un solvent (etanol: toluen= 50:50, 28%, masă), urmată de agitare, și lăsând fluidul să stea astfel încât să se agrege pulberea din disulfură de molibden.
Suprafața de contact a cepului a fost în starea formată prin șlefuire, pe mașina unelată.
După cum se arată în tabelul 3, în încercarea de strângere și slăbire nu a apărut nici un fel de blocare până când strângerea și slăbirea nu au fost repetate de 6 ori. Totuși, în cursele a 7-a și a 8-a a apărut o ușoară blocare și s-a executat o prelucrare de suprafață pentru a se continua încercarea. în sfârșit, la cursa a 9-a a apărut o blocare severă (gripare) și încercarea s-a terminat. Datorită faptului că proporția de arie ocupată de disulfură de molibden, având un diametru echivalent de 15-60pm, a fost de numai 3%, rezistența la gripare a fost insuficientă.
Exemplul comparativ 3
O îmbinare cu filet confecționată din oțel carbon având compoziția A a fost supusă la tratamentul de suprafață ce urmează.
Suprafața de contact a casetei a fost pretratată, după prelucrare, pe o mașină unealtă, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan. O acoperire lubrifiantă, solidă, dintr-o rășină poliamidimidică conținând disulfură de molibden (A=95%) a fost formată pe acea suprafață în același mod ca la exemplul 1.
Fluidul de acoperire utilizat a fost preparat prin adăugarea unei rășini poliamidimidice și unei pulberi din disulfură de molibden (95% fracțiune volumică), având un diametru mediu al particulei de 7pm, la un solvent (etanol: toluen= 50:50, 80%, masă), urmată de agitare, și lăsând fluidul să stea, astfel încât să se agrege pulberea din disulfură de molibden.
Suprafața de contact a cepului a fost în starea formată prin șlefuire, pe mașina unealtă.
După cum se arată în tabelul 3, în încercarea de strângere și slăbire nu a apărut nici un fel de blocare până când strângerea și slăbirea nu au fost repetate de 5 ori. Totuși, în cursele a 6-a și a 7-a a apărut o ușoară blocare și s-a executat o prelucrare de suprafață pentru a se continua încercarea. în sfârșit, la cursa a 8-a a apărut o blocare severă (gripare) și încercarea s-a terminat. Proporția de arie ocupată de disulfură de molibden, având un diametru echivalent de 15-60pm, care a fost de 95%, se pare că a determinat rezistența și aderența acoperirii lubrifiante solide să scadă în mare măsură, conducând la o insuficientă rezistență la gripare.
Exemplele 9-17 și exemplele comparative 4-5
Aceste exemple ilustrează o altă variantă de realizare, conform prezentei invenții.
Suprafața de contact a fiecăruia dintre respectivul cep și respectiva casetă ale îmbinării cu filet pentru țevi de oțel (diametrul exterior: 7 țoii, grosimea peretelui: 0,48 țoii) confecționate dintr-un material ales dintre oțel carbon tip A, oțel Cr-Mo, tip B, oțel Cr 13%, tip C, și un oțel înalt aliat, tip D, fiecare având o compoziție arătată în tabelul 1 de mai înainte, au fost supuse la un tratament de suprafață (pretratament de suprafață și formare a unei acoperiri
RO 121397 Β1 lubrifiante, solide, dacă există) arătat în tabelul 4. Fluidul de acoperire care a fost folosit 1 pentru a forma fiecare compoziție de acoperire lubrifiantă, solidă, a fost preparat prin agitare împreună cu constituenții pentru a dispersa o pulbere și a fost folosit imediat pentru 3 acoperire.
Tabelul 4 arată datele cu privire la respectivul pretratament, adică rugozitatea supra- 5 feței în Rmax(R) a oțelului de substrat și grosimea stratului (t) de acoperire primară, pentru fiecare dintre respectivul cep și respectiva casetă, precum și alcătuirea unei acoperiri de 7 lubrifiant solid, adică liantul particular, pulberea lubrifiantă, și materialul de umplutură fibros, raportul masic dintre pulberea lubrifiantă și rășină (M) și raportul masic dintre materialul de 9 umplutură fibros și liantul (F) din respectiva acoperire, diametrul in secțiune transversală al materialului de umplutură fibros (D) și grosimea acoperirii lubrifiantă (t) formată pe suprafața 11 pretratată a cepului și/sau casetei.
Diametrul mediu al particulei fiecărei pulberi lubrifiante utilizate a fost după cum 13 urmează:
- pulbere de disulfură de molibden (MoS2): .........................15pm;15
- pulbere de disulfură de volfram (WS2): ........................... 4pm;
- pulbere de grafit: ............................................ 1 pm;17
- pulbere de nitrură de bor (BN): ................................. 2pm;
- pulbere de PTFE: ..........................................0,8 pm. 19
Folosind o îmbinare cu filet în care cepul și caseta au fost tratate așa cum s-a descris mai sus, s-a efectuat o încercare de strângere și slăbire cu o viteză de strângere de 21 10 rot./min și cu un cuplu de strângere de 10340 ft-lbs. După ce îmbinarea cu filet a fost strânsă inițial la temperatura ambiantă, aceasta a fost încălzită timp de 24 h la 250’C și apoi 23 lăsată să se răcească la temperatura ambiantă înainte de a se executa slăbirea. Operațiile de strângere, încălzire, răcire și slăbire au fost repetate de 10 ori în timp ce s-a examinat 25 apariția blocării sau gripării. Tabelul 5 arată rezultatele apariției blocării sau gripării.
Un ulei obișnuit de prevenire a ruginrii, existent în comerț, care nu conține pulbere 27 de metal greu, a fost aplicat pe suprafața de contact a cepului sau casetei pe care nu s-a format o acoperire lubrifiantă, în scopul de a împiedica ruginirea suprafeței. 29 încercarea de strângere și slăbire a fost executată fără îndepărtarea uleiului de împiedicare a ruginirii. 31
Tabelul 4
T I P E X E M P L E Nr. 9 ST’ Cep Casetă
Pretratament Acoperire lubrifiantă Pretratament Acoperire lubrfifiantă
A Șlefuire, R=2 Deloc Sablare, R=10 Rășină PAI3, t=25 MoS2TiO4 (F=0,l; D=0,2)
10 A Șlefuire, R=3 Deloc 1. Șlefuire, R=2 2. Fosfatare Mn, t=25 Rășină PAI, t=25 MoS2 (M=4) ZnO (F=0,05; D=3,0)
11 B 1 .Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Zn, t=15 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn, t=20 Rășină epoxidică, t=20 WS2 (M=l,5); borat de Al (F=0,15; D=l,0)
12 C Șlefuire, R=2 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Placare Cu, t=6 Rășină fenolică, t=3 MoS2 + grafit (M=l,0) SiC (F=0,34; D=l,5)
RO 121397 Β1
Tabelul 4 (continuare)
T I P Nr. ST1 Cep Casetă
Pretratament Acoperire lubrifiantă Pretratament Acoperire lubrfifiantă
E 13 D 1. Șlefuire, R=3 2. Acoperire aliaj Zn-Fe,t=6 Rășină PAI, t=25 MoS, (M=4) K - T i 0 (F=0,l; D=0,2) 1. Șlefuire, R=3 2. Acoperire aliaj ZnFe, t=5 Rășină PAI, t=28 MoS, (M=4) Si3N, (F=0,48; D=0,6)
M 14 A 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Zn, t=15 Rășină PAI, t=30 MoS, (M=3) Fibre de carbon (F = 0, 08, D=18) 1 .Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn t=20 Deloc
P 15 A Șlefuire, R=3 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn, t=21 Rășină PAI, t=32 MoS, (M=3); fibre de Cu (F=0,02; D=13)
L 16 A Șlefuire, R=3 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn, t=18 Rășină PAI, t=28 MoS, (M=4) silicat de Ca (F=0,l; D=0,05)
E 17 A Șlefuire, R=3 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn, t=16 Rășină PAI, t=33 MoS, (M=4); fibre de sticlă (F=0,12; D=35)
2 C 0 4 A Șlefuire, R=3 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn, t=18 Rășină PAI, t=28 MoS2 (M=4)
M P 5 A Șlefuire, R=2 Deloc 1. Șlefuire, R=3 2. Fosfatare Mn, t=18 Rășină PAI, t=28 Mos2 (M=4) K-TiO (F=0,8; D=0,2)
Notă 'ST: Tip de oțel;
2 COMP = EXEMPLE COMPARATIVE;
3 Rășină PAI = rășină poliamidimidică;
4 K-TiO= titanat de potasiu;
R indică rugozitate de suprafață, Rmax (pm);
t indică grosimea unei acoperiri (pm);
M indică raportul masic dintre pulberea lubrifiantă și liant;
F indică raportul masic dintre materialul de umplutură fibros și liant; și ’D indică diametrul, în secțiune transversală, al materialului de umplutură fibros.
Tabelul 5
Exemplul Nr. Apariția blocării11 la numprul de strângeri numerotate mai jos
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ex.9 o o 0 o o o o o o o
Ex.10 o o o o o o o o o o
Ex. 11 o o o o o o o o o o
Ex.12 o o o o o o o o o o
Ex.13 0 o o o o o o o o o
Ex.14 0 o o o o o o 0 Δ Δ
Ex.15 0 o o o 0 o o o Δ Δ
Ex.16 o o 0 0 0 0 Δ Δ Δ Δ
Ex.17 o 0 0 0 0 0 Δ Δ Δ Δ
Comp-Ex.4 Δ X - - - - - - - -
Comp.Ex.5 0 Δ Δ X - - - - - -
') o: fără blocare; Δ: blocare ușoară (reparabilă); x: blocare severă (nereparabilă);
neexecutată.
RO 121397 Β1
Exemplul 9. O îmbinare confecționată din oțel carbon, având compoziție A, a fost 1 supusă tratamentului de suprafață ce urmează.
Suprafața de contact a casetei a fost pretratată prin suflare cu nisip # 80 (sablare) 3 pentru a avea o rugozitate de 10 pm a suprafeței. O acoperire lubrifiantă, solidă, din rășină poliamidimidică conținând o pulbere din disulfură de molibden și mănunchiuri de cristale sin- 5 gulare, aciculare, din titanat de potasiu (K2O6Ti02) a fost formată pe acea suprafață. După cum se arată în tabelul 4, respectivele mănunchiuri au avut un diametru, în secțiune trans- 7 versală de 0,2pm, grosimea acoperirii lubrifiante solide a fost de 25pm, iar acoperirea lubrifiantă solidă conținea pulbere din sulfura de molibden, în calitate de pulbere lubrifiantă, și 9 mănunchiuri din titanat de potasiu, în calitate de material de umplutură fibros, cu rapoarte masice de 4 și, respectiv, 0,1, în raport cu masa poliamidimidei. Acoperirea lubrifiantă, 11 solidă, a fost supusă unui tratament ulterior pentru întărire prin încălzire, timp de 30 min, la 260”C. 13
Suprafața de contact a cepului se afla într-o stare produsă prin șlefuire, așa cum a fost prelucrată pe mașină.15 în exemplele ce urmează, datele arătate în tabelul 4 nu sunt indicate și trebuie să se facă referiri la tabelul 4.17
Exemplul 10. O îmbinare confecționată din oțel carbon având compoziția A a fost supusă tratamentului de suprafață ce urmează.19
Suprafața de casetă a fost pretratată, după șlefuire, pe mașină, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan pe acea suprafață. O acoperire de lubri- 21 fiant solid, din rășină poliamidimidică conținând o pulbere din disulfură de molibden și mănunchiuri de cristale singulare, aciculare din oxid de zinc a fost formată pe acea suprafață 23 în același mod ca în exemplul 9.
Suprafața de cep a fost în starea produsă prin șlefuire, pe o mașină unealtă. 25
Exemplul 11.0 îmbinare cu filet, confecționată dintr-un oțel Cr-Mo având compoziție
B, a fost supusă tratamentului de suprafață, ce urmează. 27
Suprafața de casetă a fost pretratată, după prelucrare pe mașină, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan pe acea suprafață. O acoperire lubri- 29 fiantă, solidă, din rășină epoxidică conținând o pulbere din disulfură de volfram și mănunchiuri de cristale singulare, aciculare, din borat de aluminiu (9AI2O3.2B2O3) a fost formată pe 31 acea suprafață în același mod ca în exemplul 9, cu excepția faptului că temperatura de încălzire a fost modificată până la 230°C. 33
Suprafața de cep a fost pretratată, după prelucrare, pe o mașină unealtă, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de zinc. 35
Exemplul 12. O îmbinare cu filet, confecționată din oțel Cr-13% având compoziția
C, a fost supusă tratamentului de suprafață ce urmează. 37
Suprafața de casetă a fost pretratată, după prelucrare pe o mașină unealtă, prin electroplacare, pentru a forma o acoperire placată cu cupru. O acoperire lubrifiantă, solidă, din 39 rășină fenolică, conținând o pulbere din disulfură de molibden, pulbere de graftit și mănunchiuri de cristale singulare, aciculare din carbură de siliciu (SiC), a fost formată pe acea 41 suprafață în același mod ca în exemplul 9, cu excepția faptului că temperatura de încălzire a fost modificată până la 170°C. 43
Suprafața de cep a fost în starea produsă prin șlefuire, pe o mașină unealtă.
Exemplul 13. O îmbinare cu filet confecționată din oțel înalt aliat, având compoziția 45
D, a fost supusă tratamentului de suprafață ce urmează. Suprafața de casetă a fost pretratată, după prelucrare pe mașină unealtă, aplicând o placare prin suflare, pentru a forma o 47 acoperire de aliaj zinc-fier. O acoperire lubrifiantă, solidă, din rășină poliamidimidică conținând o pulbere din disulfură de molibden și mănunchiuri din nitrură de siliciu (Si3N4) a fost 49 formată pe acea suprafață în același mod ca în exemplul 9.
RO 121397 Β1
Suprafața de cep a fost pretratată, după prelucrare, pe mașină unealtă, aplicând o placare prin suflare pentru a forma o acoperire de aliaj zinc-fier. O acoperire lubrifiantă, solidă, din rășină poliamidimidică, conținând pulbere din disulfură de molibden și mănunchiuri de cristale singulare, aciculare, din titanat de potasiu, a fost formată pe acea suprafață în același mod ca în exemplul 9.
Exemplul 14. O îmbinare confecționată din oțel carbon, având compoziția A, a fost supusă tratamentului de suprafață ce urmează.
Suprafața cepului a fost pretratată, după prelucrare pe o mașină unealtă, prin formarea pe ea a unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de zinc. O acoperire lubrifiantă, solidă, din rășină poliamidimidică conținând o pulbere din disulfură de molibden și fibre de carbon cu lungimea de circa 30pm a fost formată pe acea suprafață în același mod ca în exemplul 9.
Suprafața de casetă a fost pretratată, după prelucrare, pe o mașină unealtă, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan pe acea suprafață.
Exemplul 15. O îmbinare cu filet confecționată din oțel carbon, având compoziție A, a fost supusă tratamentului de suprafață ce urmează.
Suprafața de casetă a fost pretratată, după prelucrare pe o mașină unelată, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan pe acea suprafață. O acoperire lubrifiantă, solidă, din rășină poliamidimidică conținând o pulbere din disulfură de molibden și fibre de cupru cu lungimea de circa 8 Opm, a fost formată pe acea suprafață în același mod ca în exemplul 9.
Suprafața de cep a fost într-o stare produsă prin șlefuire așa cum a fost prelucrată pe o mașină unealtă.
Exemplul 16.0 îmbinare cu filet confecționată din oțel carbon, având compoziție A, a fost supusă tratamentului de suprafață ce urmează.
Suprafața de casetă a fost pretratată, după prelucrare pe o mașină unealtă, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan pe acea suprafață. O acoperire lubrifiantă, solidă, din rășină poliamidimidică conținând o pulbere din disulfură de molibden și mănunchiuri de fire din silicat de calciu (CaSiO3) a fost formată pe acea suprafață în același mod ca în exemplul 9.
Suprafața de cep s-a aflat într-o stare produsă prin șlefuire, așa cum a fost prelucrată pe o mașină unealtă.
Exemplul 17. O îmbinare cu filet confecționată din oțel carbon, având compoziție A, a fost supusă tratamentului de suprafață ce urmează.
Suprafața de casetă a fost pretratată, după prelucrare, pe o mașină unealtă, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan pe acea suprafață. O acoperire lubrifiantă, solidă, din rășină poliamidimidică conținând o pulbere din disulfură de molibden și din fibre de sticlă cu cuarț (SiO2) cu lungimea de 100pm a fost formată pe acea suprafață în același mod ca în exemplul 9.
Suprafața de cep s-a aflat într-o stare produsă prin șlefuire așa cum a fost prelucrată pe o mașină unealtă.
După cum se arată în tabelul 5, când îmbinările cu filet ilustrate în exemplele 9-17 au fost supunse la strângeri și slăbiri de 10 ori, în condiții care simulează o sondă de țiței cu temperatură înaltă, o ușoare blocare a apărut, în unele exemple, după ce strângerea și slăbirea au fost repetate de 7 ori, însă, chiar și în astfel de cazuri, strângerea și slăbirea au putut fi repetate de 10 ori prin prelucrare de suprafață. în exemplul 16, în care diametrul în secțiune transversală, al materialului de umplutură, fibros, a fost de 0,05pm și în exemplul 17, în care diametrul în secțiune transversală, al materialului de umplutură, fibros, a fost de
RO 121397 Β1
35pm, rezistența la abraziune, la temperaturi înalte, a fost întrucâtva micșorată, dar chiar și 1 în acele exemple se observă un efect semnificativ de prevenire a gripării în comparație cu exemplul clasic ce urmează (exemplul comparativ 4). 3
Exemplul comparativ 4
O îmbinare cu filet confecționată din oțel carbon, având compoziție A, a fost supusă 5 tratamentului de suprafață ce urmează.
Suprafața de casetă a fost pretratată, după prelucrare, pe o mașină unealtă, prin for- 7 marea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan pe acea suprafață. O acoperire lubrifiantă, solidă, din rășină poliamidimidică conținând o pulbere din disulfură de 9 molibden, dar neconținând material de umplutură fibros (nefiind prezent material de umplutură fibros) a fost formată pe acea suprafață în același mod ca în exemplul 9. 11
Suprafața de cep era într-o stare așa cum a fost produsă prin șlefuire pe mașină.
După cum se arată în tabelul 5, când strângerea și slăbirea13 au fost repetate de 10 ori, o ușoară blocare a apărut la prima cursă. Strângerea și slăbirea au fost continuate după prelucrarea suprafeței, însă la a doua cursă a apărut o blocare 15 severă (gripare), astfel încât încercarea s-a terminat.
Exemplul comparativ 517
O îmbinare confecționată din oțel carbon, având compoziția A, a fost supusă tratamentului de suprafață ce urmează.19
Suprafața de casetă a fost pretratată, după prelucrare pe o mașină unealtă, prin formarea unei acoperiri de conversie chimică din fosfat de mangan pe acea suprafață. O 21 acoperire lubrifiantă, solidă, din rășină poliamidimidică conținând o pulbere din disulfură de molibden și mănunchiuri de fire din cristale singulare, aciculare din titanat de potasiu (titanat 23 de potasiu în calitate de material de umplutură fibros fiind prezent într-o cantitate în exces) a fost formată pe acea suprafață, în același mod ca în exemplul 9. 25
Suprafața de cep s-a aflat într-o stare așa cum a fost produsă prin șlefuire, pe o mașină unealtă. 27
După cum se arată în tabelul 5, când strângerea și slăbirea au fost repetate de 10 ori, o ușoară blocare a apărut la a doua cursă. Prin executarea unei prelucrări de suprafață, 29 strângerea și slăbirea au fost continuate până la cursa a treia, însă la cursa a patra a apărut o blocare severă (gripare), astfel încât încercarea s-a terminat. 31

Claims (9)

  1. Revendicări 33
    1. îmbinare cu filet pentru țevi de oțel care cuprinde un cep și o casetă, fiecare având 35 o suprafață de contact ce include o porțiune filetată și o porțiune de contact metalică, nefiletată, caracterizată prin aceea că suprafața de contact a cel puțin uneia dintre respectivul 37 cep (1) și respectiva casetă (2) prezintă o acoperire lubrifiantă, solidă, cuprinzând o pulbere lubrifiantă și un liant, în care proporția de arie a unei secțiuni transversale, de-a lungul gro- 39 simii respectivei acoperiri lubrifiante solide, ocupată de particule secundare de respectiva pulbere lubrifiantă, având un diametru circular echivalent de 15-60pm, reprezintă de la 5% 41 până la 90%.
  2. 2. îmbinare cu filet pentru țevi de oțel care cuprinde un cep și o casetă, fiecare având 43 o suprafață de contact ce include o porțiune filetată și o porțiune de contact metalică, nefile- tată, caracterizată prin aceea că suprafața de contact a cel puțin uneia dintre respectivul 45 cep (1) și respectiva casetă (2) prezintă o acoperire lubrifiantă, solidă, cuprinzând o pulbere lubrifiantă, un material de umplutură fibros, și un liant în care raportul masic dintre materialul 47 de umplutură fibros și respectivul liant se situează în intervalul de la 0,01 până la 0,5.
    RO 121397 Β1
  3. 3. îmbinare cu filet, conform revendicărilor 1 sau 2, caracterizată prin aceea că pulberea lubrifiantă este pulbere formată din una sau mai multe substanțe alese dintre disulfură de molibden, disulfură de volfram, compuși de molibden organici, grafit, nitrură de bor, și politetrafluoretilenă.
  4. 4. îmbinare cu filet, conform revendicărilor 1 sau 2, caracterizată prin aceea că liantul este o rășină organică sau un polimer anorganic.
  5. 5. îmbinare cu filet, conform revendicării 2, caracterizată prin aceea că materialul de umplutură fibros este sub formă de fibre din unu sau mai multe materiale alese dintre titanat de potasiu, oxid de zinc, borat de aluminiu, carbură de siliciu, și nitrură de siliciu.
  6. 6. îmbinare cu filet, conform revendicărilor 1 sau 2, caracterizată prin aceea că suprafața de contact având acoperire lubrifiantă, solidă, are o rugozitate a suprafeței de 5-40 pm Rmax.
  7. 7. îmbinare cu filet, conform revendicărilor 1 sau 2, caracterizată prin aceea că un strat de acoperire poros este dispus cu rol de acoperire primară, între acoperirea lubrifiantă solidă și suprafața de contact.
  8. 8. îmbinare cu filet, conform revendicării 7, caracterizată prin aceea că stratul de acoperire poros reprezintă o acoperire de conversie chimică din fosfat sau o acoperire de zinc sau aliaj de zinc.
  9. 9. îmbinare cu filet, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că particulele secundare sunt agregate de particule primare având un diametru mediu al particulei de 0,5 -15pm.
ROA200300838A 2001-04-11 2002-04-11 Îmbinare cu filet, pentru ţevi de oţel RO121397B1 (ro)

Applications Claiming Priority (3)

Application Number Priority Date Filing Date Title
JP2001112883 2001-04-11
JP2001155795 2001-05-24
PCT/JP2002/003587 WO2002084162A1 (en) 2001-04-11 2002-04-11 Threaded joint for steel pipe

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO121397B1 true RO121397B1 (ro) 2007-04-30

Family

ID=26613440

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
ROA200300838A RO121397B1 (ro) 2001-04-11 2002-04-11 Îmbinare cu filet, pentru ţevi de oţel

Country Status (13)

Country Link
US (1) US6659509B2 (ro)
EP (2) EP1892449B1 (ro)
CN (2) CN100519984C (ro)
AT (2) ATE493607T1 (ro)
AU (1) AU2002248002B2 (ro)
BR (1) BR0208890B8 (ro)
CA (2) CA2443528C (ro)
DE (2) DE60238800D1 (ro)
MX (1) MXPA03009329A (ro)
NO (2) NO336077B1 (ro)
RO (1) RO121397B1 (ro)
RU (1) RU2258859C2 (ro)
WO (1) WO2002084162A1 (ro)

Families Citing this family (88)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
US7357188B1 (en) 1998-12-07 2008-04-15 Shell Oil Company Mono-diameter wellbore casing
US7603758B2 (en) 1998-12-07 2009-10-20 Shell Oil Company Method of coupling a tubular member
GB2384502B (en) 1998-11-16 2004-10-13 Shell Oil Co Coupling an expandable tubular member to a preexisting structure
US7363984B2 (en) 1998-12-07 2008-04-29 Enventure Global Technology, Llc System for radially expanding a tubular member
US6758278B2 (en) 1998-12-07 2004-07-06 Shell Oil Company Forming a wellbore casing while simultaneously drilling a wellbore
GB2344606B (en) 1998-12-07 2003-08-13 Shell Int Research Forming a wellbore casing by expansion of a tubular member
US7185710B2 (en) 1998-12-07 2007-03-06 Enventure Global Technology Mono-diameter wellbore casing
AU770359B2 (en) 1999-02-26 2004-02-19 Shell Internationale Research Maatschappij B.V. Liner hanger
US7350563B2 (en) 1999-07-09 2008-04-01 Enventure Global Technology, L.L.C. System for lining a wellbore casing
US7100685B2 (en) 2000-10-02 2006-09-05 Enventure Global Technology Mono-diameter wellbore casing
JP3870732B2 (ja) * 2001-07-25 2007-01-24 住友金属工業株式会社 耐焼付き性に優れた鋼管用ねじ継手
GB2422859B (en) 2001-11-12 2006-12-13 Enventure Global Technology Collapsible expansion cone
GB0130967D0 (en) * 2001-12-24 2002-02-13 Hunting Oilfield Services Ltd Anti galling threaded joint
WO2004018824A2 (en) 2002-08-23 2004-03-04 Enventure Global Technology Magnetic impulse applied sleeve method of forming a wellbore casing
US7424918B2 (en) 2002-08-23 2008-09-16 Enventure Global Technology, L.L.C. Interposed joint sealing layer method of forming a wellbore casing
WO2003089161A2 (en) 2002-04-15 2003-10-30 Enventure Global Technlogy Protective sleeve for threaded connections for expandable liner hanger
ATE417993T1 (de) 2002-02-15 2009-01-15 Enventure Global Technology Bohrlochfutterrohr mit einem einzigen durchmesser
EP1985797B1 (en) 2002-04-12 2011-10-26 Enventure Global Technology Protective sleeve for threated connections for expandable liner hanger
AU2003225001A1 (en) 2002-05-29 2003-12-19 Eventure Global Technology System for radially expanding a tubular member
ATE449279T1 (de) * 2002-05-31 2009-12-15 Sumitomo Metal Ind Schraubverbindung für stahlrohr
GB2418944B (en) 2002-06-10 2006-08-30 Enventure Global Technology Mono Diameter Wellbore Casing
WO2004027392A1 (en) 2002-09-20 2004-04-01 Enventure Global Technology Pipe formability evaluation for expandable tubulars
CA2499071C (en) 2002-09-20 2014-06-03 Enventure Global Technology Self-lubricating expansion mandrel for expandable tubular
CA2499007C (en) 2002-09-20 2012-08-07 Enventure Global Technology Bottom plug for forming a mono diameter wellbore casing
WO2004076798A2 (en) 2003-02-26 2004-09-10 Enventure Global Technology Apparatus for radially expanding and plastically deforming a tubular member
US7886831B2 (en) 2003-01-22 2011-02-15 Enventure Global Technology, L.L.C. Apparatus for radially expanding and plastically deforming a tubular member
US7503393B2 (en) 2003-01-27 2009-03-17 Enventure Global Technology, Inc. Lubrication system for radially expanding tubular members
US20040174017A1 (en) * 2003-03-06 2004-09-09 Lone Star Steel Company Tubular goods with expandable threaded connections
US7169239B2 (en) 2003-05-16 2007-01-30 Lone Star Steel Company, L.P. Solid expandable tubular members formed from very low carbon steel and method
US8220842B2 (en) * 2003-05-30 2012-07-17 Vallourec Mannesmann Oil & Gas France Threaded tubular connection which is resistant to bending stresses
US20050166387A1 (en) 2003-06-13 2005-08-04 Cook Robert L. Method and apparatus for forming a mono-diameter wellbore casing
US7712522B2 (en) 2003-09-05 2010-05-11 Enventure Global Technology, Llc Expansion cone and system
JP4599874B2 (ja) * 2004-04-06 2010-12-15 住友金属工業株式会社 油井管用ねじ継手、及びその製造方法
JP2005351324A (ja) * 2004-06-09 2005-12-22 Metal One Corp 油井管用ネジ継手
GB2432866A (en) 2004-08-13 2007-06-06 Enventure Global Technology Expandable tubular
US7770935B2 (en) * 2005-01-13 2010-08-10 Sumitomo Metal Industries, Ltd. Threaded joint for steel pipes
WO2006075774A1 (en) * 2005-01-13 2006-07-20 Sumitomo Metal Industries, Ltd. Threaded joint for steel pipes
US7883118B2 (en) * 2005-03-29 2011-02-08 Sumitomo Metal Industries, Ltd. Threaded joint for steel pipes
WO2006104251A1 (en) * 2005-03-29 2006-10-05 Sumitomo Metal Industries, Ltd. Threaded joint for steel pipes
CN103116565A (zh) 2005-04-21 2013-05-22 提琴存储器公司 可配置的开关原件、互连网络及布局网络间相互连接方法
FR2892174B1 (fr) * 2005-10-14 2007-12-28 Vallourec Mannesmann Oil Gas F Element filete tubulaire muni d'un revetement protecteur sec
JP5183900B2 (ja) * 2005-11-14 2013-04-17 曙ブレーキ工業株式会社 ノンアスベスト摩擦部材
AR057940A1 (es) * 2005-11-30 2007-12-26 Tenaris Connections Ag Conexiones roscadas con recubrimientos de alta y baja friccion
US20080031259A1 (en) * 2006-08-01 2008-02-07 Sbc Knowledge Ventures, Lp Method and system for replicating traffic at a data link layer of a router
JP5028923B2 (ja) † 2006-09-14 2012-09-19 住友金属工業株式会社 鋼管用ねじ継手
JP4596331B2 (ja) * 2006-09-21 2010-12-08 住友金属工業株式会社 管のねじ継手の超音波探傷方法
RU2324857C1 (ru) * 2006-10-11 2008-05-20 Темлюкс Холдинг Лимитед С.А. Резьбовое соединение насосно-компрессорной трубы
US8322754B2 (en) * 2006-12-01 2012-12-04 Tenaris Connections Limited Nanocomposite coatings for threaded connections
JP5295219B2 (ja) † 2007-04-13 2013-09-18 ヴァルレック・マンネスマン・オイル・アンド・ガス・フランス 乾燥保護コーティングを備えた管状ねじ山付き要素
RU2334156C1 (ru) * 2007-07-19 2008-09-20 Закрытое акционерное общество Компания "Темерсо" Бурильная труба с соединительными замками
TWI457431B (zh) * 2008-01-30 2014-10-21 Chemetall Gmbh 將金屬表面施以一種潤滑劑組成物的方法
TWI457432B (zh) * 2008-01-30 2014-10-21 Chemetall Gmbh 將金屬表面施以一含蠟的潤滑劑組成物的方法
TWI457433B (zh) * 2008-01-30 2014-10-21 Chemetall Gmbh 將金屬表面施以一磷酸鹽層然後施以一潤滑劑層的方法
DE502008001944D1 (de) * 2008-06-17 2011-01-13 Ti Automotive Heidelberg Gmbh Schraubelement und Rohranschlusseinrichtung für den Anschluss von Rohrleitungen
RU2387790C1 (ru) * 2009-02-10 2010-04-27 Владимир Семенович Ермилов Колонна обсадных труб для ударно-забивного бурения на море
FR2945850B1 (fr) 2009-05-20 2011-06-24 Vallourec Mannesmann Oil & Gas Ensemble pour la fabrication d'un joint filete pour le forage et l'exploitation des puits d'hydrocarbures et joint filete resultant
FR2950667B1 (fr) * 2009-09-30 2011-12-16 Vallourec Mannesmann Oil & Gas Composant filete tubulaire resistant au grippage et procede de revetement d'un tel composant
US20110084477A1 (en) * 2009-10-13 2011-04-14 Hydril Company Wedge threads with a solid lubricant coating
KR101729369B1 (ko) * 2010-07-16 2017-04-21 어플라이드 나노 서페이시스 스웨덴 에이비 강화된 트라이볼러지 특성을 갖는 표면의 제조방법
FR2973074A1 (fr) * 2011-03-22 2012-09-28 Peugeot Citroen Automobiles Sa Insert de fut de carter cylindres, procede de fabrication correspondant, procede correspondant de revetement d'un fut de carter cylindres et vehicule
JP5722752B2 (ja) * 2011-11-18 2015-05-27 新日鐵住金株式会社 高トルク締結性能に優れた管状ねじ継手
WO2013101852A1 (en) * 2011-12-27 2013-07-04 Watts John Dawson High torque threaded pipe connection
CN104245748B (zh) * 2012-04-26 2016-09-07 美蓓亚株式会社 紫外线固化性树脂组合物和滑动部件以及滑动部件的制造方法
EA026646B1 (ru) * 2012-05-23 2017-04-28 Ниппон Стил Энд Сумитомо Метал Корпорейшн Трубное резьбовое соединение с улучшенными свойствами для высокомоментного свинчивания
FR2995317B1 (fr) 2012-09-12 2014-08-29 Vallourec Mannesmann Oil & Gas Procede de realisation d'un film sec de polyamide-imide ayant une resistance elevee au grippage sur un composant filete tubulaire a partir d'une dispersion aqueuse exempte de substance cancerigene
RU2514434C1 (ru) * 2013-01-10 2014-04-27 Кирилл Николаевич Войнов Органическая смазка
WO2015009989A1 (en) * 2013-07-19 2015-01-22 The University Of Florida Research Foundation, Inc. Mixtures, articles having low coefficients of friction, methods of making these, and methods of using these
FR3011309B1 (fr) * 2013-10-02 2015-10-30 Vallourec Oil & Gas France Butee pour un composant tubulaire recouverte d'un depot metallique composite
DE202013104674U1 (de) * 2013-10-15 2013-10-23 Elringklinger Ag Dichtungslage einer metallischen Flachdichtung
AR100953A1 (es) 2014-02-19 2016-11-16 Tenaris Connections Bv Empalme roscado para una tubería de pozo de petróleo
AT516684B1 (de) 2015-01-13 2018-08-15 Voestalpine Tubulars Gmbh & Co Kg Lösbare Gewindeverbindung mit asymmetrischer Beschichtung
FR3035474B1 (fr) 2015-04-23 2017-04-28 Vallourec Oil & Gas France Element filete tubulaire dote d'un revetement metallique anticorrosion et antigrippage
FR3035475B1 (fr) 2015-04-23 2017-04-28 Vallourec Oil & Gas France Element filete tubulaire dote d'un revetement metallique antigrippage et d'une couche lubrifiante
FR3035476B1 (fr) 2015-04-23 2017-04-28 Vallourec Oil & Gas France Joint filete tubulaire dote d'un revetement metallique sur le filetage et la portee d'etancheite
US10167680B2 (en) * 2015-09-10 2019-01-01 Hunting Energy Services, Inc. Multi-lead quick connect threaded connection
CN106285506A (zh) * 2016-08-24 2017-01-04 天津钢管集团股份有限公司 油井管螺纹涂层润滑结构及制造方法
MX2019007514A (es) * 2017-01-18 2019-09-04 Nippon Steel Corp Conexion roscada para tubo de acero.
JP7186772B2 (ja) * 2018-05-23 2022-12-09 日産自動車株式会社 摺動式スプライン軸装置
CN109370271B (zh) * 2018-10-29 2021-05-25 山东建筑大学 一种新型的耐辐照空间固体润滑剂涂层及制备方法
CN109385153B (zh) * 2018-10-29 2021-05-25 山东建筑大学 一种耐辐照空间固体润滑涂层及制备方法
RU2759274C1 (ru) * 2020-08-25 2021-11-11 Евгения Александровна Ершова Способ получения многофункционального композитного покрытия
CN112048351A (zh) * 2020-09-15 2020-12-08 重庆常升里科技有限公司 抗辐射耐高温润滑材料及其制备方法与应用
RU2755103C1 (ru) * 2020-11-10 2021-09-13 Евгений Алексеевич Скляренко Способ обработки контактных поверхностей фрикционных соединений на болтах в стальных конструкциях (варианты)
CN112779074B (zh) * 2021-01-16 2023-03-17 西安建筑科技大学 一种润滑剂及其制备方法和应用
WO2022255166A1 (ja) * 2021-05-31 2022-12-08 Jfeスチール株式会社 固体潤滑被膜形成用の薬剤、油井管、及び油井管ねじ継手
CN117441002B (zh) 2021-05-31 2025-12-23 杰富意钢铁株式会社 试剂、油井管和油井管螺纹接头
WO2022255167A1 (ja) 2021-05-31 2022-12-08 Jfeスチール株式会社 固体潤滑被膜形成用の薬剤、油井管、油井管ねじ継手、及び油井管の製造方法
WO2024085782A1 (ru) * 2022-10-19 2024-04-25 Николай Юрьевич ОВЧАРЕНКО Способ производства конструкционной композитной структуры с полимерной поверхностью

Family Cites Families (31)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
US3869393A (en) * 1970-05-21 1975-03-04 Everlube Corp Of America Solid lubricant adhesive film
FR2213350B1 (ro) * 1972-11-08 1975-04-11 Sfec
JPS599312B2 (ja) 1979-09-13 1984-03-01 同和鉄粉工業株式会社 ブラスト用材料およびこの材料を使用した表面処理法
JPS6057519B2 (ja) * 1981-08-20 1985-12-16 住友金属工業株式会社 耐焼付性に優れた油井管継手およびその製造方法
US4468309A (en) * 1983-04-22 1984-08-28 White Engineering Corporation Method for resisting galling
JPS60205091A (ja) * 1984-03-29 1985-10-16 住友金属工業株式会社 油井管用管継手
SU1572423A3 (ru) * 1984-08-30 1990-06-15 Хантинг Ойлфилд Сервисиз (Юк) Лимитед (Фирма) Резьбовое соединение труб
JPS61136087A (ja) * 1984-12-05 1986-06-23 住友金属工業株式会社 油井管用管継手
US4758025A (en) * 1985-06-18 1988-07-19 Mobil Oil Corporation Use of electroless metal coating to prevent galling of threaded tubular joints
WO1987006673A1 (fr) * 1986-05-02 1987-11-05 Sumitomo Metal Industries, Ltd. Joint pour canalisations de puits de petrole et methode pour sa fabrication
US5427418A (en) * 1986-07-18 1995-06-27 Watts; John D. High strength, low torque threaded tubular connection
JPH01219173A (ja) * 1988-02-25 1989-09-01 Nippon Steel Corp 鋼管継手の表面処理方法
US5064224A (en) * 1989-03-08 1991-11-12 Baroid Technology, Inc. Oil field tubular connection
FR2673199B1 (fr) * 1991-02-21 1994-01-21 Vallourec Industries Revetement de surface anti-grippage pour moyen d'assemblage de tubes par filetages et procede de realisation d'un tel revetement.
JPH04319644A (ja) * 1991-04-19 1992-11-10 Kenichi Hasegawa 密度測定方法及びそれを用いた密度測定装置
JPH0559307A (ja) * 1991-08-29 1993-03-09 Toyobo Co Ltd 防汚塗料用樹脂組成物
JPH0559387A (ja) 1991-09-02 1993-03-09 Sumikou Junkatsuzai Kk 潤滑被覆用組成物
JPH06228583A (ja) 1993-01-29 1994-08-16 Ntn Corp 軸受用潤滑組成物
IT1264630B1 (it) * 1993-06-30 1996-10-04 Agip Spa Protezione antigrippaggio perfezionata per giunti particolarmente adatta nel campo petrolifero
US6027145A (en) * 1994-10-04 2000-02-22 Nippon Steel Corporation Joint for steel pipe having high galling resistance and surface treatment method thereof
JP3056646B2 (ja) 1994-10-04 2000-06-26 新日本製鐵株式会社 耐ゴーリング性に優れた鋼管継手の表面処理方法
JPH08233163A (ja) 1995-03-02 1996-09-10 Nippon Steel Corp 無潤滑下での耐焼付き性に優れたネジ継手
JPH08233164A (ja) 1995-03-02 1996-09-10 Nippon Steel Corp 無潤滑下での耐焼付き性に優れたネジ継手
JPH0972467A (ja) 1995-09-05 1997-03-18 Nippon Steel Corp グリス無潤滑下での耐焼付き性に優れたネジ継手
CN2238365Y (zh) * 1996-01-25 1996-10-23 姚雨森 一种管螺纹填料带
JP3911883B2 (ja) * 1998-11-26 2007-05-09 カシオ計算機株式会社 感度補償方法および感度補償装置
EP1211451B1 (en) * 1999-08-27 2011-10-05 Sumitomo Metal Industries, Ltd. Threaded joint for oil well pipe
JP2001065753A (ja) * 1999-08-27 2001-03-16 Sumitomo Metal Ind Ltd 油井管用ねじ継手
JP2001125294A (ja) * 1999-10-29 2001-05-11 Canon Inc 画像形成装置
SE0000702L (sv) * 2000-03-02 2001-06-25 Sandvik Ab Gängförband och bergborrelementför slående borrning
JP2002352953A (ja) * 2001-05-29 2002-12-06 Alps Electric Co Ltd El発光装置

Also Published As

Publication number Publication date
MXPA03009329A (es) 2004-11-12
DE60238749D1 (de) 2011-02-10
RU2003132692A (ru) 2005-04-10
US6659509B2 (en) 2003-12-09
NO20034578L (no) 2003-12-10
EP1378698B1 (en) 2010-12-29
AU2002248002B2 (en) 2004-11-11
EP1378698A4 (en) 2007-10-03
RU2258859C2 (ru) 2005-08-20
CN1683744A (zh) 2005-10-19
EP1378698A1 (en) 2004-01-07
CN1509387A (zh) 2004-06-30
NO336077B1 (no) 2015-05-04
WO2002084162A1 (en) 2002-10-24
EP1892449B1 (en) 2010-12-29
NO20141241L (no) 2003-12-10
CN1252407C (zh) 2006-04-19
BR0208890B1 (pt) 2013-01-08
CA2443528C (en) 2008-02-05
NO20034578D0 (no) 2003-10-10
CN100519984C (zh) 2009-07-29
BR0208890B8 (pt) 2013-02-19
CA2608043A1 (en) 2002-10-24
ATE493607T1 (de) 2011-01-15
NO337522B1 (no) 2016-05-02
ATE493608T1 (de) 2011-01-15
CA2608043C (en) 2010-09-14
DE60238800D1 (de) 2011-02-10
EP1892449A1 (en) 2008-02-27
US20030160446A1 (en) 2003-08-28
CA2443528A1 (en) 2002-10-24
BR0208890A (pt) 2004-06-29

Similar Documents

Publication Publication Date Title
RU2258859C2 (ru) Резьбовое соединение для стальных труб (варианты)
RU2326285C1 (ru) Резьбовое соединение для стальной трубы и способ его выполнения
RO121489B1 (ro) Îmbinare cu filet pentru ţevi de oţel şi procedeu pentru tratament de suprafaţă, al acesteia
AU2013264676B2 (en) Tubular threaded joint having improved high-torque makeup properties
CN1240957C (zh) 钢管用螺纹接头
JP4069659B2 (ja) 耐焼付き性に優れた鋼管用ねじ継手
EP1844255A1 (en) Threaded joint for steel pipes
WO2020149310A1 (ja) 管用ねじ継手及び管用ねじ継手の製造方法
JP4032801B2 (ja) 鋼管用ねじ継手
JP2001065753A (ja) 油井管用ねじ継手
ES2356568T3 (es) Unión roscada para tuberías de acero.
AU2005201028B2 (en) Threaded joint for steel pipe and method for surface treatment of the threaded joint